„Ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acționa internațional”, a afirmat demnitarul german.

Următoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfășura în vara lui 2029.

Johann Wadephul a spus că susține principiul majorității calificate în adoptarea deciziilor în Consiliul UE. „Întreaga experiență pe care am obținut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina și sancțiunile contra Rusiei indică acest lucru”, a adăugat el.

Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează pentru (adică 15 din actualele 27 de state membre) și acele state membre reprezintă cel puțin 65% din populația totală a UE.

Consiliul trebuie să voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. În aceste cazuri, fiecare stat membru are drept de veto. În cazul votului cu unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Unanimitatea se aplică, de exemplu, în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetățenilor UE, extinderea Uniunii Europene, finanțele UE (resursele proprii și bugetul pe termen lung al UE), armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și al protecției sociale.

Sursa: AGERPRES

În același timp, participarea tinerilor care combină studiile cu munca este extrem de redusă. Doar 1,2% dintre studenți muncesc în paralel cu educația, nivel care plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană și mult sub media europeană de 11,6%. În comparație, țări precum Olanda, Danemarca sau Finlanda înregistrează procente semnificativ mai mari.

Analiza evidențiază disparități semnificative între regiuni, inclusiv în ceea ce privește vestul României, unde valorile sunt mai apropiate de media europeană, dar rămân diferențe importante între genuri. În această regiune, rata NEET este de aproximativ 9,6% în rândul băieților, în timp ce în cazul fetelor ajunge la 18,1%. Totuși, regiunile Sud-Est, Sud-Vest și Centru înregistrează unele dintre cele mai ridicate rate NEET în rândul fetelor, cu valori care depășesc praguri de 30%.

Analiza mai arată că o parte semnificativă a tinerilor NEET nu caută activ un loc de muncă. Doar o mică proporție sunt șomeri în sens clasic, și anume 5,4%, restul fiind inactivi. De asemenea, „44% invocă salariul mic drept principal obstacol”, iar percepția asupra veniturilor influențează decizia de a intra pe piața muncii. În analiză se mai precizează că doar 1 din 100 de tineri inactivi găsesc un loc de muncă în fiecare trimestru.

Mai multe detalii AICI.

„Deși partidele care alcătuiesc coaliția de guvernare nu sunt de acord cu privire la unele măsuri specifice, cele mai dure măsuri fiscale, inclusiv creșterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public, sunt deja în vigoare… Acum, preconizăm că economia României se va confrunta cu aproape o stagnare în 2026, deoarece consolidarea fiscală, erodarea salariilor reale și creșterea prețurilor la energie pun presiune asupra consumului privat”, se arată în comunicatul S&P.

Analiștii S&P se așteaptă ca economia românească să înregistreze o creștere de doar 0,25% în acest an, din cauza reportării negative din 2025, a unui impuls fiscal puternic negativ din consolidarea bugetară, a consumului privat redus, alături de creșterea prețurilor petrolului și a materiilor prime legate de instabilitatea geopolitică. „Prognozăm că, în perioada 2027-2029, creșterea va reveni la 2,5%, condiționată de investiții susținute în infrastructură, o orientare fiscală mai puțin restrictivă, redresarea consumului, îmbunătățirea cererii externe și utilizarea eficientă și la timp a fondurilor Next Generation EU”, precizează analiștii.

De asemenea, S&P se așteaptă ca deficitul guvernamental al României să se reducă până la 6,5% din PIB în 2026 și 5,5% din PIB în 2027, comparativ cu un deficit de 7,7% din PIB în 2025. În opinia analiștilor agenției de evaluare, bugetul României pe 2026 este un angajament pentru o consolidare fiscală continuă prin controlul cheltuielilor, îmbunătățiri administrative și înghețarea salariilor și pensiilor. ‘Cu toate acestea, persistă riscuri politice și de punere în aplicare, provenite din potențialele provocări juridice la adresa adoptării bugetului și vulnerabilități persistente legate de eficiența colectării impozitelor și de dependența de reforme administrative de succes. În plus, în urma șocurilor prețurilor la energie, guvernul a implementat unele măsuri de sprijin pentru sectoarele transporturilor și agriculturii’, avertizează analiștii S&P.

„Perspectiva negativă reflectă opinia noastră că, în ciuda eforturilor, riscurile de implementare legate de consolidarea finanțelor publice ale României vor rămâne ridicate în următorii ani. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, vulnerabilitatea României la riscurile externe tot mai mari de pe piețele energetice globale, deoarece poziția fiscală și balanța de plăți sub presiune lasă un spațiu de manevră redus pentru a absorbi șocurile externe prelungite”, subliniază analiștii agenției de evaluare.

S&P avertizează că ar putea retrograda România în următorii doi ani dacă traiectoria consolidării fiscale deviază semnificativ de la așteptări, lucru care s-ar putea întâmpla dacă măsurile de consolidare ale guvernului sunt insuficiente sau dacă o creștere economică redusă împiedică eficacitatea acestora. De asemenea, S&P ar putea lua în considerare o retrogradare dacă presiunile externe se amplifică, de exemplu printr-o dislocare mai severă sau mai lungă a pieței energetice din cauza războiului din Orientul Mijlociu care ar deraia așteptările inflaționiste pe termen mediu ale României.

Pe de altă parte, S&P ar putea îmbunătăți perspectiva asociată ratingului României la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale s-ar reduce substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice.

Sursa: AGERPRES