Organizat sub sloganul „E nevoie să apărăm democrația”, protestul a făcut apel la cetățeni să iasă în stradă împotriva sistemului care „se luptă din răsputeri să nu se schimbe nimic”.

„Când justiția este pentru unii mumă și pentru alții ciumă, vocile cetățenilor cer dreptate. Când instituțiile acționează parcă doar la ordin este o datorie patriotică să protestăm împotriva unui stat capturat. Când sună Lia, România onestă iese în stradă să apere democrația. Am fost sute de mii în stradă pentru Justiție, NU corupție!”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.

Organizatorii protestului au fost organizațiile civice „Corupția ucide”, „Rezistența”, „Inițiativa România” și „Asociația MEA”.

Sursa: AGERPRES

Dominic Fritz va cere reconfirmarea și la Congresul partidului din octombrie.

Purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler, a transmis că decizia ICCJ este profund nedreaptă și disproporționată.

„Vorbim despre o situație în care nu există niciun folos personal, niciun prejudiciu și nicio faptă de corupție, ci despre o interpretare excesivă a legislației privind conflictul de interese. Din acest motiv, Dominic Fritz va continua toate demersurile legale pentru apărarea drepturilor sale și va sesiza Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Această situație trebuie analizată și din perspectiva standardelor europene privind drepturile fundamentale și exercitarea mandatului public”, a declarat Seidler.

Purtătorul de cuvânt al USR a respins informațiile potrivit cărora, în urma acestei sentințe, prefectul de Timiș ar trebui să dispună încetarea mandatului de primar al Timișoarei.

„PSD încearcă să inducă în eroare opinia publică în privința efectelor deciziei instanței. Prefectul județului Timiș are obligația legală de a aplica prevederile legii, indiferent cine ocupă funcția. Exact același lucru s-a întâmplat și în anul 2023, când prefectul de atunci, și actual președinte al PSD Timișoara, Mihai Ritivoiu, a emis ordinul de sancționare a primarului din Recaș, aflat într-o situație similară de conflict de interese administrativ. Atunci prefectul PSD de Timiș Mihai Ritivoiu a aplicat o amendă de 10% din salariu pe o perioadă de 6 luni pentru primarul din Recaș. Care este diferența dintre cei doi primari, că Dominic Fritz este de la USR și trebuie eliminat?”, a susținut Cristian Seidler.

USR subliniază că nu va face niciun pas înapoi în lupta pentru reformarea statului și pentru apărarea principiilor democratice.

„România are nevoie de instituții puternice, de reguli aplicate egal pentru toți și de lideri care nu acceptă obediența ca regulă de funcționare a vieții publice”, se menționează în comunicat.

În iulie 2024, ANI a anunțat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, deoarece a luat, în noiembrie 2020, o decizie în beneficiul unei persoane, care îl împrumutase în campania electorală din acel an cu suma de 25.000 de lei.

Dominic Fritz a atacat în instanță raportul de constatare întocmit de ANI, dar a pierdut procesul atât pe fond la Curtea de Apel Timișoara (februarie 2026), cât și în faza de recurs, joi, la Instanța supremă.

Sursa: AGERPRES

El a arătat că se teme că, procedând astfel, partidul riscă să își piardă propria identitate.

„De ce? Văd două obiective ale acestui demers, pe care îl consider profund neliberal: 1. Concentrarea unei puteri fără precedent în mâinile domnului Ilie Bolojan. Cred că responsabilitatea ar trebui împărțită, nu adunată într-un singur loc, așa cum nu s-a întâmplat în istoria partidului, nici în perioada post-comunistă, nici înainte de Al Doilea Război Mondial. 2. Încercarea de a bloca învestirea Guvernului pe care președintele Nicușor Dan m-a însărcinat să-l formez. Iar acest lucru în condițiile în care domnul Bolojan știe, la fel de bine ca mine, că formula actuală a dus deja la blocaje în demersuri esențiale pentru finalizarea cu succes a PNRR, SAFE și OCDE. În plus, este cunoscută atenția agențiilor de rating față de instabilitatea politică din România – o instabilitate pe care avem acum șansa să o depășim”, a susținut Veștea.

Potrivit premierului desemnat, se dorește modificarea Statutului partidului pentru două persoane.

„O concentrare de putere pentru domnul Bolojan și, pentru mine, o excludere pentru că am acceptat să fiu parte la o soluție pentru a pune capăt unei crize care îi afectează profund pe români. Cred că președintele Ilie Bolojan își imaginează că un PNL reașezat după un val de excluderi va putea fi folosit ca instrument împotriva președintelui României. Reamintesc că eu am propus, ca viziune pentru Partidul Național Liberal, un parteneriat politic onest și corect cu șeful statului”, a mai susținut Veștea.

El a adăugat că, după 30 de ani în care credea că a văzut multe în PNL, constată cu tristețe că lucrurile merg într-o direcție profund greșită.

„Sper că e doar o rătăcire trecătoare. Ca liberal, voi lupta pentru a readuce libertatea în centrul valorilor PNL”, a mai transmis Adrian Veștea.

Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis, vineri, organizarea Congresului Extraordinar al partidului pentru duminică, ora 12:00, la Romexpo.

De asemenea, același for a aprobat, cu 551 de voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri, modificarea Statutului Partidului Național Liberal.

Principalele modificări ale statutului vizează crearea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere și desființarea BEx, structură dovedită nefuncțională, cu integrarea atribuțiilor BEx în atribuțiile BPN, revenirea la formula de alegere a conducerii PNL pe bază de moțiuni, reducerea numărului de prim-vicepreședinți de la patru la unu.

Alte modificări se referă la crearea Comisiei Naționale pentru Litigii, care va avea ca atribuții judecarea litigiilor ce rezultă din sancțiunile aplicate membrilor de partid, clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor partidului.

S-a declarat deschisă depunerea de moțiuni pentru Congresul Extraordinar al PNL, cu termen-limită de depunere sâmbătă, ora 17:00.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a anunțat că își va depune candidatura la Congresul de duminică, pentru un nou mandat în fruntea partidului, împreună cu echipa pe care o va propune.

Joi, premierul desemnat Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al partidului, și-a anunțat intenția de a-l contracandida pe Ilie Bolojan la funcția de președinte al liberalilor.

Sursa: AGERPRES

Potrivit acestuia, candidaturile vor fi construite pe baza unor moțiuni – președinte împreună cu o echipă.

„Alături de președinții organizațiilor, ne propunem să deschidem PNL către oameni valoroși, să susținem meritocrația în partid și, acolo unde depinde de noi, în administrație, să se vadă că suntem buni gospodari și că îi respectăm pe cetățeni. Am încredere în membrii partidului nostru. Cred că își doresc un PNL puternic, credibil și respectat, astfel încât atunci când se întâlnesc cu prietenii sau colegii lor să nu le fie rușine că sunt membrii unui partid politic ca PNL”, a transmis Bolojan.

El a spus că își va depune candidatura pentru funcția de președinte al partidului.

„Până mâine după-amiază îmi voi depune candidatura, împreună cu echipa alături de care voi merge mai departe. PNL trebuie să își stabilească o conducere și direcția pe care o va urma în perioada următoare. Vom rămâne consecvenți principiilor noastre și vom construi o echipă capabilă să asigure unitate de acțiune pentru a-i reprezenta pe cetățenii care își doresc o Românie modernă”, a adăugat Ilie Bolojan.

Consiliul Național Extraordinar al PNL a decis, vineri, organizarea Congresului Extraordinar al partidului pentru duminică, ora 12:00, la Romexpo.

Premierul desemnat Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al partidului, și-a anunțat, joi, intenția de a-l contracandida pe Ilie Bolojan la funcția de președinte al liberalilor.

Sursa: AGERPRES

El a subliniat că în desemnarea lui Adrian Veștea a ținut cont de cele două obiective enumerate, respectiv păstrarea direcției pro-occidentale și menținerea stabilității financiare.

Președintele a evidențiat că Veștea are foarte multe calități care-l recomandă, subliniind că acesta a lucrat cu multe bugete, cu fonduri europene, și este cineva care a avut abilitatea de a naviga în mediul politic fără a crea crize.

Sursa: AGERPRES

Reclamanții sunt aceiași care au obținut în timp record joi, tot la Tribunalul Ilfov, suspendarea deciziilor luate în Biroul Politic Național al PNL privind sancționare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea.

Este vorba de Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Mihai Culeafă, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Aneta Matei, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa, Răzvan Prișcă, George Scarlat, Ionuț Stroe, Mihail Veștea, Sebastian Mihai Rusu, Eduard Tatian Mititelu.

Aceștia au introdus vineri o ordonanță președințială la Tribunalul Ilfov, pârât fiind Partidul Național Liberal.

Conform unor surse politice, contestatarii solicită suspendarea de urgență a deciziilor BPN nr. 26 și nr. 27 din 17 iunie 2026, prin care conducerea partidului a convocat, ‘cu nesocotirea oricăror termene statutare’, un Consiliu Național Extraordinar (19 iunie 2026) și un Congres Extraordinar (21 iunie 2026), ‘cu scopul evident de a modifica Statutul partidului și de a elimina membrii și aleșii cu opinie divergentă’.

De asemenea, a fost introdusă o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Național Liberal și a președintelui partidului, prin care se solicită obligarea pârâților la plata, în solidar, de 250.000 lei daune morale de fiecare reclamant, adică 4.000.000 lei în total.

„Biroul Politic Național a convocat Congresul Extraordinar, deși această competență aparține exclusiv Consiliului Național (art. 66 din Statut). BPN a depășit flagrant atribuțiile care îi revin. A fost creat un organism care nu există în Statut: un ‘Consiliu National Extraordinar’ format din 800 de delegați, a cărui compunere nu corespunde Consiliului National reglementat de art. 70 din Statut. Adăugarea unui organism nou este atribuția exclusivă a Congresului. Pe ordinea de zi a Consiliului Național a fost înscrisă modificarea Statutului, deși Statutul poate fi modificat exclusiv de Congres (art. 58 alin. 2), iar Consiliul Național are interdicție expresă de a adopta un nou Statut (art. 67 alin. 1). Au fost eliminate termenele statutare minime: Statutul impune minimum 45 de zile pentru alegerile în organizații înainte de Congres și minimum 60 de zile pentru stabilirea elementelor de organizare. Întreaga procedură a fost comprimată în 4 zile. A fost impus votul deschis, prin ridicarea mâinii, deși Statutul prevede obligatoriu votul secret pentru deciziile privind persoanele (art. 13 lit. c) și art. 106 din Statut). A fost sfidată o hotărâre judecătorească executorie. Premisa acestor decizii – Deciziile BPN nr. 22 și nr. 25/2026 – fusese deja suspendată de instanță. Conducerea a continuat, anunțând public că nu se va conforma, în încălcarea art. 435 din Codul de procedură civilă. Scopul real al întregului mecanism este eliminarea membrilor și a aleșilor cu opinie diferită – un delict de conștiință, interzis de Statut (art. 13 lit. a), de Constituție (art. 29, art. 30) și de Convenția europeană a drepturilor omului (art. 9-11)”, se arată în acțiunea depusă în instanță, conform unor surse politice.

Luni, Biroul Politic Național al PNL s-a pronunțat împotriva participării partidului la un Guvern cu PSD (39 de voturi ‘pentru’, 10 ‘împotrivă’, patru abțineri), împotriva susținerii unui Guvern condus de Adrian Veștea (41 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, două abțineri) și pentru a-i solicita acestuia să-și depună mandatul de premier desemnat (39 de voturi ‘pentru’, 13 ‘împotrivă’, trei abțineri). O altă decizie a fost ca parlamentarii PNL care vor vota Guvernul Veștea sau cei care ar putea fi propuși în acest Cabinet să își piardă calitatea de membri ai partidului.

Sursa: AGERPRES

Ajuns la Instanța supremă, dosarul a fost repartizat unui complet format din judecătorii Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu, dezbaterile având loc pe 14 aprilie.

Ulterior, cei doi judecători au amânat de trei ori pronunțarea unei decizii, iar vineri Instanța supremă a anunțat că dosarul a fost repus pe rol, deoarece unul dintre magistrați a făcut cerere de abținere. Cum solicitarea de abținere a fost admisă, în complet va intra un alt judecător, iar dezbaterile se vor relua pe data de 29 iunie.

Călin Georgescu a fost trimis în judecată de Parchetul General în acest al doilea dosar pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale), alături de Horațiu Potra și 20 de mercenari din gruparea acestuia.

Procurorii susțin că mercenarii lui Potra urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 pentru a crea haos.

Planul de acțiune ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul întâlnirii clandestine care a avut loc la ferma din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale.

Sursa: AGERPRES

„Închiderea totală a acestei secţiuni este necesară pentru executarea lucrărilor în condiţii de siguranţă, pe un traseu cu o complexitate ridicată din punct de vedere feroviar, tehnic şi geografic”, se menţionează în comunicat.

Obiectivul de investiţii este declarat lucrare de utilitate publică şi de interes naţional, precizează sursa citată.

„Proiectul are relevanţă strategică pentru infrastructura feroviară din România şi pentru conectivitatea europeană, fiind inclus în reţeaua TEN-T şi parte a culoarului european de marfă RFC Rhine – Danube. Prin implementarea acestuia, linia feroviară va fi adusă la standarde europene de siguranţă, interoperabilitate şi performanţă”, se mai arată în document.

Pe distanţa Drobeta Turnu Severin – Caransebeş sunt prevăzute lucrări aferente Loturilor 4, 5 şi 6 ale proiectului, pe o lungime totală de 111,415 km, potrivit companiei.

„Acestea includ modernizarea liniei de cale ferată, a instalaţiilor de electrificare, semnalizare şi telecomunicaţii, introducerea sistemului ERTMS nivel 2, modernizarea staţiilor, lucrări la sisteme de drenaj, terasamente, pasaje, viaducte şi adaptarea infrastructurii la cerinţele europene de interoperabilitate”, notează CFR SA.

Proiectul prevede lucrări la 62 de poduri şi 259 de podeţe, precum şi intervenţii importante la tuneluri.

„Pe Lotul 4 vor fi reabilitate 7 tuneluri existente: Moşu, Baba, Vir, Vârciorova, Bahna, Alion şi Tufari. Pe Lotul 5 este prevăzută reabilitarea tunelului Rachitoberg, cu lungimea de 496 m, şi construirea tunelului Poarta I, galerie pentru linie dublă, cu lungimea de 1.279 m. Pe Lotul 6 vor fi reabilitate tunelurile Feneş şi Tâmpa şi vor fi construite tunelurile Poarta II şi Poarta III, ambele galerii pentru linie dublă”, potrivit sursei citate.

CFR SA, în calitate de administrator al infrastructurii feroviare publice, îndeplineşte procedurile de alocare a capacităţilor de infrastructură într-o manieră echitabilă, transparentă şi nediscriminatorie, în limitele capacităţii disponibile şi potrivit solicitărilor transmise de operatorii de transport feroviar, se mai arată în document.

În acest sens, operatorii de transport feroviar de călători şi de marfă au fost notificaţi cu privire la închiderea planificată a liniei, pentru organizarea activităţii şi adaptarea solicitărilor de alocare.

„Procedura are la bază legislaţia naţională aplicabilă, respectiv Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european şi Hotărârea Guvernului nr. 1.696/2006 privind aprobarea Regulamentului pentru alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară”, notează sursa citată.

Totodată, informarea operatorilor a fost realizată cu respectarea cadrului european privind restricţiile temporare de capacitate, respectiv Decizia delegată (UE) 2017/2075 a Comisiei, prin care a fost înlocuită Anexa VII la Directiva 2012/34/UE. Acest cadru stabileşte principiile de informare, consultare şi coordonare aplicabile în situaţiile în care lucrările de infrastructură pot afecta capacitatea de circulaţie.

„Pentru planul de mers 2026/2027, potrivit calendarului de alocare şi termenelor aplicabile, nu au fost alocate trase pe ruta Drobeta Turnu Severin – Caransebeş. De asemenea, în cadrul conferinţei FTE B desfăşurate la Ljubljana, Slovenia, în perioada 24 – 27 martie 2026, participanţii au fost informaţi cu privire la această închidere, iar trasele internaţionale solicitate prin FTE au fost protocolate pe ruta Simeria – Livezeni – Filiaşi”, se mai precizează în document.

Rutele alternative se stabilesc în condiţiile cadrului legal şi procedural aplicabil, respectiv numai pentru trasele deja alocate. Scopul notificării este de a permite operatorilor să îşi adapteze din timp planificarea, să formuleze solicitările de alocare pentru capacitatea de infrastructură rămasă disponibilă şi să asigure circulaţia trenurilor de călători şi de marfă în condiţii predictibile.

CFR SA subliniază că închiderea nu produce efecte imediate asupra circulaţiei trenurilor, ci face parte din procesul normal de pregătire a unei lucrări majore de infrastructură. Perioada avută în vedere pentru închiderea completă a circulaţiei este februarie 2027 – februarie 2032, interval necesar pentru execuţia lucrărilor.

Sursa: AGERPRES

Ciprian Ciucu este acuzat că, în timpul campaniei electorale din noiembrie – decembrie 2025, a primit de la doi oameni de afaceri foloase necuvenite constând în servicii de publicitate și consultanță electorală, în schimbul eliberării unei autorizații și a unui certificat de urbanism pentru un proiect imobiliar.

Joi, el a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, alături de trei oameni de afaceri, având mai multe obligații, între care: să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la organul de urmărire penală, să informeze cu privire la schimbarea locuinței și să nu depășească limitele teritoriale stabilite prin ordonanțele procurorului, fără acordul prealabil al organului judiciar competent.

„Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că, în luna noiembrie 2025, în contextul demersurilor efectuate pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire privind un proiect imobiliar situat în municipiul București, inculpații M.N.K.A. și M.M. ar fi oferit foloase necuvenite reprezentate de servicii de publicitate și consultanță electorală, prestate în perioada noiembrie – decembrie 2025, destinate susținerii activității politice și electorale a inculpatului Ciucu Ciprian, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce reveneau acestuia în cadrul procedurilor administrative desfășurate la nivelul Primăriei Sectorului 6 București. În același context, inculpatul S.I. ar fi facilitat acordarea respectivelor foloase, cunoscând scopul urmărit de participanți și contribuind la realizarea legăturii dintre persoanele care au oferit avantajele și funcționarul care urma să beneficieze de acestea, respectiv inculpatul Ciucu Ciprian. Totodată, din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul Ciucu Ciprian, în calitatea sa de primar al Sectorului 6 București, la acel moment, ar fi primit foloasele menționate anterior în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ce îi reveneau în procedurile administrative referitoare la respectivul proiect imobiliar”, spun procurorii.

Sursa: AGERPRES