Decretul nu oferă niciun motiv pentru această mărire şi nu precizează cum vor fi ocupate aceste noi posturi.

„Efectivul autorizat de personal al forţelor armate ruse este stabilit la 2.441.630 de unităţi, dintre care 1.550.500 de militari”, indică decretul.

Preşedintele Putin a mai semnat documente de majorare a efectivelor armatei în lunile martie, iunie şi iulie ale acestui an. Creşterea cumulată din martie până în prezent se ridică la 47.860 de soldaţi.

Avansul rusesc pe câmpul de luptă a încetinit în acest an, utilizarea pe scară largă a dronelor pe front făcând aproape imposibile mişcările rapide şi masive de trupe.

Ucraina a acuzat în repetate rânduri Rusia că pregăteşte o nouă mobilizare militară, lucru pe care Vladimir Putin l-a calificat drept dezinformare ucraineană.

Vladimir Putin a ordonat ultima dată mobilizarea rezerviştilor în anul 2022, după o serie de eşecuri militare ruseşti pe câmpul de luptă din Ucraina.

Sursa: AGERPRES

Experimentul selecționerului Gheorghe Hagi, de a schimba aproape întreaga echipă (nouă jucători) față de meciul de debut cu Suedia (1-2), a eșuat, iar România a primit patru goluri la București, o premieră pentru națională în ultimii 14 ani.

Primele semne ale dezastrului au putut fi observate în min. 8, când Tabakovic a scăpat singur pe centru, dar a tras incredibil pe lângă poartă, singur cu Ionuț Radu.

Oaspeții au deschis scorul în min. 12, când Gigovic a profitat de neînțelegerea dintre Radu și Burcă și a marcat cu capul din 6 metri, la centrarea lui Bajraktarevic. Bosniacii s-au desprins prin reușita lui Muharemovic (19), cu capul, de lângă Matei Ilie, dominat numeric la cornerul lui Basic.

Tricolorii nu au renunțat și au avut o primă ocazie prin Stanciu (22), al cărui șut de la 19 metri a fost respins de portarul bosniac. Un minut mai târziu (23), Bîrligea a trimis din 6 metri, dar Zlomislic a reținut.

România a reușit să înscrie în min. 28, prin Bîrligea, cu capul, din centrarea excelentă a lui Eissat.

Oaspeții au intrat la pauză cu un avans de două goluri, după o gafă a portarului Ionuț Radu, la șutul lui Alajbegovic (40) din marginea careului, sancționată de Tabakovic.

Echipa antrenată de Hagi a încercat să construiască mai bine după pauză, iar Dragomir (52) a trimis un șut pe lângă poartă de la 25 de metri.

Defensiva naționalei României a mai cedat o dată, la centrarea lui Bajraktarevic, reluată de Mahmic cu capul (55), de lângă Matei Ilie.

România a reușit să mai înscrie o dată, prin Ciclădău (62), cu un șut de la 25 de metri, dar nu și-a creat alte ocazii de gol, încercând să joace cu multe mingi lungi, fără sorți de izbândă în fața unei defensive solide.

Tot oaspeții au fost mai periculoși, dar Radu a prins șutul lui Bajraktarevic (58) de la 25 de metri, iar Jovo Lukic (78) a fost imprecis din careu, iar Demirovic (80) a ratat o ocazie mare de la 7 metri.

Lukic, atacantul Universității Cluj, a fost introdus pe teren în min. 74.

România dezvoltă în complex în fața Bosniei-Herțegovina, care are acum 5-4 al victorii în cele nouă meciuri directe, însă cu trei succese consecutive.

Selecționata României, care vineri a fost învinsă de Suedia cu 2-1, la Solna, va mai juca două partide în Liga Națiunilor în această fereastră internațională, cu Polonia pe 2 octombrie (Stadion Narodowy – Varșovia) și din nou cu Suedia pe 5 octombrie (Arena Națională).

României – Bosnia-Herțegovina 2-4 (1-3)
Au marcat: Daniel Bîrligea (28), Alexandru Cicâldău (62), respectiv Armin Gigovic (12), Tarik Muharemovic (19), Haris Tabakovic (40), Ermin Mahmic (55).
București, Arena Națională: fără spectatori
Liga Națională – Liga B, Grupa B4

Au evoluat echipele:
România: 1. Ionuț Radu – 15. Andrei Burcă (2. Tony Strata, 81), 17. Vladimir Screciu (19. David Matei, 65), 3. Matei Ilie – 4. Andrei Coubiș, 20. Darius Olaru (8. Alexandru Cicâldău, 46), 22. Vlad Dragomir, 10. Nicolae Stanciu (căpitan; 21. Olimpiu Moruțan, 65), 23. Lisav Eissat – 11. Daniel Bîrligea, 13. Valentin Mihăilă (9. Louis Munteanu, 46). Selecționer: Gheorghe Hagi.
Rezerve neutilizate: 12. Otto Hindrich, 16. Valentin Cojocaru – 5. Virgil Ghiță, 14. Andrei Borza, 6. Tudor Băluță, 18. Cătălin Cîrjan, 7. Florin Tănase.
Bosnia-Herțegovina: 22. Martin Zlomislic – 15. Amar Memic, 18. Nikola Katic, 4. Tarik Muharemovic, 5. Sead Kolasinac (căpitan; 2. Nihad Mujakic, 81) – 8. Armin Gigovic (6. Benjamin Tahirovic, 81), 16. Ermin Mahmic (10. Ermedin Demirovic, 63), 13. Ivan Basic – 20. Esmir Bajraktarevic (17. Ajdin Hasic, 63), 23. Haris Tabakovic (11. Jovo Lukic, 74), 19. Kerim Alajbegovic. Selecționer: Sergej Barbarez.
Rezerve neutilizate: 1. Mladen Jurkas, 12. Salko Hamzic – 7. Zinedin Smajlovic, 21. Stjepan Radeljic, 3. Arjan Malic, 9. Luka Djuric, 14. Ivan Sunjic.

Arbitru: Luis Godinho; arbitri asistenți: Pedro Martins, Pedro Almeida; al patrulea oficial: Fabio Verissimo (toți din Portugalia)
Arbitru video: Fabio Oliveira Melo; arbitru asistent video: Helder Malheiro (ambii din Portugalia)
Observator UEFA pentru arbitri: Alon Yefet (Israel); Delegat UEFA: Aristeidis Stavropoulos (Grecia)
Cartonașe galbene: Mahmic (16), Muharemovic (80).

Sursa: AGERPRES

Concepute pentru terenuri dificile și misiuni complexe, vehiculele AAV oferă mobilitate și adaptabilitate esențiale, fiind perfect adaptate pentru operațiuni în regiunea Deltei Dunării și de-a lungul coastei Mării Negre.

„Descurajarea se bazează pe capabilități, dar Alianța se bazează pe încredere. Astăzi, Statele Unite și România dau dovadă de ambele”, a declarat ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg, în cadrul ceremoniei oficiale de intrare în serviciu a vehiculelor, potrivit comunicatului ambasadei.

Ambasadorul Nirenberg a subliniat rolul important al Corpului de Marină al Statelor Unite în coordonarea logisticii și în furnizarea expertizei operaționale necesare pentru întreținerea și utilizarea pe termen lung a vehiculelor. De asemenea, el a lăudat oficialii guvernului român, militarii și personalul Regimentului 307 Infanterie Marină „Heracleea” însărcinat cu operarea flotei.

Livrarea vehiculelor AAV reprezintă o investiție pe termen lung în infrastructura națională de apărare, consolidând capacitatea comună a Statelor Unite și a României de a răspunde provocărilor de securitate în continuă evoluție de pe flancul estic al NATO, precizează misiunea diplomatică de la București.

Vehiculul de asalt amfibiu AAV7A1 este proiectat să transporte până la 21 de infanteriști marini echipați pentru luptă și echipament de la navele militare către țărmuri ostile, iar șenilele grele de teren asigură protecția trupelor în timpul deplasării dinspre valurile puternice spre uscat.

Evoluând de la vehiculele de desant „Alligator” din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, AAV și-a câștigat reputația de rezistență, durabilitate și mobilitate superioară pentru transportul trupelor și al încărcăturii de pe nave la țărm, arată misiunea diplomatică.

Sursa: AGERPRES

Dintre aceştia, doar Tanczos Barna şi Alexandru Nazare au primit avize favorabile.

Marţi, în cea de a doua zi a audierilor, vor ajunge în faţa comisiilor parlamentare:

* Mircea Abrudean – propus viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne

* Dragoş Pîslaru – propus ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene

* Raluca Turcan – propusă ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale

* Oana Gheorghiu – propusă ministru al Sănătăţii

* Oana Ţoiu – propusă ministru al Afacerilor Externe

* Andrea Chiş – propusă ministru al Justiţiei

* Bulcsu Koppany Otvos – propus ministru al Culturii

* Mihai Dimian – propus ministru al Educaţiei şi Cercetării

* Cseke Attila – propus ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

* Diana Buzoianu – propusă ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Plenul Parlamentului se va reuni miercuri pentru votul asupra programului şi listei Cabinetului condus de prim-ministrul desemnat Siegfried Mureşan.

Sursa: AGERPRES

Potrivit acestuia, Guvernul Mureșan va merge la vot în Parlament pentru votul de învestitură și se va vedea ulterior ce se va întâmpla.

„Nu este clar (că sunt șanse minime să treacă – n.r.). Au fost guverne în istoria celor 37 de ani care au picat la două voturi, au fost guverne care au trecut la două voturi, astfel încât există tot atât de multe șanse să treacă sau să nu treacă”, a mai spus Muraru.

Întrebat dacă sesizarea la CCR ar fi dorința liderului PNL, Ilie Bolojan, deputatul liberal a precizat că acest subiect a fost dezbătut de conducerea partidului. „A fost o dezbatere în Biroul Politic Național, dar am spus că luăm în calcul foarte serios acest lucru, deci asta se va formaliza după ce vom vedea votul”, a explicat Muraru.

Liberalul a menționat că această temă nu a fost discutată deocamdată cu liderii USR.

El a explicat că, în condițiile actuale, este evident faptul că nu se poate instala un guvern și, în interpretarea liberalilor, declanșarea alegerilor anticipate reprezintă o „chestiune imperativă”.

„Asta nu înseamnă că președintele, oricare ar fi el, va putea încerca de zeci de ori să instaleze un guvern, ani la rând România rămânând cu un Guvern demis și cu un Guvern interimar”, a arătat Alexandru Muraru.

Deputatul PNL a respins ideea unei suspendări din funcție a președintelui Nicușor Dan.

„Partidul Național Liberal nu susține suspendarea președintelui. Acesta este un demers al partidului extremist AUR și mai nou, am văzut, al pro-putinistului Ponta”, a declarat Muraru.

Conform deputatului, Partidul Național Liberal este a doua formațiune politică în sondajele PNL și USR, după AUR.

„Asta va câștiga PNL, va câștiga legitimitate și așa cum Bulgaria a avut nouă rânduri de alegeri în cinci ani și a reușit să aibă ulterior o majoritate stabilă, peste tot în lume alegerile anticipate sunt soluția în a debloca o situație de criză politică, atunci când nu poți să ai o guvernare stabilă și nu poți învesti un guvern în Parlament”, a mai spus Alexandru Muraru.

Sursa: AGERPRES

„Anexarea progresivă a Cisiordaniei este ilegală, fără efect juridic și trebuie să înceteze”, a afirmat el.

Secretarul general al Națiunilor Unite a denunțat în special „atacurile persistente și în creștere din partea coloniștilor, demolările ilegale de bunuri aparținând palestinienilor și expansiunea rapidă a coloniilor”.

„Aceste evoluții sunt contrare dreptului internațional, contribuie și mai mult la ocupația israeliană ilegală și aduce atingere dreptului poporului palestinian la autodeterminare”, a subliniat Guterres.

„Atacurile palestinienilor împotriva israelienilor trebuie să înceteze, de asemenea. Toți autorii trebuie să răspundă pentru acțiunile lor”, a spus în continuare secretarul general al ONU, denunțând „provocările periculoase și retorica incendiară ale multor responsabili politici din toate taberele”.

Violențele comise de coloniști s-au multiplicat în Cisiordania de la atacurile comise de gruparea islamistă palestiniană Hamas pe teritoriul Israelului în 7 octombrie 2023.

Peste 500.000 de israelieni trăiesc în colonii din Cisiordania, alături de circa trei milioane de palestinieni.

Sursa: AGERPRES