Cei doi magistrați au fost sancționați joi de CSM, pe motiv că au majorat pedeapsa aplicată lui Chițoiu luând în calcul comportamentul avocaților acestuia în timpul procesului.

Astfel, Ioan Fundătureanu a fost retrogradat din gradul profesional de Curte de apel în gradul profesional de Tribunal, iar lui Costin Andrei Stancu i se va diminua salariul cu 10% pe o perioadă de 1 an, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza I din
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

‘Problema de drept analizată a fost ridicată în contextul în care cei doi judecători, soluționând un apel penal, au agravat tratamentul sancționator aplicat inculpatului. La argumentele invocate pentru adoptarea soluției s-a reținut, în mod expres, comportamentul avocaților inculpatului în fața primei instanțe, concretizat în formularea unor cereri de recuzare, sesizarea Inspecției Judiciare și solicitarea administrării unor probe’, transmite CSM într-un comunicat de presă.

Secția pentru judecători precizează că nu a analizat dacă majorarea pedepsei era justificată, dacă probele au fost corect apreciate sau dacă soluția penală era legală și temeinică, deoarece aceste aspecte aparțin exclusiv activității jurisdicționale.

‘Secția a stabilit, în esență, că agravarea situației penale a inculpatului ca urmare a comportamentului personal al avocatului său reprezintă o încălcare intenționată, nelegală și nescuzabilă a legii, acest lucru fiind fundamentat pe două principii elementare ale dreptului penal: principiul legalității sancțiunii penale și principiul caracterului personal al răspunderii penale. Art. 74 alin. (1) lit. f) din Codul penal permite evaluarea conduitei inculpatului în cursul procesului, nu a comportamentului profesional autonom al apărătorului său. Această distincție este necontroversată în doctrina națională și este confirmată de jurisprudența europeană relevantă. În motivare sunt invocate lucrările de specialitate ale profesorilor de drept referitoare la legalitatea sancțiunilor de drept penal, caracterul personal al răspunderii penale și, respectiv, autonomia drepturilor procesuale ale avocatului’, completează CSM.

Conform Secției pentru judecători a CSM, orientarea jurisprudenței naționale sau europene nu permite agravarea pedepsei penale pentru comportamentul autonom și personal al avocatului.

În aceste condiții, secția a reținut că nu se află în prezența unei simple erori de interpretare a legii, ci a unei încălcări conștiente, flagrante și nescuzabile a unor principii fundamentale ale dreptului penal. Caracterul elementar și necontroversat al principiilor încălcate, utilizarea explicită a conduitei avocaților pentru agravarea pedepsei, absența oricărei justificări privind imputabilitatea personală a acestei conduite inculpatului, precum și poziția celor doi judecători în procedura disciplinară, care au continuat să susțină posibilitatea folosirii comportamentului personal al avocatului pentru agravarea situației juridice a părții pe care o reprezintă, au fundamentat concluzia existenței relei-credințe. Încălcarea constatată a fost apreciată ca fiind vădită, de o gravitate macroscopică, incompatibilă cu exigențele elementare ale exercitării funcției judiciare și imposibil de justificat prin existența unei interpretări juridice alternative.

Pe 26 decembrie 2019, Daniel Chițoiu a fost implicat într-un accident rutier petrecut pe DN 7 Pitești – Râmnicu Vâlcea, în zona localității Zamfirești din județul Argeș.

În evenimentul rutier a mai fost implicat un autoturism condus de un bărbat de 82 de ani, din Pitești.

Conform unui martor ocular, mașina condusă de Chițoiu a intrat pe contrasens și a lovit celălalt autoturism. În urma coliziunii a rezultat decesul bărbatului de 82 de ani și rănirea gravă a pasagerei dreapta față din același autoturism, care ulterior a murit.

Sursa: AGERPRES

‘De fiecare dată când un utilizator derulează sau apreciază un videoclip pe TikTok, algoritmul îi servește mai multe în același gen, antrenând utilizatorii pe o pantă alunecoasă de pe care nu pot ieși ușor’, a afirmat Henna Virkkunen, vicepreședintă a Comisiei.

Comisia a apreciat că acest mod de acțiune poate fi dăunător pentru adulții vulnerabili sau minorii expuși în mod repetat la videoclipuri despre subiecte cum ar fi tristețea, izolarea sau imaginea despre propriul lor corp.

Măsurile de atenuare în vigoare sunt insuficiente conform evaluării de la Bruxelles.

Utilizatorii pot face clic pe un buton ‘nu mă interesează’ pentru a respinge videoclipurile recomandate, dar algoritmul TikTok continuă să acorde prioritate conținutului despre subiecte urmărite anterior, în loc să le respecte preferințele.

TikTok are dreptul la apărare și poate implementa modificări, dar dacă Comisia confirmă definitiv o încălcare a Legii Serviciilor Digitale, compania este pasibilă de o amendă de până la 6% din cifra de afaceri mondială.

Constatările preliminare de vineri fac parte dintr-o investigație mai amplă, începută de Comisie în 2024, privind respectarea de către TikTok a legii respective. Până acum, au rezultat doar acuzații conform cărora platforma încalcă reglementările europene de securitate și periclitează copiii, dar nu au fost aplicate amenzi.

În 2025, Comisia a acuzat TikTok de nerespectarea standardelor de transparență ale UE; compania a reușit să evite o amendă modificându-și aplicația pentru a se conforma reglementărilor europene.

Sursa: AGERPRES

„Această numire reflectă expertiza profesională și contribuția substanțială a ambasadorului român la ONU la procesele vizând revitalizarea Adunării Generale și reforma organizației globale, precum și profilul consolidat și recunoscut al României, de susținător al multilateralismului eficient, având în centru ONU”, potrivit sursei citate.

Sursa: AGERPRES

Judecătoarea de district Tanya Chutkan a decis că administrația Trump nu poate începe construcția arcului timp de două săptămâni pentru ca tribunalul să examineze cererile care contestă legalitatea proiectului.

Anunțul acestei decizii a venit la scurt timp după aprobarea dată proiectului de către Comisia Națională de Planificare a Capitalei (NCPC) printr-un vot de opt la patru, joi seară.

Proiectul prevede construirea unui arc care ar urma să depășească 76 de metri înălțime, mult mai mult decât Arcul de Triumf din Paris care i-a servit drept inspirație președintelui SUA, ce se înalță la aproximativ 50 de metri.

Peste o sută de persoane – congresmeni, veterani de război și arhitecți -, dintre care unii reprezentând organizații, și-au exprimat aproape unanim opoziția față de construirea acestui arc de triumf la Washington, în fața acestei comisii de urbanism favorabilă președintelui Donald Trump.

Primul care a luat cuvântul, deputatul democrat Jared Huffman, i-a îndemnat pe membrii săi „să respingă proiectul final de arc monumental pe care îl examinați”, proiect care ‘ar aduce dezonoare Americii, idealurilor și legilor noastre”.

O acțiune în justiție împotriva construirii acestui edificiu a fost inițiată de veterani ai războiului din Vietnam.

Cei patru membri ai comisiei care au votat împotrivă au cerut, fără succes, amânarea deciziei, subliniind în special existența unor obstacole juridice și lipsa aprobării bugetare de către Congres pentru finanțarea proiectului. Însă majoritatea membrilor a respins amânarea, unul dintre ei observând că „promotorul proiectului dorea o decizie chiar în această seară (joi)”.

Administrația Trump a anunțat că lucrările ar urma să înceapă imediat după aprobarea comisiei, sub rezerva unei intervenții judiciare de ultim moment.

De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump a avut numeroase proiecte de construcție și renovare cu dorința de a-și lăsa amprenta asupra Washingtonului, ceea ce a dus la o serie de acțiuni în justiție.

Printre aceste proiecte se numără sala de bal pe care o construiește la Casa Albă cu prețul demolării unei întregi aripi a reședinței prezidențiale sau sala de spectacole de la Kennedy Center, închisă de la mijlocul lunii septembrie, care și-ar dori să îi poarte numele.

Cel mai recent proiect vizează crearea unui nou teren de golf pe malul Potomacului, în locul unui teren de golf deja existent, pentru care au fost doborâți sute de copaci.

În acest proiect, Trump a anunțat că vrea să înceapă lucrările chiar de la mijlocul lunii noiembrie, în pofida unui litigiu în curs.

Totodată, joi, președintele american a semnat un text prin care Biroul Oval de la Casa Albă a fost clasat drept „monument istoric”.

Sursa: AGERPRES

La fața locului au fost mobilizate echipaje ale Poliției și Inspectoratului pentru Situații de Urgență, precum și un echipaj medical de tip B2 din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ) Arad.

Potrivit informațiilor transmise de SAJ Arad, forțele de ordine au pătruns în imobil și au reușit să o imobilizeze pe tânără, pentru a împiedica producerea unei tragedii.

În urma intervenției, aceasta a fost predată echipajului medical, fiind în stare stabilă. Cadrele medicale i-au acordat prima asistență medicală, după care au transportat-o la o unitate spitalicească pentru îngrijiri și evaluare de specialitate.

Traficul aerian se desfășoară în siguranță, pe Aeroportul Henri Coandă București, fără probleme, conform planului de zbor, iar la nivelul aeroportului sunt în curs de aplicare măsurile procedurale, în colaborare cu instituțiile statului, după amenințarea cu bombă privind zborul ROT226 Tarom Praga – București, informează Compania Națională Aeroporturi București.

Aeronava, cu 102 pasageri la bord, a aterizat la ora 12:19.

Cu o zi înainte au fost alte amenințări similare pentru aeronave care aterizau la București, însă SRI le-a infirmat.

Sursa: AGERPRES

Perchezițiile au avut loc în municipiul Arad, dar și în localitățile Lipova, Pâncota, Sântana, Chișineu-Criș, Ineu, Sebiș, Gurahonț, Secusigiu, Vinga, Șeitin, Șiria, Vladimirescu și Fântânele.

La acțiune au participat polițiști din toate structurile operative ale IPJ Arad, cu sprijinul luptătorilor Serviciului pentru Acțiuni Speciale și al polițiștilor criminaliști.

Operațiunea JUPITER se desfășoară sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Inspectoratului General al Poliției Române.

Cercetările continuă sub supravegherea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care ar fi fost comise faptele.

Deocamdată, autoritățile nu au comunicat dacă în urma perchezițiilor au fost descoperite arme sau muniții și nici dacă au fost dispuse măsuri preventive față de persoanele vizate.

Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform legii.