INS precizează că seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial nu s-a modificat semnificativ în urma revizuirii estimărilor pentru trimestrul II din 2026 în varianta provizorie, față de varianta ‘semnal’ publicată în 14 august 2026.

Produsul Intern Brut (date ajustate sezonier) estimat pentru trimestrul al doilea din 2026 a fost de 521,099 miliarde de lei prețuri curente.

‘În trimestrul II 2026, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut s-a menținut nemodificat și a înregistrat o scădere cu 2,0 % față de trimestrul II 2025’, se arată într-un comunicat al INS, remis luni AGERPRES.

PIB-ul estimat pentru semestrul I al anului a fost de 1.023,031 miliarde de lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,6% față de semestrul I 2025.

Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul al doilea din 2026 a fost de 494,446 miliarde de lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,4% față de trimestrul II din 2025.

PIB-ul estimat pentru primul semestru al acestui an a fost de 900,354 miliarde de lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 0,7% față de semestrul I din 2025.

La creșterea PIB, în semestrul I 2026 față de perioada similară a anului trecut, contribuții pozitive au avut următoarele activități economice: construcțiile (+0,7%), cu o pondere de 6,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +12,3%; activitățile de spectacole, culturale și recreative, reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,4%), cu o pondere de 4,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +11,7%; agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,1%), cu o pondere de 1,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +3,5%.

O contribuție negativă la creșterea PIB au înregistrat-o: comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hotelurile și restaurantele (-0,9%), cu o pondere de 21,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu -3,9%; industria (-0,5%), cu o pondere de 16% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a scăzut cu -2,9%; informațiile și comunicațiile (-0,3%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a micșorat cu -3,5%; tranzacțiile imobiliare (-0,3%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu -4,5%; administrația publică și apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învățământul, sănătatea și asistența socială (-0,2%), cu o pondere de 12,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu -1,7%.

Următoarele sectoare nu au contribuit la creșterea PIB: intermedierile financiare și asigurările, cu o pondere de 3,7% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,2%; activitățile profesionale, științifice și tehnice, activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport, cu o pondere de 7,6% la formarea PIB și al căror volum de activitate s-a redus cu -0,6%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 11,4% la formarea PIB, au contribuit cu +0,3% la creșterea PIB, volumul lor majorându-se cu +2,5%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, în semestrul I al anului 2026 față de același semestru din 2025, evoluția s-a datorat în principal următorilor indicatori: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a redus cu -2,5%, contribuind cu -1,5% la modificarea PIB; cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice, al cărei volum s-a majorat cu +1,7%, contribuind cu +0,1% la creșterea PIB; consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu +6.0%, contribuind cu +0,6% la creșterea PIB; formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu +10,9%, contribuind cu +2,4% la creșterea PIB.

Exportul net a avut o contribuție negativă la modificarea PIB (-0,1%), consecință a creșterii volumului importurilor de bunuri și servicii, cu +1,6% corelat cu o creștere mai lentă a volumului exporturilor de bunuri și servicii (+1,3%).

Sursa: AGERPRES

Compania a transmis oferte cu un preț de 0,515 lei/kWh, față de 0,45 lei/kWh în prezent, la care se adaugă costurile de rețea și taxele. Noul tarif se aplică noilor clienți și contractelor care urmează să fie prelungite.

În facturile consumatorilor, scumpirea ar putea ajunge până la 7%. Hidroelectrica administrează 188 de hidrocentrale și parcul eolian Crucea Nord. Compania de stat furnizează energie electrică pentru aproximativ 1,2 milioane de clienți.

Premierul interimar a prezentat și principalele investiții realizate în infrastructura educațională, printre acestea numărându-se modernizarea sălilor de clasă și dotarea școlilor cu mobilier și echipamente noi.

„Ce a însemnat asta? Modernizarea sălilor de clasă, mobilier nou și echipamente în peste 90.000 de săli de clasă și cabinete școlare, din peste 4.000 de școli. Un salt digital pentru licee, peste 1.000 de licee au fost dotate cu laboratoare inteligente. Creșe noi pentru copii – au fost construite peste 100 de creșe, cu peste 6.600 de locuri noi pentru copii. Susținerea învățământului profesional – au fost construite și dotate 7 campusuri pentru învățământul dual”, a evidențiat Bolojan.

Bolojan a menționat și măsurile destinate reducerii abandonului școlar și sprijinirii elevilor din comunitățile vulnerabile.

„Peste 1.500 de școli au primit sprijin pentru reducerea abandonului școlar, astfel încât cât mai mulți elevi să aibă acces la o educație de calitate, indiferent de zona în care locuiesc. (…) Peste 95.000 de profesori au fost formați în pedagogie digitală, pentru ca noile echipamente să fie folosite cât mai bine în procesul de învățare. Alocările pentru educație sunt investiții ale căror beneficii se văd generație după generație”, a mai afirmat Bolojan.

Sursa: AGERPRES

Liderul american a mai spus că „este mult mai prestigios și mai frumos pentru locuitorii acestui stat care are un potențial incredibil. Wow, îmi place asta!!!”

Propunerea sa, care a fost imediat respinsă de guvernatoarea statului, intervine la câteva zile după ce Trump a semnat un ordin pentru a redenumi Lacul Ontario (nord-est) Lacul America, în plin război comercial cu țara vecină Canada. Canada a respins inițiativa de redenumire a Lacului Ontario, care constituie parte din granița comună.

Casa Albă a repostat o imagine de pe contul Truth Social al lui Donald Trump, în care cuvântul „Mexico” din numele statului New Mexico este tăiată și înlocuită cu „America”.

Potrivit presei americane, această idee provine dintr-o farsă pe internet.

Guvernatoarea democrată a statului, Michelle Lujan Grisham, a declarat pentru Fox News că acest nume „nu este subiect de dezbatere; este al nostru cu mult înaintea creării Statelor Unite”. Ea a adăugat că Trump încearcă să „distragă atenția americanilor” de la probleme precum creșterea prețului benzinei.

Săptămâna trecută, președintele american a propus ca Strâmtoarea Ormuz, un punct de trecere strategic și de tensiune în războiul declanșat în februarie de SUA și aliatul lor Israel împotriva Iranului, să fie redenumită Strâmtoarea Trump.

De asemenea, în ianuarie 2025, la începutul celui de-al doilea mandat de președinte, Trump a redenumit în mod unilateral Golful Mexicului drept Golful Americii, decizie contestată de Mexic.

Această obsesie pentru schimbarea numelor este percepută de observatori și de critici ca o încercare de a distrage atenția de la probleme cu adevărat importante.

Popularitatea lui Trump este la cel mai scăzut nivel, iar formațiunea sa politică, Partidul Republican, se teme de o înfrângere usturătoare la alegerile din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului, până acum majoritar conservator.

Un influencer al dreptei radicale, Matt Walsh, vede chiar în acest timp de declarații un „cadou” pentru stânga, în timp ce „provocarea numărul unu a republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului va fi să răspundă acuzației că nu și-au folosit mandatul pentru a servi interesele americanilor obișnuiți”.

Sursa: AGERPRES

Potrivit Administrației Prezidențiale, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la Planul de înzestrare a Armatei României 2027-2036, Programul Armata României 2044, Documentul de analiză privind implementarea programului SAFE, aprobat în ședința de lucru interinstituțională din data de 13.08.2026, termeni de referință privind revizuirea, la nivelul Departamentului de Război, a posturii Forțelor SUA și a locațiilor de dislocare în Europa.

De asemenea, pe agendă se va afla și consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul României.

În cadrul ședinței Consiliului, vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, precizează sursa citată.

Sursa: AGERPRES

‘Avem nevoie de o schimbare politică fundamentală în această țară, această politică să se ocupe în sfârșit din nou de propriile noastre interese, de propria noastră țară’, a adăugat el.

Obținerea majorității absolute de către AfD în landul Saxonia-Anhalt depinde acum de rezultatele obținute de Partidul Social-Democrat (SPD), de Verzi și de Stânga (Die Linke), și anume dacă acestea trec pragul electoral de 5%. Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului federal Friedrich Merz, ar fi obțin peste 18% din voturi, conform sondajelor exit-poll.

Alternativa pentru Germania (AfD) este un partid de orientare conservatoare, eurosceptică și anti-migrație, pe care serviciul de informații german, Oficiul pentru Protecția Constituției, l-a clasificat deja ca partid suspectat de extremism și împotriva căruia a obținut decizii judiciare care-i oferă baza legală să-i monitorizeze comunicațiile și de asemenea să-l supravegheze folosind agenți sub acoperire.

Sursa: AGERPRES

Președintele ucrainean a adăugat că problema teritorială, principala temă divergentă care împiedică încheierea conflictului, nu poate fi soluționată decât prin întâlniri directe între șefii de stat.

„Îmi mențin poziția că probleme atât de complexe nu pot fi soluționate decât la nivel de lideri”, a spus Volodimir Zelenski, reluând astfel vechea sa cerere de a se întâlni cu președintele rus, Vladimir Putin, idee respinsă de acesta din urmă, care consideră că înaintea unei astfel de reuniuni trebuie să se obțină suficiente progrese în negocieri la niveluri inferioare.

Zelenski a insistat de asemenea asupra continuării ajutorului militar și economic occidental pentru Ucraina, în perspectiva continuării războiului pe timpul iernii, la capitolul militar subliniind din nou nevoia de a primi noi noi resurse pentru apărarea antiaeriană.

O nouă reuniune între Zelenski, emisarii lui Trump și trimișii celor trei țări europene menționate va avea loc în săptămânile următoare, a anunțat președintele ucrainean, acesta fiind aparent singurul lucru convenit după vizita emisarilor lui Trump.

La rândul său, emisarul american Steve Witkoff a subliniat că atât Rusia, cât și Ucraina, trebuie să facă compromisuri pentru a găsi o cale de ieșire din război.

„Va trebui ca ambele părți să facă compromisuri și să-și reducă divergențele, iar noi credem că dispunem de elementele necesare pentru a realiza acest lucru”, a remarcat Witkoff. „Este foarte dificil, dar suntem hotărâți, ne pasă și sperăm că toate acestea vor duce în final la o soluționare diplomatică”, a completat el.

Veniți pentru prima dată la Kiev, după ce vizitaseră de mai multe ori Moscova pentru discuții cu Putin, cei doi emisari ai lui Trump au dat scurte declarații presei de asemenea între întâlnirea cu Zelenski și cea care a urmat cu trimișii celor trei susținători europeni ai Ucrainei.

În timp ce Steve Witkoff a vorbit despre discuții ‘foarte semnificative’ și ‘foarte importante’, Jared Kushner, ginerele lui Trump, a insistat că acesta din urmă este ‘foarte hotărât să pună capăt acestui război și vărsării de sânge’ în urma căreia suferă atât de multe familii.

„Sperăm că această călătorie ne-a permis să deschidem noi piste pentru a avansa. Cred că am învățat mult”, a mai spus Kushner.

Cei doi emisari americani au fost sâmbătă la Moscova, unde au discutat trei ore cu președintele rus Vladimir Putin și i-au prezentat acestuia o nouă propunere de pace, despre care nu au oferit detalii.

Trump însuși a vorbit vineri despre această propunere, dar de asemenea fără niciun detaliu, afirmând doar că „avem o idee pentru pace”. El nu a spus nici dacă această nouă propunere ar presupune cedări teritoriale ucrainene către Rusia, cum a dat de înțeles în declarații anterioare, în perioada când încă aveau loc negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA.

Ultimele negocieri de acest fel au fost în februarie, înainte ca SUA să lanseze războiul împotriva Iranului, iar de atunci războiul din Ucraina a trecut pe un plan secundar în preocupările Washingtonului.

În acest timp, Putin încearcă să ocupe cât mai repede teritoriul rămas sub controlul armatei ucrainene în Donețk, pentru a desăvârși astfel ocuparea întregului Donbas, regiune formată din provinciile Donețk și Lugansk, cea din urmă fiind deja aproape complet sub control rusesc.

Sursa: AGERPRES