„Persoana era stabilă după relocare, avea discernământ și nu a fost identificată ca având dizabilități sau probleme medicale urgente. În urma evaluării preliminare a declarat că nu are rude sau persoane apropiate”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, cauza decesului urmează să fie stabilită de Institutul de Medicină Legală, iar concluziile oficiale sunt așteptate după finalizarea expertizei medico-legale.

Citește știrea întreagă AICI!

Airbus A330 MRTT (Multi Role Tanker Transport) este o aeronavă militară de transport și realimentare.

Cu această livrare, flota NATO se apropie de obiectivul său de a avea o flotă completă de 12 aeronave, a declarat Rutte.

Mai multe țări NATO au anunțat, de asemenea, un proiect multinațional centrat pe Airbus A440, o aeronavă de transport multirol.

‘Aceasta reprezintă o capacitate de transport aerian strategic de talie mondială. A330 MRTT și A400M vor oferi Alianței două flote multinaționale de înaltă performanță’, a afirmat secretarul general al NATO.

Un alt contract major care implică firma suedeză Saab a fost, de asemenea, anunțat de Rutte la acest forum, care are ca scop demonstrarea angajamentului aliaților europeni de a-și dezvolta capacitățile de apărare, așa cum au cerut Statele Unite sub conducerea lui Donald Trump. Președintele SUA este așteptat în capitala Turciei marți, în ajunul acestui summit NATO.

Saab va putea începe livrările de aeronave GlobalEye în 2030, dacă NATO va semna rapid un contract cu compania, a declarat reporterilor marți, la o conferință de presă desfășurată la Ankara, directorul general al grupului suedez de apărare, Micael Johansson, conform Reuters.

Johansson a adăugat că prețul final nu a fost convenit încă, dar că acesta va fi între aproximativ 400 și 450 de milioane de dolari pe aeronavă.

La sfârșitul anului 2023, NATO și-a anunțat intenția de a înlocui flota sa de aeronave de recunoaștere AWACS, fabricate de producătorul american de aeronave Boeing. Această comandă este pentru zece aeronave Global Eye.

Rutte a mai anunțat, conform Reuters, că aliații din NATO s-au angajat să colaboreze pentru a achiziționa, depozita, transporta și gestiona stocurile de materiale de apărare critice.

La același forum al industriei de apărare, Rutte a declarat că inițiativa implică Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Turcia.

Secretarul general al NATO a mai anunțat totodată că aliații vor cumpăra până la cinci drone de supraveghere la mare altitudine Northrop Grumman MQ-4C Triton, Norvegia, Finlanda, Germania și Danemarca semnând o scrisoare de intenție pentru achiziție.

Aceasta este prima achiziție de drone Triton de către Alianță și va completa flota actuală a NATO de drone de informații, supraveghere și recunoaștere RQ-4D Phoenix, cu baza la centrul aerian Sigonella din Sicilia, Italia.

Atât dronele Triton, cât și cele Phoenix vor fi utilizate pentru programul de supraveghere terestră al NATO. Ambele drone se bazează pe modelul Global Hawk al Northrop, care are o anvergură a aripilor de 35,4 metri și poate rămâne în aer mai mult de 30 de ore.

Potrivit lui Rutte, aliații NATO vor investi peste 40 de miliarde de dolari în următorii cinci ani în capacitățile lor de apărare împotriva dronelor.

Rutte a subliniat totodată că informațiile, supravegherea și recunoașterea sunt extrem de importante pentru alianță.

Sursa: AGERPRES

Fenomene de vreme instabilă vor fi și în după-amiaza și în seara zilei de marți (7 iulie), local în Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea, în nordul Olteniei și al Munteniei și, izolat, în rest.

De asemenea, pe parcursul zilei de miercuri, între orele 12:00 – 23:00, va fi valabil un alt Cod galben de instabilitate atmosferică în cea mai mare parte a țării. Astfel, vântul va avea viteze de 50 – 70 km/h, iar pe arii restrânse de peste 80 km/h. În plus, vor fi perioade cu averse însemnate cantitativ, descărcări electrice și grindină de mici și medii dimensiuni (1 – 3 cm).

În intervale scurte de timp (între o oră și trei ore), se vor înregistra cantități de apă de 15 – 20 l/mp, pe arii restrânse de peste 30 – 40 l/mp.

Sursa: AGERPRES

‘De atunci nu mai am încredere când statul român spune că știe el cel mai bine ce să facă cu viața ta. De atunci știu ce înseamnă ‘formă fără fond’, când viața unui om se transformă într-o cifră, când normele pe hârtie contează mai mult decât realitatea unei ființe umane. 411 oameni făcuți să dispară din Bihor de statul român. Unde sunt azi? Le merge mai bine?’, scrie Dominic Fritz, liderul USR, pe Facebook.

Liderul USR face referire la anii care au precedat aderarea României la Uniunea Europeană, când țara noastră își asumase ca țintă reducerea numărului de copii instituționalizați. Orfelinatele trebuiau să se transforme în ‘case familiale’ sau să fie închise.

‘Obiectivul a fost bine gândit, standardele au fost europene. Implementarea a distrus mii de vieți. Zeci de mii de copii trebuiau în 2-3 ani să dispară din statistica instituțiilor. Iar statul român a început procesul birocratic de ‘reintegrare în familia biologică’. Majoritatea copiilor cu care am lucrat eu au fost abandonați la naștere. Am fost de față când unii dintre ei, în vârstă de 9-12 ani, au aflat că poliția i-a găsit pe părinții lor biologici, care, contra unor sume de bani, s-au declarat disponibili să-și ia înapoi copiii necunoscuți’, precizează Fritz.

Mulți copii au fost entuziasmați inițial. Aceștia au fost duși din Timișoara în sate izolate din Gorj, din Bacău, din Suceava, în familii ‘dezorganizate, care nu știau ce să facă cu pre-adolescenții dezorientați’. Acolo a început ‘calvarul’, adaugă liderul USR.

‘Mi-am dat seama repede că ceva nu e în regulă. L., de obicei mereu veselă, vorbea la telefon doar în șoaptă cu mine. I., băiatul cu handicap, era mereu la somn când am sunat la părinți. Iar Protecția Copilului nu a venit la vizitele de monitorizare promise. Așa că am început să revin în România pentru a vizita copii ‘reintegrați’. La cei mai mulți am rămas singura legătură cu viața lor de dinainte’, mai scrie Dominic Frtiz.

Copiii își doreau să se întoarcă la casa de copii unde crescuseră, ‘la prietenii lor, la viață cunoscută’ din Timișoara.

‘Nu toți au avut cuvinte; mai mult ochii lor mi-au povestit de frică, de abuz, de sărăcie cruntă. L. chiar a avut curajul să meargă la poliția satului, care a dus-o înapoi în familie, unde a fost pedepsită cu o bătaie care a băgat-o în spital. Multe povești le-am aflat după ani, după ce au devenit adulți răniți de trauma de a fi fost abandonați de două ori, și de părinți și de statul ocrotitor. Unul nu a mai putut să povestească nimic, am mers la înmormântarea lui după un ‘accident în pădure’. L. a fost păcălită de metoda lover boy și am încercat ani de zile s-o conving să scape de exploatare în Germania’, rememorează el.

Celor care doreau să revină la casa de copii din Timișoara nu li s-a permis, deoarece acest lucru era posibil doar în noul județ de reședință.

‘Un singur băiat a reușit să se întoarcă la Timișoara. După ce părinții lui au emigrat în Spania și tatăl a încercat s-o omoare pe mama, a intervenit protecția copilului de acolo, l-au întrebat ce dorește și pentru că nu a avut cod poștal din niciun județ, a putut să aleagă că vrea înapoi la Timișoara. Au trecut mulți ani și mă întreb dacă puteam să fac mai mult. Atunci, în 2007-2008, student fiind, am scris la fiecare DGASPC din țară să întreb câte vizite de monitorizare au făcut la copiii reintegrați. Puțini mi-au răspuns’, arată primarul Timișoarei.

Sursa: AGERPRES