‘Procurorii din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de 17 persoane pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă (în forma coautoratului, complicității și instigării), faptă prevăzută de art. 270 alin. 2 lit. a și art. 274 din Codul vamal’, precizează instituția.

Potrivit anchetatorilor, pe 2 iunie 2016, un elicopter al Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne, aflat în misiune SMURD în Republica Moldova, s-a prăbușit în zona localității Haragîș. Accidentul a dus la distrugerea totală a aeronavei și la moartea celor patru persoane aflate la bord.

În procesul de soluționare a dosarului de daună privind ‘Asigurarea CASCO – toate riscurile – a elicopterelor’, asiguratorul putea fie să achite I.G.Av. suma de 23.343.667 lei (echivalentul a 5.270.045 euro), fie să înlocuiască elicopterul distrus cu o aeronavă în configurație asemănătoare. Părțile au convenit ca despăgubirea să se facă prin înlocuirea elicopterului distrus cu o aeronavă în configurație rezonabil asemănătoare, inclusiv în ceea ce privește echipamentele medicale din dotarea elicopterului.

În noiembrie 2017, I.G.Av. a preluat noul elicopter pe insula Guernsey – teritoriu aparținând Marii Britanii, dar aflat în afara spațiului TVA al Uniunii Europene – și l-a importat ulterior în România. Punerea în exploatare era posibilă doar după efectuarea formalităților vamale și achitarea sau garantarea taxelor aferente.

Ancheta a stabilit că aeronava a fost introdusă în țară și utilizată fără îndeplinirea acestor formalități, ceea ce a generat un prejudiciu la bugetul de stat, reprezentând TVA datorat în vamă, în valoare de 4.435.269 lei.

‘Prin urmare, s-a conturat bănuiala rezonabilă că persoanele implicate în procedura de reparare a pagubei au permis asiguratorului să stingă obligația de despăgubire izvorâtă din polița de asigurare prin înlocuirea elicopterului distrus în totalitate la data de 02.06.2016, cu un alt elicopter, care nu a dobândit caracterul de marfă românească, pentru care nu au fost efectuate formalitățile vamale, căruia nu i-a fost acordat liberul de vamă și pentru care nu au fost achitate drepturile datorate în vamă, de natura TVA în cuantum de 4.435.269 lei, sumă ce reprezintă pagubă la bugetul de stat și, corelativ, un folos necuvenit în patrimoniul asiguratorului’, mai arată Parchetul.

După audierea la Parchet, Raed Arafat a reacționat public, afirmând că includerea sa în acest dosar ‘apare ca fiind forțată și artificială, prin enunțarea unor pretinse teze de complicitate sau de coordonare a unor activități’.

‘În contextul anchetelor penale recente, îmi reafirm disponibilitatea deplină de a coopera cu autoritățile competente și de a sprijini orice demers legitim de clarificare a situației. Cu toate acestea, subliniez că, până în prezent, nu au fost prezentate niciun fel de elemente concrete care să indice existența unor fapte de natură penală. Persistența și extinderea acestor investigații cu privire la persoana mea și la activitatea mea profesională, în absența unor indicii reale și verificabile, ridică serioase semne de întrebare cu privire la temeinicia și proporționalitatea lor. În mod deosebit, atrag atenția asupra faptului că includerea mea în aceste demersuri apare ca fiind forțată și artificială, prin enunțarea unor pretinse teze de complicitate sau de coordonare a unor activități, în lipsa oricărei contribuții ori implicări reale din partea mea în situațiile investigate. O asemenea asociere nejustificată nu poate trece neobservată și este de natură să genereze consecințe semnificative asupra reputației mele, lucru care, de altfel, pare a fi urmărit în mod direct’, a scris Raed Arafat, pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că, în acest context, devine tot mai evident că aceste acțiuni depășesc cadrul strict juridic, conturând caracteristicile unei campanii de discreditare.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Arafat: Persistența investigațiilor fără indicii reale și verificabile la adresa mea ridică serioase semne de întrebare

Raed Arafat, audiat la Parchetul Militar privind achiziția unui elicopter de către IGAv

ARAD. Reprezentanții companiei de distribuție a gazelor naturale Delgaz Grid anunță că, pe parcursul anului 2025, a fost investită o sumă de peste 10 milioane de lei în rețelele din județul nostru, iar anul acesta suma care ar urma să fie cheltuită se ridică la 8,6 milioane de lei.

„Delgaz Grid, compania de distribuție de electricitate și gaze naturale a Grupului E.ON România, a finalizat anul trecut, în județul Arad, investiții de circa 10,7 milioane de lei (peste 2 milioane euro), cea mai mare parte a acestora vizând modernizarea și dezvoltarea rețelelor de distribuție a gazelor naturale pe o lungime totală de aproximativ 25 de kilometri. Printre cele mai importante lucrări de investiții derulate în 2025 pot fi menționate: modernizarea rețelelor de distribuție din orașul Arad (aproximativ 5,7 kilometri), pe străzile Independenței, Sportului, Suceava, Năsăud, Păltiniș, Buziaș, Teuz; modernizarea rețelelor de distribuție din orașul Arad (peste 4,6 kilometri), pe străzile Libertății, Oborului, Tebei, Baba Novac; modernizarea rețelelor de distribuție din orașul Arad (peste 5,2 kilometri), pe străzile Lăcrămioarelor, Sânzienelor, Tiberiu Brediceanu, Mălin”, spun cei de la Delgaz Grid.

CH7811

”În contextul anchetelor penale recente, îmi reafirm disponibilitatea deplină de a coopera cu autoritățile competente și de a sprijini orice demers legitim de clarificare a situației. Cu toate acestea, subliniez că, până în prezent, nu au fost prezentate niciun fel de elemente concrete care să indice existența unor fapte de natură penală. Persistența și extinderea acestor investigații cu privire la persoana mea și la activitatea mea profesională, în absența unor indicii reale și verificabile, ridică serioase semne de întrebare cu privire la temeinicia și proporționalitatea lor. În mod deosebit, atrag atenția asupra faptului că includerea mea în aceste demersuri apare ca fiind forțată și artificială, prin enunțarea unor pretinse teze de complicitate sau de coordonare a unor activități, în lipsa oricărei contribuții ori implicări reale din partea mea în situațiile investigate. O asemenea asociere nejustificată nu poate trece neobservată și este de natură să genereze consecințe semnificative asupra reputației mele, lucru care, de altfel, pare a fi urmărit în mod direct”, a scris Raed Arafat, pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că, în acest context, devine tot mai evident că aceste acțiuni depășesc cadrul strict juridic, conturând caracteristicile unei campanii de discreditare.

”Așa cum am mai spus, există indicii că aceste demersuri sunt alimentate nu de considerente exclusiv instituționale, ci și de factori de natură personală, ceea ce este incompatibil cu standardele de imparțialitate și echilibru care ar trebui să guverneze orice procedură publică. Orice afectare nejustificată a credibilității mele în acest domeniu produce consecințe care depășesc planul individual, putând influența negativ încrederea publică în mecanismele de intervenție și în capacitatea instituțională de răspuns în situații de urgență. Într-un sector în care încrederea, coordonarea și autoritatea profesională sunt esențiale, asemenea demersuri pot avea efecte indirecte inclusiv asupra siguranței cetățenilor”, spune șeful DSU.

Arafat consideră esențial ca acțiunile autorităților să fie fundamentate exclusiv pe probe, legalitate și bună-credință și își exprimă încrederea că adevărul va prevala, iar toate aceste aspecte vor fi evaluate cu obiectivitate, echilibru și responsabilitate.

Marți, Raed Arafat a fost audiat la Parchetul Militar într-un dosar privind cumpărarea unui elicopter de către Inspectoratul General pentru Aviație, au precizat, pentru AGERPRES, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, ar fi vorba despre o achiziție efectuată în 2017, iar prejudiciul în acest caz ar fi estimat la aproximativ un milion de euro.
Sursa: AGERPRES

Cu această ocazie, se vor face verificări amănunțite ale tuturor vehiculelor cu care aceste obiecte de patrimoniu vor fi transportate.

Coiful de la Coțofenești și trei brățări de aur au făcut parte din expoziția Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului, prezentată anul trecut la Muzeul Drents.

Cu câteva zile înainte de închiderea expoziției și readucerea exponatelor la Muzeul Național de Istorie din București, în ianuarie 2025, trei bărbați au detonat o intrare din spate a muzeului din Assen și în doar câteva minute au ieșit cu cele patru artefacte românești. În lunile care au urmat jafului, mai multe persoane au fost arestate.

Ministerul Culturii din România a anunțat în septembrie 2025 că a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate din Muzeul Drents.

Furtul a provocat indignare în România și a declanșat o amplă operațiune de căutare. Deși cei trei hoți au fost arestați după câteva zile, locul unde se afla prada a rămas mult timp necunoscut.

În cele din urmă, la începutul lunii aprilie, autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful și două dintre cele trei brățări, pe care le-au prezentat în cadrul unei conferințe de presă, la muzeu.

Cu excepția unei ușoare urme de lovitură pe suprafața coifului, obiectele, predate autorităților române, erau în stare excelentă. Locul în care se află a treia brățară de aur rămâne necunoscut.

Aceste obiecte antice au fost recuperate după ce autoritățile au încheiat un acord cu doi dintre suspecți, cel de-al treilea negând orice implicare în această spargere.

Cei trei bărbați, identificați drept Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului, procesul acestora fiind în derulare în Țările de Jos. Sursa: Sursa:

Sursa: AGERPRES

Sursa: AGERPRES

”Ne rugăm să se bucure deja de mila Domnului și îi mulțumim Domnului pentru marele dar pe care viața lui Francisc l-a reprezentat pentru Biserică și întreaga omenire”.

Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, a murit în urma unui accident vascular cerebral în dimineața zilei de 21 aprilie 2025, la vârsta de 88 de ani, după un episod server de pneumonie bilaterală.

Din postura de suveran pontif, a încercat să reformeze Biserica într-un mod care a atras deseori furia catolicilor conservatori, temători că astfel se vor dilua învățăturile doctrinare stricte.

Președintele american Donald Trump, care l-a criticat recent pe papa Leon după ce actualul suveran pontif s-a dovedit, în ultimele săptămâni, un oponent vehement al războiului din Iran, a exprimat obiecții și la adresa lui Francisc.

Cei doi și-au exprimat în mod public dezacordul, în 2016, referitor la planurile președintelui de a construi un zid la granița dintre Statele Unite și Mexic. Francisc a sugerat că politicile dure anti-imigraționiste ale lui Trump nu sunt creștine, după care Trump a etichetat afirmațiile papei ca fiind ”dizgrațioase”.

Francisc, cunoscut pentru stilul său simplu, nu s-a mutat niciodată în apartamentele somptuoase destinate papilor și a locuit în schimb la un hotel din Vatican.

Înmormântarea papei Francisc, care a avut loc pe 26 aprilie 2025, a fost o ceremonie modestă, papa fiind cel care a cerut să fie înhumat într-un sicriu simplu, din lemn și zinc.

A fost primul papă în peste 100 de ani înmormântat în afara zidurilor Vaticanului, alegând ca locul de înhumare Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma. Mormântul său poartă o singură inscripție simplă, numele suveranului pontif în latină: ”Franciscus”.

Marți seară, Bazilica îl va omagia printr-o liturghie.

Sursa: AGERPRES

Într-o variantă revizuită a documentului, consultată marți de Reuters, Bruxelles-ul a stabilit diverse măsuri pentru ca guvernele să ofere ‘ajutor imediat’.

Astfel, țările membre ar trebui ‘să evite închiderea prematură a activelor de generare, cum ar fi instalațiile nucleare existente care pot continua să furnizeze energie electrică fiabilă, cu costuri reduse și cu emisii reduse’, se arată în documentul menționat, adăugând că acest lucru poate ajuta la reducerea necesarului de combustibili fosili în încălzire și industrie.

‘Centralele nucleare furnizează energie curată, potrivită pentru creșterea integrării sistemelor și pentru oferirea de flexibilitate care facilitează implementarea în continuare a altor tehnologii curate’, se mai arată în documentul menționat.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că închiderea centralelor nucleare europene a fost o ‘greșeală strategică’, deoarece războiul din Iran a scos în evidență expunerea Europei la creșterea prețului importurilor de petrol și gaze.

Germania, cel mai mare consumator de energie din UE, a închis treptat centralele nucleare din cauza opoziției publice și a preocupărilor legate de siguranță după dezastrul de la Fukushima din 2011. Ultimul reactor nuclear din Germania a fost închis în 2023.

Spania intenționează să înceapă închiderea reactoarelor sale nucleare în 2027, deși companiile energetice au solicitat prelungirea duratei de viață a primului reactor programat să fie închis.

Alte state membre UE, inclusiv Belgia și Țările de Jos, și-au anulat planurile de renunțare la energia nucleară, deoarece încearcă să obțină cantități mari de electricitate stabilă, cu emisii reduse de carbon.

Recomandările UE, care nu sunt obligatorii, sugerează de asemenea, emiterea de vouchere energetice pentru cetățenii vulnerabili, ajutor financiar pentru instalarea de baterii și panouri fotovoltaice, reducerea prețului transportului public și apelul către firme să evite călătoriile cu avionul acolo unde este posibil.

Sursa: AGERPRES

‘Iranul a încălcat de nenumărate ori încetarea focului!’, a afirmat Trump într-o postare pe rețeaua sa de socializare Truth Social marți, fără a oferi detalii suplimentare.

Președintele SUA declarase anterior că o prelungire a armistițiului este ‘foarte puțin probabilă’ dacă nu se ajunge la un acord cu Teheranul înainte de expirarea acestuia.

Donald Trump a spus că armistițiul urmează să se încheie miercuri seara, ora Washingtonului, ceea ce, din cauza diferenței de fus orar, ar însemna la primele ore ale zilei de joi în Iran.

Perspectiva unei noi runde de negocieri rămâne incertă. Trump a declarat duminică că va trimite o altă delegație pentru negocieri la Islamabad, condusă de vicepreședintele JD Vance, dar nu este clar dacă discuțiile vor avea loc.

Iranul nu a trimis încă niciun reprezentant în Pakistan, potrivit televiziunii de stat. Nici experții pentru discuțiile preliminare, nici delegația principală nu s-au deplasat la Islamabad.

Blocada navală instituită de SUA asupra porturilor și navelor iraniene constituie un impediment major în reluarea discuțiilor. Trump a declarat că blocada va rămâne în vigoare până la încheierea unui acord, în timp ce Teheranul și-a condiționat participarea la negocieri de ridicarea acesteia, potrivit unor surse din domeniul securității din Pakistan.

Sursa: AGERPRES

‘În condițiile în care miniștrii vor demisiona și se vacantează posturile, colegii care sunt titulari la celelalte portofolii vor prelua responsabilitatea unor ministere, în așa fel încât fiecare post care se vacantează să fie ocupat temporar de către un ministru care rămâne în exercițiu’, a spus Bolojan, întrebat în legătură cu faptul că PNL îl susține în continuare ca premier și ce se întâmplă dacă PSD sau AUR ar depune o moțiune de cenzură.

El a adăugat că, în viitor, PNL își va decide politicile, menționând că, dacă partidul vrea să rămână relevant în sprijinul cetățenilor, trebuie să urmeze ‘niște direcții’.

‘Cu toate că de multe ori am făcut reforme cu frâna de mână trasă, acesta este adevărul, totuși există un câștig important – gândiți-vă că am redus deficitul, deci am echilibrat financiar România, dar asta nu-i suficient, pentru că dacă nu avem grijă de ce se întâmplă în perioada următoare și nu ne controlăm cheltuielile, nu le reducem în anumite zone, v-am spus, riscăm ca ceea ce am câștigat să fie anulat de un comportament guvernamental care nu este predictibil și care scapă lucrurile de sub control. PNL nu va susține o astfel de abordare’, a arătat Bolojan.

Întrebat ce se va întâmpla după interimatul de 45 de zile al Guvernului, Bolojan a replicat:

‘În preajma celor 45 de zile o să pot eventual răspunde, nu sunt specializat în speculații nici măcar juridice, nici constituționale’.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

PSD a decis să îi retragă sprijinul politic premierului Ilie Bolojan