<?xml version="1.0"?>
<rss xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/" xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/" version="2.0"><channel><atom:link href="https://www.aradon.ro/cimke/operator-autorizat/feed/" rel="self" type="application/rss+xml"/><title>ARADON</title><link>https://www.aradon.ro</link><description></description><lastBuildDate>Mon, 14 Sep 2026 11:06:41 +0300</lastBuildDate><language>en-US</language><generator>https://wordpress.org/?v=6.7.1</generator><item><title><![CDATA[Arestat după ce și-a amenințat soția că îi dă foc]]></title><description><![CDATA[Un bărbat a încălcat ordinul de protecție și și-a amenințat soția că îi dă foc.]]></description><isVideo>0</isVideo><link><![CDATA[https://www.aradon.ro/aradon-stirile-judetului-arad/arestat-dupa-ce-si-a-amenintat-sotia-ca-ii-da-foc-2245674/?utm_source=rss&utm_medium=referral&utm_campaign=hiraggregator]]></link><pubDate>Mon, 14 Sep 2026 10:58:06 +0300</pubDate><guid>https://www.aradon.ro/aradon-stirile-judetului-arad/arestat-dupa-ce-si-a-amenintat-sotia-ca-ii-da-foc-2245674/</guid><content><![CDATA[<div dir="auto"><span style="font-size: 12pt;">Un bărbat de 42 de ani din Curtici, cu antecedente penale, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile după ce ar fi încălcat ordinul de protecție emis pe numele său și și-ar fi amenințat soția cu acte de violență. Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, în seara de 9 septembrie, în jurul orei 23:00–23:15, C.T. s-ar fi apropiat de soția sa, C.B., la o distanță mai mică de 50 de metri, încălcând astfel obligațiile stabilite prin ordinul de protecție emis de Judecătoria Arad.</span></div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto"><span style="font-size: 12pt;">În același timp, bărbatul i-ar fi adresat femeii amenințări cu acte de violență, spunându-i că „îi va da foc”. În urma amenințărilor, femeia ar fi fost cuprinsă de o stare de temere.</span></div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto"><span style="font-size: 12pt;">Procurorii au dispus, la 10 septembrie, punerea în mișcare a acțiunii penale față de C.T. pentru încălcarea ordinului de protecție și amenințare, infracțiuni aflate în concurs. Nu este pentru prima dată când bărbatul ajunge în atenția anchetatorilor pentru încălcarea unui ordin de protecție. În 2022, acesta a fost condamnat la opt luni de închisoare cu executare pentru două astfel de infracțiuni.</span></div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto"><span style="font-size: 12pt;">Tot pe 10 septembrie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad a solicitat Judecătoriei Arad arestarea preventivă a inculpatului. Instanța a admis propunerea și a emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.</span></div>
<div dir="auto"></div>
<blockquote>
<div dir="auto"><span style="font-size: 12pt;">„Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii arestării preventive nu pot, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție”, transmite Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad.</span></div>
</blockquote>

]]></content><category><![CDATA[Local]]></category><dc:creator>Eugen Rogojan</dc:creator><enclosure url="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/93726731000078627.jpg" length="31496" type="image/jpeg"/></item><item><title><![CDATA[Atletico Arad, rezultate de prestigiu!]]></title><description><![CDATA[Trupa lui Remus Lung pune încă o cupă în bogata vitrină a clubului Atletico Arad.]]></description><isVideo>0</isVideo><link><![CDATA[https://www.aradon.ro/aradon-sport-local/atletico-arad-rezultate-de-prestigiu-2245659/?utm_source=rss&utm_medium=referral&utm_campaign=hiraggregator]]></link><pubDate>Mon, 14 Sep 2026 10:27:50 +0300</pubDate><guid>https://www.aradon.ro/aradon-sport-local/atletico-arad-rezultate-de-prestigiu-2245659/</guid><content><![CDATA[<p><span style="font-size: 12pt;"><strong>ARAD.</strong> Generația 2019 a fost cea mai bună la categoria ei în turneul desfășurat zilele trecute în localitatea maghiară Szentes.</span><br />
<span style="font-size: 12pt;">După 2-0 cu Hodmezovasarhely, 4-0 cu Szolnok, 1-0 cu Tiszavirag și 4-1 cu Felegyhazi, arădenii au câștigat cu 4-3 finala disputată în compania celor de la Kecskemet și vin acasă cu trofeul!</span><br />
<span style="font-size: 12pt;">Antrenorul arădean a contat pe: Tudor Cotuna, Radu Ștefan Oneț, Alex Gherghe, Matia Lenghyel, Dominic Bolcas, Lucas Zahareanu, Victor Bulz, Ayan Nistor, Noah Sandu, Alex Cicirean, Edan Dragicescu.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">O medalie de aur și una de argint întregesc palmaresul clubului Atletico Arad, după ce patru echipe s-au aliniat la turneul organizat, la Craiova, în amintirea marelui Ilie Balaci. Echipa de 2017, pregătită de Cristi Irimia și Alex Nistor, a fost cea mai bună la grupa ei de vârstă. În grupă, Atletico a avut parcursul: 1-1 cu Rapid București, 7-0 cu ACS Ivăncescu, 6-1 cu Athletic Slatina și 5-2 cu I Sport Vâlcea. În semifinale, galben-negrii au trecut cu 5-3 de Luceafărul Târgu Jiu, iar în ultimul act s-au impus la lovituri de departajare în fața Rapidului, 5-4 rezultat final.</span><br />
<span style="font-size: 12pt;">Cei doi antrenori i-au avut în teren pe: Bercea Kevin, Cotuna Lucas, Calalb Alex, Blaga Albert, Cioază Nicholas, Cioază Vladimir, Corduneanu Patrick, Creciun Mihai, Bălan Denis și Domide Eduard.</span></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-large wp-image-2245668" src="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/9370853WhatsAppImage20260914at101056.jpeg" alt="" width="1024" height="768" /></p>
<p>&nbsp;</p>

<p><span style="font-size: 12pt;"><strong>Dan Stupar, la debut!</strong></span><br />
<span style="font-size: 12pt;">Rezultat excelent și pentru Dan Stupar la prima competiție în calitate de antrenor la Atletico: generația sa, 2018, a ocupat poziția a doua la turneul din Bănie. 6-1 cu Drobeta Tr. Severin, 3-0 cu Academia Gentle Craiova, 3-2 cu Pro Sport Craiova sunt rezultatele din grupă, apoi 5-3 în semifinală cu Leii Sudului și 0-3 cu I Sport Vâlcea în finală.</span></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-large wp-image-2245665" src="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/9370821WhatsAppImage20260914at101111.jpeg" alt="" width="1024" height="768" /></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">„Eu zic că a fost un turneu reușit, am avut oportunitatea de a-i vedea pe acești copii cum reacționează în condiții de presiune. Fiind la început, încă nu îi cunosc foarte bine. Am încercat să le ofer minute echilbrat tuturor, pentru a avea la dispoziție suficient timp să se poată exprima. Mă bucur că au reacție, am văzut dorința lor de victorie, mentalitatea lor de învingător, dar și acele lacrimi în momentul în care am pierdut finala. Înseamnă că există pasiune și au conceptul de învingători. Îmi doresc să se dezvolte și să crească frumos. Cât vom fi împreună, încercăm să obținem o progresie pentru fiecare în parte, benefică pentru tot ce înseamnă viitorul lor sportiv”, a declarat Dan Stupar.</span></p></blockquote>
]]></content><category><![CDATA[ARADON Sport local]]></category><dc:creator>Leo Sf&#xE2;ra</dc:creator><enclosure url="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/9370789WhatsAppImage20260914at100652.jpeg" length="824673" type="image/jpeg"/></item><item><title><![CDATA[Victorii pe linie pentru Academia UTA]]></title><description><![CDATA[ARAD. Se apropie, tot mai mult, finalul sezonului regulat în competiția juniorilor. Academia UTA încearcă să aducă cât mai multe echipe în play-off, iar etapa a VIII-a, cea din weekendul trecut, a fost una de succes. Patru din patru, cum se spune.]]></description><isVideo>0</isVideo><link><![CDATA[https://www.aradon.ro/ut-arad/victorii-pe-linie-pentru-academia-uta-3-2245641/?utm_source=rss&utm_medium=referral&utm_campaign=hiraggregator]]></link><pubDate>Mon, 14 Sep 2026 09:51:19 +0300</pubDate><guid>https://www.aradon.ro/ut-arad/victorii-pe-linie-pentru-academia-uta-3-2245641/</guid><content><![CDATA[<p><span style="font-size: 12pt;">Cei mai mici dintre juniori, cei de la Liga Elitelor U15, și-au spulberat adversarul, pe „Motorul”. </span><br />
<span style="font-size: 12pt;">Trupa antrenată de Mihai Roșca și Daniel Donca a trecut de Viitorul Cluj, scor 4-1. Pentru arădeni au marcat D. Ficățel, Ciocondar, Lăzărescu și Ilisie.</span><br />
<span style="font-size: 12pt;">Și la Liga Elitelor U16 a fost victorie, trupa antrenată de Dinu Donca și Costel Bogoșel trecând de Viitorul Cluj, cu 3-1, marcatori fiind Bud, Iovanovici și Urs.</span><br />
<span style="font-size: 12pt;">Puștii de la UTA au punctaj maxim în seria a IV-a, la fel ca și Universitatea Cluj, care vine la Arad peste două etape. Oricum, ambele echipe merg mai departe, adică în play-off.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Lucruri bune vin și de la Liga Elitelor U17, acolo unde UTA a trecut de Oxigen București, cu 4-1. Golurile echipei antrenate de Marius Ciubăncan au purtat semnătura lui Manolache (2), Pelău și Contra.</span><br />
<span style="font-size: 12pt;">În acest moment, UTA e pe locul 5, are concurență mare la locurile de play-off și un program infernal.</span><br />
<span style="font-size: 12pt;">„Cireașa de pe tort” a venit duminică, la orele prânzului, pe „Motorul”. Juniorii mari, cei de la Liga de Tineret au câștigat în extremis, cu 1-0, în min. 90+4, contra celor de la Oxigen București, grație golului marcat de Zvenca, juniorul care a adus multe puncte cu goluri decisive trupei antrenate de trioul Gaica-Ungur-Stupar jr.</span><br />
<span style="font-size: 12pt;">În acest moment, UTA e pe loc de play-off, sperăm să rămână acolo până la final.</span></p>

]]></content><category><![CDATA[UT Arad]]></category><dc:creator>Leo Sf&#xE2;ra</dc:creator><enclosure url="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/9368662WhatsAppImage20260914at092918.jpeg" length="456611" type="image/jpeg"/></item><item><title><![CDATA[Testările PISA: anatomia unei crize previzibile]]></title><description><![CDATA[Publicarea rezultatelor testelor PISA 2025 în septembrie 2026 a plasat din nou sistemul educațional din România în fața unei oglinzi implacabil. Pragul critic al analfabetismului funcțional a fost depășit pe toate palierele tradiționale: 52% dintre elevi la matematică, 48% la lectură și 46% la științe nu dețin competențele de bază pentru a se descurca în societate și în profesiile viitorului. Dincolo de statistici, școala românească se prăbușește sub propria rigiditate. În continuare prezentăm o analiză a rezultatelor PISA, transmise la solicitatea Jurnal arădean/aradon.ro.]]></description><isVideo>0</isVideo><link><![CDATA[https://www.aradon.ro/aradon-stirile-judetului-arad/testarile-pisa-anatomia-unei-crize-previzibile-2245620/?utm_source=rss&utm_medium=referral&utm_campaign=hiraggregator]]></link><pubDate>Mon, 14 Sep 2026 09:38:17 +0300</pubDate><guid>https://www.aradon.ro/aradon-stirile-judetului-arad/testarile-pisa-anatomia-unei-crize-previzibile-2245620/</guid><content><![CDATA[<p>&nbsp;</p>
<div align="justify"><img loading="lazy" decoding="async" class="alignnone size-large wp-image-2245629" src="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/936786110rezultatepisak15.jpg" alt="" width="902" height="633" /></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;"><b>Rezultatele reflectă „căderea liberă” a școlii românești</b></span></div>
<div class="x_elementToProof" align="right"></div>
<div class="x_elementToProof" align="right"></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;">Sunt profesoară de aproape 30 de ani. Rezultatele slabe obținute de elevii români la testele PISA sunt îngrijorătoare, dar nu pot zice că ne surprind. Ele reflectă „căderea liberă” a școlii românești, iar motivele sunt diverse – morale, sociale, economice, politice – aflate, din păcate, într-un cerc vicios. Nu ne putem aștepta ca școala să meargă bine în condițiile în care totul este în criză. Voi sintetiza.</span></div>
<div align="justify"></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;"><b>Criza valorilor</b></span></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;">Dacă modelele de reușită în viață, promovate în familie, de mass-media/ internet și în politică, sunt oameni strâmbi, care „au dat lovitura”, fără școală, de ce ne așteptăm din partea copiilor să învețe, când văd că criteriul de promovare e altul decât meritocrația? De ce ne așteptăm ca elevii să aprecieze, din senin, oamenii integri din punct de vedere moral, civilizați și inteligenți? Contextul nu motivează pe nimeni să fie cu bun simț și să învețe.</span></div>
<div align="justify"></div>
<div align="justify"></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;"><b>Criza de autoritate</b></span></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;">Rezultatele slabe reflectă criza de autoritate a școlii și a familiei. Statutul școlii și al profesorului s-a degradat considerabil în ultimii ani, cauzele fiind diverse: accesul la surse de informare alternative (de multe ori fără cenzură de calitate) diminuează nevoia de transfer direct de la om la om, cum se întâmplă la școală între profesor și elev; apar confuzii periculoase: formare – informare, gândire critică – relativizarea adevărului, autoritate (științifică) – popularitate. Există în sistem profesori slab pregătiți, dar și profesori demotivați. Apare și confuzia între educația de acasă și cea de la școală. Există părinți care spun că au pierdut controlul asupra propriului copil, părinți care confundă școala cu serviciile de <i>babysitting</i>, părinți care știu mai bine cum ar trebui să fie școala etc.</span></div>
<div align="justify"></div>
<div align="justify"></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;"><b>Criza economică</b></span></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;">Învățământul, ca și cultura, este subfinanțat de zeci de ani, aspect relevant pentru a ilustra care este importanța pe care o acordă statul acestui domeniu. Paradoxal, toată populația are legătură cu școala într-o formă sau alta, dar nereușitele sunt puse numai în cârca celor care lucrează în școală, pe bani puțini, cu un statut precar, în condiții de stres. În unele cazuri, familia suplinește școala publică gratuită, dar subfinanțată, plătind ore particulare. În multe cazuri, familia nu-și permite aceste costuri. Cercul vicios.</span></div>
<div align="justify"></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;">Testul PISA poate fi pus în discuție în detalii tehnice – cum sunt formulați itemii, ce competențe vizează, ce și cum evaluează în raport cu curricula și cu modul în care se predă în școala românească, faptul că nu are miză pentru elevul care îl susține etc. Un lucru este cert: un sistem întreg nu se mai poate baza pe bunăvoința unor profesori și a unor părinți, care se zbat să facă minuni pentru copii în absența unei politici coerente și stabile, care să pună preț pe educație și pe oameni.</span></div>
<div align="justify"></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;"><a name="x__GoBack"></a>Totuși, „<i>criză”</i>, conform DEX, înseamnă „moment critic, culminant, care precedă vindecarea sau agravarea unei boli.” Să sperăm în vindecare.</span></div>
<div class="x_elementToProof" align="left"><span style="font-size: 12pt;"><b>prof.dr. Diana Achim – director al Colegiului Național „Moise Nicoară”</b></span></div>
<div align="left"></div>
<div align="left"></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><strong>***</strong></div>
<div align="justify"></div>
<div align="justify"></div>
<div class="x_elementToProof"></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;"><b>Elevii nu sunt de vină pentru rezultatele PISA</b></span></div>
<div class="x_elementToProof"></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">De câteva zile, spațiul public discută din nou despre analfabetismul funcțional al elevilor români. Motivul: marți, 8 septembrie 2026, au fost publicate rezultatele PISA 2025, iar cifrele confirmă o tendință cunoscută de peste un deceniu. La lectură, aproape jumătate dintre elevii de 15 ani din România (48%) nu reușesc să înțeleagă în profunzime un text și să lucreze cu informația din el. Acesta este, în forma cea mai simplă, înțelesul „analfabetismului funcțional”.</span></div>
<div class="x_elementToProof"></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Procentele sunt reale și îngrijorătoare. Ca cercetătoare, observ însă că discuția publică se oprește aproape de fiecare dată în același loc: la statistică. Repetăm cifra, ne alarmăm, propunem încă un program și mergem mai departe fără să ne întrebăm de ce. Iar răspunsul nu se află doar în procente, ci în textele pe care le citesc, efectiv, copiii.</span></div>
<div class="x_elementToProof"></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">În cercetarea românească pe această temă există trei direcții:</span></div>
<div class="x_elementToProof"></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">1. Direcția statistică. Analizează scorurile și variabilele care le influențează: mediul de proveniență, resursele familiale, pregătirea profesorilor sau diferențele dintre școli. Aceste date sunt esențiale pentru identificarea inegalităților și orientarea politicilor educaționale, dar nu explică întotdeauna ce anume întâmpină elevul atunci când citește un text sau rezolvă o sarcină. De aceea, perspectiva statistică trebuie completată de analiza proceselor de învățare și a materialelor cu care elevii lucrează efectiv.</span></div>
<div class="x_elementToProof"></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">2. Cercetarea dezvoltării literației. Studiile coordonate de psihologul educațional Dacian Dolean urmăresc longitudinal și experimental cum se dezvoltă citirea și comprehensiunea la copiii din România și ce factori le influențează. Rezultatele evidențiază rolul competențelor lingvistice, al statutului socioeconomic și al experiențelor școlare în dezvoltarea citirii, precum și relația dintre dificultățile de lectură și anxietatea asociată acesteia (Dolean et al., 2019; Dolean et al., 2026). Este o perspectivă esențială asupra mecanismelor individuale și educaționale ale literației, dar nu are ca obiect principal comparația lingvistică dintre textele și sarcinile din manualele românești și cele utilizate de PISA.</span></div>
<div class="x_elementToProof"></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">3. Direcția lingvistică, cea în care lucrează echipa noastră de la centrul de cercetare CODHUS (Universitatea de Vest din Timișoara). Aici ne uităm efectiv la text: ce citesc și ce rezolvă elevii la PISA, față de ce citesc și rezolvă în manualele românești. Pentru că literația nu poate fi înțeleasă fără perspectiva lingvistului: încă din studiile clasice despre gen și text (Halliday &amp; Hasan, 1989; Martin, 1992) știm că tipuri diferite de text antrenează competențe de lectură diferite, iar teoria literației critice (Luke, 2000) arată că a citi înseamnă a evalua surse, credibilitate și perspectivă, adică exact ceea ce testează PISA.</span></div>
<div class="x_elementToProof"></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">[…] În timp ce PISA pune accent pe texte funcționale și gândire critică, manualele și examenele interne se concentrează pe analiza literară și pe gramatică abstractă, deseori fără relevanță pentru comunicarea reală. [&#8230;]</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Câteva rezultate, cu cifre exacte:</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">•⁠ ⁠Aproape trei sferturi din texte (73%) sunt literare: 42,85% narative, 18,37% lirice și 12,25% dramatice. Doar 26,53% sunt texte non-literare, iar multe dintre ele rămân tot în orbita literaturii (recenzii, eseuri, biografii ale unor scriitori). De pildă, într-un manual, la categoria „text informativ” figurează inclusiv descrierea unei mănăstiri („Mănăstirea «Sfinții Trei Ierarhi»”), foarte departe de textele funcționale reale pe care elevul le întâlnește în viață.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">•⁠ ⁠PISA cere aproape invers. În itemii analizați, ponderile sunt: 26% integrarea informației și generarea de inferențe din surse multiple; 19% sensul literal și reflecția asupra conținutului și formei; 15% detectarea și gestionarea contradicțiilor între texte; 11% accesarea și extragerea informației dintr-un text; 7% evaluarea calității și a credibilității unei surse.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">•⁠ ⁠Contrastul între sarcinile de lucru manuale RO versus PISA este edificator. Un item PISA („Laptele de vacă”) îi cere elevului să decidă dacă niște afirmații sunt fapt sau opinie, o competență de bază a lecturii critice. O sarcină de lectură dintr-un manual îi cere, în schimb, spre exemplu, să interpreteze „neliniștea ființei” și concordanța dintre cadrul marin și „suferința călătorului”. Două tipuri complet diferite de gândire.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">•⁠ ⁠Chiar și formatul diferă: 70% dintre itemii PISA au variante de răspuns (48% simple, 22% complexe), iar dificultatea e distribuită intenționat pe niveluri, astfel încât orice elev să poată rezolva măcar o parte. Sarcinile din manuale sunt aproape exclusiv interpretare literară deschisă, fără trepte intermediare. Iar Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a premiază, la rândul ei, scrierea narativă și descriptivă, întărind aceeași preferință pentru literar.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">[&#8230;]</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Și aici vreau să fiu clară: nu elevii sunt de vină.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Nu este responsabilitatea lor pentru aceste rezultate. Este vorba despre un sistem care nu îi antrenează pentru tipul de gândire pe care îl cere PISA și, mai important, pentru viața de după școală. Este un lucru pe care chiar coordonatoarea națională a PISA 2025, cercetătoarea Gabriela Noveanu (Institutul de Științe ale Educației), l-a spus explicit la lansarea rezultatelor: „nu facem antrenamente ca să-i pregătim pentru PISA”, ci se propun strategii de predare, învățare și evaluare menite să dezvolte competențele. Exact aici este miza întregii discuții: dacă vrem ca elevii să aibă aceste competențe, nu testul trebuie „antrenat”, ci felul în care sunt construite programele școlare, manualele, sarcinile și evaluările de zi cu zi.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">[…] Analizele noastre arată că manualele actuale oferă prea puține ocazii de a lucra cu texte funcționale, de a compara surse, de a distinge faptele de opinii sau de a evalua credibilitatea informației. În plus, unele cerințe sunt formulate atât de complex încât elevul trebuie mai întâi să descifreze exercițiul, înainte de a putea demonstra ce a înțeles.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Soluția nu este să transformăm școala într-un antrenament pentru PISA. Soluția este să construim întreg sistemul (conținut, metode, evaluare) în jurul judecății și al gândirii critice. Elevul are nevoie să citească mai mult, dar și să aibă timp să discute critic despre ce citește, nu să memoreze liste de lectură cu care nu rezonează și nici să se piardă în terminologie de teorie literară ruptă de orice miză reală. Și are nevoie să întâlnească și texte cu adevărat funcționale, legate de viața lui.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Mai mult, este important să înțelegem că elevii din țările cu rezultate bune performează pentru că întregul lor sistem îi învață să judece, nu să reproducă.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">[…] Următoarele rezultate PISA vor veni peste câțiva ani. Până atunci, întrebarea esențială nu este dacă vom reuși să urcăm câteva locuri în clasament, ci dacă vom schimba ceea ce se întâmplă zilnic în clasă. Dacă manualele și evaluările vor continua să privilegieze reproducerea în locul înțelegerii, vom continua să măsurăm aceeași problemă. Miza reală este ca elevii să plece din școală nu doar cu lecturi parcurse și examene promovate, ci cu capacitatea de a înțelege, de a judeca și de a folosi informația în propria viață.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Este sistemul de învățământ românesc pregătit să își schimbe cu adevărat programa, manualele și metodele, astfel încât elevii să facă față nu doar viitoarelor testări PISA, ci și lumii de după școală?</span></div>
<div class="x_elementToProof" align="left"><span style="font-size: 12pt;"><b>dr. habil. Mădălina Chitez</b></span></div>
<div align="left"></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;"><b>***</b></span></div>
<div></div>
<div></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;"><b>Copiii au rămas cobaii permanenți ai sistemului</b></span></div>
<div class="x_elementToProof"></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Ca să înțelegem relevanța testului PISA, trebuie să vedem ce măsoară, de fapt, acesta: testul PISA măsoară capacitatea elevilor de a aplica în viața reală cunoștințele dobândite. Cu alte cuvinte, nu măsoară definiții și câtă teorie știi, nu măsoară doar capacitatea de a citi sau de a calcula, ci procesul prin care poți să te folosești de cunoștințe pentru a lua decizii.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">De ce deranjează PISA sistemul românesc de învățământ? Pentru că îi demonstrează ineficiența.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Este adevărat, rezultatele din 2025 arată o scădere generală, nu doar în România, și este posibil ca efectul internetului asupra tinerei generații să fie mai puternic decât anticipam, dar asta nu este o scuză.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">România nu își asumă faptul că școala și-a schimbat statutul.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">În 2022, 42% dintre elevii români de 15 ani nu atingeau nivelul minim de competență la citire. În 2025, procentul a ajuns la 48%.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">O creștere de șase puncte procentuale în numai trei ani. Trei ani!</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Ne mințim, metodic și perseverent, zi de zi. Organizăm educația aproape exclusiv în jurul examenelor și ne uităm obsesiv la mica elită a liceelor „de top”, de parcă ea ar reprezenta întregul sistem.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Învățăm pentru note, examene și diplome. Deja este lege: dacă ești la cea mai bună școală, vei deveni automat CEO, inginer la NASA, doctor sau om de afaceri superfaimos.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">Avem mii de specialiști în educație și puțini părinți care se informează și vor să accepte o realitate care le depășește așteptările. Nu urmărim statistici și ne uităm doar la best-case scenario. Nu urmărim modele sănătoase care să producă rezultate.</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;">În aproximativ 35 de ani, România a schimbat aproape 30 de miniștri ai Educației. Fiecare ministru a venit cu reforma lui, iar copiii au rămas cobaii permanenți ai sistemului! Ne lăudăm la olimpiade și concursuri, investim în meditații organizate tot de sistem, ne aplaudăm între noi! Să ne fie de bine!</span></div>
<div class="x_elementToProof"><span style="font-size: 12pt;"><b>Raluca Roxana Voștinar, profesor</b></span></div>
<div class="x_elementToProof"></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;"><b>***</b></span></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;"><b>Explicațiile date de Ministrul Educației</b></span></div>
<div class="x_elementToProof" align="justify">
<p><span style="font-size: 12pt;"><b>Mihai Dimian, Ministrul Educației, a explicat rezultatele testărilor PISA: </b></span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">„Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri. [&#8230;] Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului.</span><br />
<span style="font-size: 12pt;">[…] Provocarea principală cu care ne confruntăm este că aproximativ 50% dintre elevi nu au cunoștiințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului. Evoluția României între PISA 2022 și PISA 2025 se încadrează în trendul internațional de scădere, inclusiv din țările dezvoltate, membre OECD. […] Evaluarea desfășurată în martie – mai 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 – 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, Un an în care activitățile didactice s-au desfășurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. Deci este o perioadă mai lungă în care învățământul a evoluat într-un anumit mod și unul dintre evenimentele întâmplate în acea perioadă a fost pandemia, cu trecerea învățământului din format fizic în format online pentru aproximativ un an.</span></p>
<div class="x_elementToProof" align="justify"><span style="font-size: 12pt;">Dar pe lângă efectele virusului biologic, vorbim în această perioadă și despre efectele unui &lt;virus cognitiv&gt;, care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu ne luăm măsuri. […] Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale”.</span></div>
</blockquote>
</div>

]]></content><category><![CDATA[Local]]></category><dc:creator>Andreea Pintea</dc:creator><enclosure url="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/936782510pisa2k15.jpg" length="1828290" type="image/jpeg"/></item><item><title><![CDATA[Ministrul interimar al Educației - precizări privind rezultatele testelor PISA: Avem multe de recuperat, dar sunt soluții]]></title><description><![CDATA[Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, a făcut luni o serie de precizări legate de rezultatele obținute de România la evaluările PISA 2025, afirmând că este nevoie de „condiții mai bune în școli și de profesori sprijiniți”.
]]></description><isVideo>0</isVideo><link><![CDATA[https://www.aradon.ro/romania/ministrul-interimar-al-educatiei-precizari-privind-rezultatele-testelor-pisa-avem-multe-de-recuperat-dar-sunt-solutii-2245608/?utm_source=rss&utm_medium=referral&utm_campaign=hiraggregator]]></link><pubDate>Mon, 14 Sep 2026 09:03:45 +0300</pubDate><guid>https://www.aradon.ro/romania/ministrul-interimar-al-educatiei-precizari-privind-rezultatele-testelor-pisa-avem-multe-de-recuperat-dar-sunt-solutii-2245608/</guid><content><![CDATA[<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8221;Avem nevoie și de elevi motivați să învețe, de profesori exigenți, de părinți care să urmărească dacă propriul copil citește și își face temele, precum și de comunități care să ofere modele și să prețuiască educația. Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuția fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate. (&#8230;) Rezultatele României sunt slabe și trebuie să spunem acest lucru fără ocolișuri. Înainte de a lansa, de urgență, noi reforme, ar fi bine să privim la aceste reforme (n.r. &#8211; cele care s-au făcut) care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă la rezultatele dorite. Avem multe de recuperat. Dar sunt soluții și putem să ne dezvoltăm semnificativ chiar și în condițiile actuale, dacă suntem dispuși să privim lucid realitatea și să construim cu răbdare și consecvență&#8221;, este mesajul ministrului transmis într-o postare pe Facebook.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Potrivit ministrului, evaluările PISA au fost realizate în România în prima jumătate a anului 2025, având ca grup țintă elevii născuți în anul 2009, fiind testați 7.725 de elevi, eșantionul fiind considerat reprezentativ pentru o populație de aproximativ 172.000 de elevi născuți în 2009, înregistrați în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">89% dintre elevi testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu, reflectând astfel și situația grupului țintă, spune Mihai Dimian.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8221;Această informație este esențială atunci când interpretăm diferențele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între &#8216;rural&#8217; și &#8216;urban&#8217;. De exemplu, diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban și nici ca o măsură a diferenței dintre școlile gimnaziale din rural și cele din urban. În cazul majorității covârșitoare a elevilor testați, clasificarea rural/urban reflectă localizarea liceului în care elevul învăța în momentul administrării PISA. Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziția de la gimnaziu la liceu în România. După Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o școală gimnazială rurală sau urbană. În sens invers, structura populației școlare rămase în liceele din mediul rural este deja influențată de acest proces de selecție și repartizare&#8221;, explică acesta.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Prin urmare, diferența PISA dintre liceele rurale și cele urbane nu poate fi atribuită pur și simplu calității educației primite în rural versus urban. Ea include și efectul selecției produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea acestora la liceu, spune ministrul.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Totodată, Dimian a explicat de ce există diferențe mari între rezultatele elevilor la Evaluarea Națională și cele de la testele PISA.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8221;La prima vedere, diferența este foarte mare. La Evaluarea Națională, aproximativ 31% dintre elevii participanți au obținut în 2024 note sub 5 la Matematică. PISA 2025 ne arată însă că aproximativ 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul 2 la Matematică. Privind diferența dintre cele 2 ponderi (31% versus 52%) am putea ajunge rapid la concluzia că Evaluarea Națională și programa școlară măsoară și dezvoltă competențe foarte diferite de cele de care elevii au nevoie pentru a utiliza matematica în viața reală&#8221;, afirmă el.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Drept consecință, programa școlară și Evaluarea Națională la Matematică trebuie schimbate fundamental, precizează Dimian.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8221;Înainte de a trage o astfel de concluzie categorică este important să clarificăm faptul că ponderile respective (31%, respectiv 52%) sunt calculate în raport cu populații diferite, iar scalele de notare sunt diferite, nivelul 2 PISA fiind mai apropiat de nota 6 de la Evaluarea Națională. Astfel, la Evaluarea Națională din 2024, 31% dintre elevii participanți au obținut note sub 5, respectiv 46% au obținut note sub 6, la Matematică. Însă aceste ponderi sunt calculate din cei aproximativ 153.000 absolvenți ai clasei a VIII-a prezenți la probe. În clasa a VIII-a se aflau atunci 181.832 de elevi.</span><br />
<span style="font-size: 12pt;">Raportat la întreaga populație de elevi, nu doar la cei prezenți la test, se poate concluziona că 42% dintre elevii clasei a VIII-a au performanțe sub nota 5, iar 54% au performanțe sub nota 6, la Matematică&#8221;, arată demnitarul.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Potrivit acestuia, cele două evaluări au obiective și metodologii diferite: Evaluarea Națională încearcă să verifice competențele elevilor în raport cu programa școlară, în timp ce testul PISA urmărește în ce măsură elevii pot utiliza cunoștințele și competențele dobândite în situații și probleme relevante din viața reală și pentru profesiilor viitorului.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8221;Dar apropierea acestor rezultate ne arată că diferențele dintre cele 2 evaluări nu sunt atât de mari, cum păreau la o primă analiză. Mai mult decât atât, apropierea acestor rezultate ne indică provocarea principală cu care ne confruntăm în România. Aproximativ 50% dintre elevii clasei a VIII-a nu au cunoștințele și competențele pe care le-am stabilit ca standard minimal la finalizarea gimnaziului&#8221;, menționează acesta.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Ministrul interimar al Educației mai susține că scăderea României din ultimii trei ani nu este un fenomen izolat, ea se înscrie într-o deteriorare mai largă a rezultatelor educaționale la nivel internațional.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">PISA 2025 consemnează, de altfel, cele mai mici medii OECD înregistrate până acum în toate cele trei domenii evaluate, atrage el atenția.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8221;Comparând evoluția României și a țărilor membre OCDE între PISA 2019 și PISA 2025, observăm că scorul mediu al României a scăzut cu 9 puncte, în timp ce scorul mediu al țărilor OCDE a scăzut cu 19 puncte. După cum se poate astfel observa, România s-a apropiat de media OCDE, în 2019 media României reprezentând de la 87,7% din media OCDE, în timp ce în 2025 reprezintă 89,3% din media OCDE. OCDE spune că aproximativ 20 de puncte PISA reprezintă progresul mediu de învățare realizat într-un an de elevii din jurul vârstei de 15 ani. Evaluarea desfășurată în prima jumătate a anului 2025 evaluează acumulările elevilor din perioada 2016 &#8211; 2025, perioadă care a avut în mijlocul ei, într-o perioadă critică pentru dezvoltare, un an în care activitățile didactice s-au desfășurat online, pe lângă celelalte efecte ale pandemiei. (&#8230;) În concluzie, putem spune însă că pandemia și perturbarea procesului educațional reprezintă unul dintre factorii care trebuie luați în calcul atunci când încercăm să explicăm evoluția acestei generații&#8221;, mai arată Dimian.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Raportul OCDE &#8216;Education at a glance&#8217; 2025 oferă una dintre explicațiile decalajului de 50-60 de puncte între scorul României și media OCDE din 2012 până astăzi, mai spune el.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8216; &#8216;Elevii din România beneficiază de puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și gimnazial, cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât media OCDE&#8217;. Este ca și cum țările OCDE ar mai face &#8216;2 ani de școală&#8217; în plus față de România, până la 15 ani, ceea ce poate justifica (&#8230;) un decalaj de aproximativ 40 de puncte. Aceasta nu se reflecta doar prin numărul de ore pe săptămână, ci și prin perioada mai redusă a vacanțelor școlare: &#8216;România are o vacanță școlară cumulată de 16,6 săptămâni pe an, comparativ cu media OCDE care este de 13,5 săptămâni pe an&#8217;, conform aceluiași raport OCDE&#8221;, declară ministrul interimar al Educației.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">În context, acesta transmite că nu va milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8221;Însă, pentru o perioadă, &#8216;Școala altfel&#8217; și &#8216;Școala verde&#8217; trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. De asemenea, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la Matematică și Limba și literatura română&#8221;, arată el.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Ministrul vorbește și despre inteligența artificială care poate afecta performanțele elevilor.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8221;În această perioadă vorbim și despre efectele unui &#8216;virus cognitiv&#8217;, care ne va afecta și mai mult pe viitor dacă nu luăm măsuri. Cercetători de la universități de prestigiu (Universitatea Harvard, Institutul Santa Fe, Barcelona Computational Foundation) justifică această analogie provocatoare. Inteligența artificială nu schimbă doar instrumentele pe care le folosim, ci ne afectează și modul în care gândim. Iar la aceasta putem adăuga utilizarea rețelelor sociale, timpul petrecut în fața ecranelor, schimbarea obiceiurilor de lectură, fragmentarea atenției și altele&#8221;, mai spune Mihai Dimian.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Sursa: <strong>AGERPRES</strong></span></p>

]]></content><category><![CDATA[România]]></category><dc:creator>ARADON</dc:creator><enclosure url="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/9365768MihaiDimianministruleducatiei.jpg" length="111871" type="image/jpeg"/></item><item><title><![CDATA[Trump minimalizează relatările privind presupuse furnizări de informaţii chineze către Iran]]></title><description><![CDATA[Preşedintele SUA, Donald Trump, a minimalizat duminică relatările conform cărora entităţi chineze ar fi furnizat Teheranului imagini din satelit ale unei baze militare din Iordania înainte şi după un atac aerian iranian în care au fost ucişi trei soldaţi americani, relatează AFP.]]></description><isVideo>0</isVideo><link><![CDATA[https://www.aradon.ro/mapamond/trump-minimalizeaza-relatarile-privind-presupuse-furnizari-de-informatii-chineze-catre-iran-2245599/?utm_source=rss&utm_medium=referral&utm_campaign=hiraggregator]]></link><pubDate>Mon, 14 Sep 2026 08:43:21 +0300</pubDate><guid>https://www.aradon.ro/mapamond/trump-minimalizeaza-relatarile-privind-presupuse-furnizari-de-informatii-chineze-catre-iran-2245599/</guid><content><![CDATA[<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8220;Ştiţi, când oamenii spun că China ne spionează, eu spun că au dreptate şi că şi noi îi spionăm&#8221;, le-a declarat Trump reporterilor de la bordul avionului Air Force One, la o zi după ce Wall Street Journal a publicat un articol care detalia presupusul schimb de informaţii dintre China şi Iran.</span></p></blockquote>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8220;Asta facem noi. Practic, ei fac ce facem noi&#8221;, a adăugat preşedintele american.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Pe 17 iulie, Iranul a lansat rachete asupra bazei aeriene Muwaffaq Salti din Iordania, unde sunt staţionate forţe americane. Trei soldaţi americani au fost ucişi.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Oficiali americani anonimi citaţi de Wall Street Journal nu au identificat entităţile chineze implicate şi nu au sugerat că guvernul chinez ar fi direct responsabil.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Conform ziarului, aceşti oficiali au ridicat problema cu oficialii chinezi, care au solicitat dovezi ale transferului acestor imagini din satelit şi nu au recunoscut că entităţi chineze au fost implicate în furnizarea lor către Teheran.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">În luna mai, Washingtonul a sancţionat trei companii de sateliţi cu sediul în China pentru facilitarea de operaţiuni militare iraniene.</span></p>

<p><span style="font-size: 12pt;">China este unul dintre principalii parteneri economici ai Iranului, achiziţionând o mare parte din producţia sa de petrol. De asemenea, este un important susţinător diplomatic al Teheranului.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">O vizită de stat a preşedintelui chinez Xi Jinping în SUA este prevăzută pentru sfârşitul lunii septembrie.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Sursa: <strong>AGERPRES</strong></span></p>
]]></content><category><![CDATA[Mapamond]]></category><dc:creator>ARADON</dc:creator><enclosure url="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2025/01/7128250XiJinpingDonaldTrump.jpg" length="126777" type="image/jpeg"/></item><item><title><![CDATA[Coreea de Nord a efectuat sâmbătă un „exercițiu de atac cu putere de foc”]]></title><description><![CDATA[Coreea de Nord a efectuat sâmbătă un „exercițiu de atac cu putere de foc” utilizând artilerie cu rază lungă de acțiune și rachete, a raportat luni presa de stat, notează AFP.
]]></description><isVideo>0</isVideo><link><![CDATA[https://www.aradon.ro/mapamond/coreea-de-nord-a-efectuat-sambata-un-exercitiu-de-atac-cu-putere-de-foc-2245587/?utm_source=rss&utm_medium=referral&utm_campaign=hiraggregator]]></link><pubDate>Mon, 14 Sep 2026 08:31:57 +0300</pubDate><guid>https://www.aradon.ro/mapamond/coreea-de-nord-a-efectuat-sambata-un-exercitiu-de-atac-cu-putere-de-foc-2245587/</guid><content><![CDATA[<p><span style="font-size: 12pt;">Potrivit agenției oficiale de presă KCNA, exercițiul a implicat unități combinate de la toate nivelurile Armatei populare coreene.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Coreea de Sud semnalase deja că Phenianul a lansat sâmbătă mai multe rachete balistice din regiunea Wonsan, în direcția Mării Japoniei (spre est). Testele au avut loc la doar o zi după încheierea unor exerciții militare comune desfășurate în regiune de Seul, Washington și Tokyo, manevre care fuseseră ferm condamnate de Coreea de Nord.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Agenția nord-coreeană nu a precizat locul exact unde s-a desfășurat exercițiul, dar a indicat că în cadrul acestuia au fost utilizate &#8216;noi sisteme de luptă, cum ar fi drone de atac de diverse tipuri, o rachetă de croazieră tactică, un lansator multiplu de rachete termobarice de mare calibru și o rachetă balistică tactică&#8217;. </span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Sursa: <strong>AGERPRES</strong></span></p>

]]></content><category><![CDATA[Mapamond]]></category><dc:creator>ARADON</dc:creator><enclosure url="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/9363872CoreeadeNordexercitiurachetabalistica.jpg" length="135516" type="image/jpeg"/></item><item><title><![CDATA[Premierul Tusk anunță că Polonia va întări securitatea după atacul Rusiei din apropierea graniței sale]]></title><description><![CDATA[Prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat duminică că intenționează să întărească securitatea în fața a ceea ce a calificat drept o „escaladare” din partea Moscovei, după recentele atacuri rusești pe teritoriul ucrainean produse foarte aproape de granița cu Polonia, informează EFE.
]]></description><isVideo>1</isVideo><link><![CDATA[https://www.aradon.ro/mapamond/premierul-tusk-anunta-ca-polonia-va-intari-securitatea-dupa-atacul-rusiei-din-apropierea-granitei-sale-2245572/?utm_source=rss&utm_medium=referral&utm_campaign=hiraggregator]]></link><pubDate>Mon, 14 Sep 2026 00:18:44 +0300</pubDate><guid>https://www.aradon.ro/mapamond/premierul-tusk-anunta-ca-polonia-va-intari-securitatea-dupa-atacul-rusiei-din-apropierea-granitei-sale-2245572/</guid><content><![CDATA[<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8216;Trebuie să fim conștienți că, începând de astăzi, vom acționa într-un mod mult mai consolidat pentru că ceea ce știm și la ceea ne așteptăm este că săptămânile și lunile următoare vor fi o perioadă de acțiune intensificată din partea Rusiei&#8217;, a declarat premierul Donald Tusk într-o <a href="https://www.youtube.com/watch?v=EtuevC47vOQ" target="_blank" rel="noopener">conferință de presă </a>la Varșovia, alături de miniștri și reprezentanți ai forțelor de securitate, conform agenției PAP.</span></p></blockquote>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8216;Nu putem exclude ca această escaladare să afecteze teritoriul nostru&#8217;, a avertizat el, după ce drone de atac rusești au lovit la câțiva kilometri de granița poloneză un tren de pasageri cu destinația Varșovia, fără să provoace răniți, precum și o benzinărie din apropierea punctului de trecere a frontierei Dorohusk-Jagodzin, care a trebuit evacuată.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Premierul Tusk a menționat, referindu-se la acest ultim incident, în care au ars mai multe camioane, că nu este pentru prima dată când Rusia încearcă să &#8216;paralizeze un punct de trecere a frontierei&#8217;.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8216;Am văzut acest lucru în Moldova. Știam că planul rus va include încercări de a provoca haos, de a paraliza și poate chiar de a distruge puncte de trecere a frontierei ucrainene, și asta se aplică, de asemenea, țării noastre&#8217;, a declarat el.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Din acest motiv, Donald Tusk a anunțat că punctele de trecere a frontierei vor funcționa în condiții speciale în lunile următoare și se va face tot posibilul pentru a fluidiza traficul, pentru a evita ambuteiajele și pentru a se asigura că, de exemplu, vehiculele încărcate cu combustibil, care ar putea fi ținte ale atacurilor, să nu se acumuleze.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">În dimineața zilei de duminică, apărarea antiaeriană poloneză a detectat peste 12 drone de atac rusești Geran-5 deasupra spațiului aerian al vestului Ucrainei, așa că mai multe avioane de luptă au decolat, iar cetățenii din regiunile de frontieră au primit mesaje de avertizare privind o posibilă incursiune.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Sursa: <strong>AGERPRES</strong></span></p>

]]></content><category><![CDATA[Mapamond]]></category><dc:creator>ARADON</dc:creator><enclosure url="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/9334282DonaldTusk.jpg" length="128369" type="image/jpeg"/></item><item><title><![CDATA[Nicușor Dan: România susține un buget european ambițios și consolidarea Flancului Estic al NATO]]></title><description><![CDATA[Președintele Nicușor Dan a discutat, duminică, cu cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz, despre viitorul buget al Uniunii Europene, consolidarea Flancului Estic al NATO, cooperarea în industria de apărare și procesul de extindere a UE, în cadrul unei întrevederi desfășurate la Rovaniemi, în marja Summitului European dedicat Regiunii Arctice.
]]></description><isVideo>0</isVideo><link><![CDATA[https://www.aradon.ro/romania/nicusor-dan-romania-sustine-un-buget-european-ambitios-si-consolidarea-flancului-estic-al-nato-2245557/?utm_source=rss&utm_medium=referral&utm_campaign=hiraggregator]]></link><pubDate>Sun, 13 Sep 2026 23:32:56 +0300</pubDate><guid>https://www.aradon.ro/romania/nicusor-dan-romania-sustine-un-buget-european-ambitios-si-consolidarea-flancului-estic-al-nato-2245557/</guid><content><![CDATA[<p><span style="font-size: 12pt;">Șeful statului a arătat, <a href="https://www.facebook.com/NicusorDan.ro/posts/pfbid02dUaZDvdpyEt3HLBwoxn61EHLz9wBwtAsHanC8rv1w6rQa4fkTFW5qH6QfhFgRufNl?locale=ro_RO" target="_blank" rel="noopener">într-o postare pe Facebook</a>, că întâlnirea a reconfirmat caracterul solid al relațiilor dintre România și Germania și a oferit prilejul identificării unor modalități concrete de aprofundare a parteneriatului dintre cele două țări.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8216;Am trecut în revistă prioritățile agendei europene pentru perioada următoare, în special negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual. România susține adoptarea unui buget european ambițios, menținerea unei politici de coeziune robuste și finanțarea adecvată a agriculturii&#8217;, a precizat Nicușor Dan.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">În ceea ce privește securitatea, președintele a subliniat necesitatea consolidării Flancului Estic al NATO în contextul amenințărilor Federației Ruse, inclusiv al incursiunilor cu drone în spațiul aerian aliat.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8216;Apreciez sprijinul Germaniei pentru întărirea posturii aliate de descurajare și apărare în regiunea noastră. Am discutat și despre potențialul important de cooperare între industriile de apărare din România și Germania, în materie de investiții, producție comună și transfer de tehnologie&#8217;, a transmis șeful statului.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Un alt subiect abordat în cadrul întrevederii a fost procesul de extindere a Uniunii Europene, pe care Nicușor Dan l-a calificat drept &#8216;o investiție strategică în securitatea continentului&#8217;.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Președintele a menționat, în acest context, progresele înregistrate de Republica Moldova și a susținut necesitatea accelerării parcursului european al acesteia.</span></p>
<blockquote><p><span style="font-size: 12pt;">&#8216;Am abordat procesul de extindere a UE, o investiție strategică în securitatea continentului, cu atenție specială acordată progreselor înregistrate de Republica Moldova, al cărei parcurs am subliniat că trebuie susținut puternic, inclusiv în ceea ce privește deschiderea fără întârziere a tuturor clusterelor de negociere&#8217;, a mai afirmat Nicușor Dan.</span></p></blockquote>
<p><span style="font-size: 12pt;">Președintele Nicușor Dan se află în Finlanda unde va participa, luni, la Summitul European dedicat Regiunii Arctice, găzduit de Republica Finlanda, la Rovaniemi.</span></p>
<p><span style="font-size: 12pt;">Sursa: <strong>AGERPRES</strong></span></p>

]]></content><category><![CDATA[România]]></category><dc:creator>ARADON</dc:creator><enclosure url="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/9331550NicusorDanFriedrichMerz.jpeg" length="832718" type="image/jpeg"/></item><item><title><![CDATA[Prima înfrângere la Arad!]]></title><description><![CDATA[Corvinul nu a mai rezistat neînvinsă pe Arena „Francisc Neuman”, campioana câștigând cu 1-0!]]></description><isVideo>0</isVideo><link><![CDATA[https://www.aradon.ro/stiri-sportive/prima-infrangere-la-arad-2245542/?utm_source=rss&utm_medium=referral&utm_campaign=hiraggregator]]></link><pubDate>Sun, 13 Sep 2026 22:51:08 +0300</pubDate><guid>https://www.aradon.ro/stiri-sportive/prima-infrangere-la-arad-2245542/</guid><content><![CDATA[<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x78zum5 x1eb86dx" role="presentation">
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl xeuugli x1vjfegm" role="presentation">
<div>
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x78zum5 xh8yej3" role="presentation">
<div class="x1cy8zhl x78zum5 xdt5ytf x193iq5w x1n2onr6 x1kxipp6">
<div class="x78zum5 xh8yej3" role="none">
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x6ikm8r x10wlt62">
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak x14ctfv x13sv91t x6ikm8r x10wlt62 xerhiuh x1pn3fxy x10zy8in xm9bcq3 x1n2onr6 x1vjfegm x1k4qllp x1mzt3pk x13faqbe x1xr0vuk x1jm4cbz x114wg8e xrrpcnn x14rx4xb x13fuv20 x18b5jzi x1q0q8m5 x1t7ytsu x19livfd x1h2krnu x3p3xfz xet2kk3 xaymx6s x1lu5o8o x1ou5ly4 xofb2d2" role="presentation">
<div class="html-div xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x1gslohp x14z9mp x12nagc x1lziwak x1yc453h x126k92a x18lvrbx" dir="auto"><span style="font-size: 12pt;"><strong>ARAD.</strong> Ne așteptam la ceva mai multă lume, astă-seară, la un meci contra campioanei României, poate la mai mulți arădeni, să fim sinceri. Asta, chiar dacă nu juca UTA, ci Corvinul. Sunt destui olteni în vestul țării, dar probabil că ziua și ora meciului i-a încurcat puțin&#8230; Pe teren, Hunedoara a respectat prea mult Craiova în debutul meciului, iar pe acest fond, Universitatea putea marca prin Băluță și apoi Mora, dar Sandu a fost, de fiecare dată, erou pentru hunedoreni. Încet, încet, gazdele și-au pierdut respectul față de adversar și a ratat ozazii imense, prin Espinosa și Pârvulescu. A notat că trupa antrenată de Florin Maxim a știut perfect ce și cât poate, a stat la cutie, cum se spune și a contraatacat simplu și rapid, din maxim trei-patru pase pericolul fiind prezent în careul Craiovei. Asta, în prima repriză&#8230; Partea secundă a început la fel, doar că Universitatea a marcat: era minutul 51, când Cicâldău l-a învins pe Sandu, cu un șut în cros, din mijlocul careului: 0-1. Yeboah putea „arunca” stadionul în aer, dar a tras exact pe direcția portarului Popescu, din poziție foarte bună. După mai bine de o oră de joc, la Corvinul a intrat Roger, care era adulat pe Arena „Francisc Neuman” acum câțiva ani, când făcea furori în tricoul UTA-ei. Dar, nici măcar nu s-a văzut în joc, din păcate pentru hunedoreni. În min. 76, s-a cerut penalty, după ce Mora a jucat mingea cu mâna în propriul careu, însă nimeni nu a văzut nimic. Echipele mici, tot mici rămân. Gillard putea mai mult în min. 80, dar a ratat inexplicabil, din colțul careului mic, iar Goodlad putea fi eroul Corvinului, dar Popescu a scos de sub bară! Nsimba putea închide meciul, în min. 88, dar a fost blocat uluitor de Sandu. S-a terminat, totuși, 0-1, </span></div>
<div class="html-div xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x1gslohp x14z9mp x12nagc x1lziwak x1yc453h x126k92a x18lvrbx" dir="auto"><span style="font-size: 12pt;">Corvinul fiind la prima înfrângere în orașul nostru, după revenirea în elita fotbalului românesc. </span></div>
<div dir="auto"></div>
<div class="html-div xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x1gslohp x14z9mp x12nagc x1lziwak x1yc453h x126k92a x18lvrbx" dir="auto"><span style="font-size: 12pt;"><strong>Corvinul – Universitatea Craiova 0-1 (0-0) Arena „Francisc Neuman”</strong>, teren foarte bun, timp răcoros, spectatori 5000. <strong>A marcat:</strong> Cicâldău – min. 51. <strong>Corvinul:</strong> Sandu – Iacob, Ivancevic, Manolache, Neacșa – Cărăruș (R. Deaconu), Ribeiro (Roger) – Yeboah, Fabry (Goodlad), Pârvulescu (Hayatu) – Espinosa (Gillard). <strong>„U” Craiova:</strong> L. Popescu – Romanchuk, Stevanovic, Screciu – Mora (Teles), Cicâldău (Lameira), Băluță, D. Matei, Bancu (Băsceanu) – Etim (Baiaram), Al. Hamlawi (Nsimba). <strong>Au arbitrat:</strong> G. Mihuleac (Iași) – la centru, F. Tunyogi (Zalău) și Ioan Corb (Satu Mare) – asistenți.</span></div>
</div>
</div>
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x1h91t0o xkh2ocl x78zum5 xdt5ytf x13a6bvl x193iq5w x1iyjqo2 x1eb86dx" role="presentation">
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x1r8uery x1iyjqo2" role="presentation"></div>
</div>
</div>
</div>
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x1h91t0o xkh2ocl x78zum5 xdt5ytf x13a6bvl x193iq5w x1iyjqo2 x1eb86dx" role="presentation">
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x1r8uery x1iyjqo2" role="presentation"></div>
</div>
</div>
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x1h91t0o xkh2ocl x78zum5 xdt5ytf x13a6bvl x193iq5w x1c4vz4f x1eb86dx" role="presentation">
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl"></div>
</div>
</div>
</div>
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x1eb86dx x78zum5 x1c4vz4f x2lah0s xjqpyvm xnvo3vl" role="presentation">
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x78zum5 xamitd3" role="presentation">
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x78zum5 xdt5ytf x1iyjqo2 x2lah0s xl56j7k x1n2onr6 x1mqs8db x1n327nk xaso8d8" role="toolbar" aria-hidden="true" aria-label="Message actions">
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x6s0dn4 xl5lk40 x78zum5 x1mqs8db x1q0g3np" role="presentation">
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x6s0dn4 xl5lk40 x78zum5 x1mqs8db x1q0g3np" role="presentation">
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl" aria-hidden="false">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z __fb-dark-mode"></div>
</div>
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl" aria-hidden="false">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z __fb-dark-mode"></div>
</div>
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl" aria-hidden="false">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z __fb-dark-mode"></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="html-div xdj266r x14z9mp xat24cr x1lziwak xexx8yu xyri2b x18d9i69 x1c1uobl x1eb86dx x1r8uery x1iyjqo2" role="presentation"></div>
</div>

]]></content><category><![CDATA[Ştiri sportive]]></category><dc:creator>Leo Sf&#xE2;ra</dc:creator><enclosure url="https://www.aradon.ro/wp-content/uploads/2026/09/9328999bed954d81a224cffa57477680f12d8fb.jpg" length="282560" type="image/jpeg"/></item></channel></rss>
