„Aceasta este o trădare a solidarității esențiale, necesară între țările Uniunii Europene”, a declarat Barrot într-un interviu acordat postului de radio francez France Inter.

În ciuda dezacordurilor, „dacă vrem să fim puternici într-o lume în care apar noi imperii, atunci trebuie să fim uniți și trebuie să fim solidari”, a adăugat el.

„Uneori avem dezacorduri între noi, inclusiv dezacorduri strategice. Dar unitatea trebuie să prevaleze, altfel vom deveni vasali, jucării ale imperiilor, lucru pe care îl refuzăm”, a continuat el.

Un consorțiu media est-european, compus din The Insider, VSquare și Delfi, a relatat la 31 martie că Peter Szijjarto, un apropiat al prim-ministrului Viktor Orban, a furnizat Moscovei, în special prin intermediul omologului său Serghei Lavrov, „informații directe despre probleme cruciale”.

Jean-Noel Barrot a remarcat că întâlnirile de la Bruxelles au diferite formate.

„Există unele reuniuni la care consilierii sunt prezenți și altele la care nu sunt. Și avem multe alte oportunități de a face schimb de opinii în alte formate”, a subliniat el. „Dar evident (…) această dezvăluire (…) pune la îndoială integritatea deliberărilor noastre”, a spus el. „Și de aceea îi cerem lui Viktor Orban nu doar să se țină de cuvânt, ci și să respecte principiul solidarității”, a continuat șeful diplomației franceze.

După dezvăluirea acestor conversații, ministrul de externe ungar a denunțat interferența străină în campania electorală parlamentară din Ungaria, în care Viktor Orban, aflat la putere de 16 ani, candidează pentru un al cincilea mandat consecutiv.

Menționând un „scandal foarte mare”, Szijjarto a condamnat pe Facebook „interceptarea apelurilor sale de către serviciile de informații străine, care le-au făcut apoi publice”, argumentând că acest lucru era „în interesul Ucrainei” pe măsură ce se apropiau alegerile.

Este de așteptat ca alegerile legislative de duminică din Ungaria să fie foarte strânse, dat fiind că sondajele realizate de institute independente prevăd o victorie pentru partidul Tisza al conservatorului proeuropean Peter Magyar.

Totuși, institutele proguvernamentale de sondare a opiniei publice declară câștigătoare coaliția Fidesz-KDNP a lui Viktor Orban, în vârstă de 62 de ani.

Sursa: AGERPRES

Dacă în mod obișnuit hotelurile cu servicii balneo se redeschideau după sezonul rece la finalul lunii februarie, acum doar două primesc turiști, alături de câteva pensiuni.

„Gradul de ocupare de Paști este de 30-40%, față de 60-70% în anii trecuți. Asta pentru că sezonul balneo este amânat, în lipsa turiștilor care vin cu bilete de tratament de la stat. Bugetul național a fost adoptat târziu, iar Casa de Pensii și Casa de Sănătate nu au eliberat încă biletele. Sute de turiști ar fi trebuit să fie în această perioadă la tratament balneo”, a spus primarul.

El a precizat că biletele de tratament sunt importante pentru supraviețuirea stațiunii, pentru că peste 10.000 de turiști le folosesc anual în Moneasa.

„Fără aceste bilele, activitatea economică este redusă, ceea ce înseamnă mai puține taxe colectate. Mulți angajați din sectorul turistic sunt acum în concediu fără plată, deci nu se plătesc impozitele pentru aceștia”, a declarat edilul.

El a mai spus că unele hoteluri și pensiuni vor fi deschise abia la finalul lunii aprilie, când se așteaptă să vină și turiștii cu bilete de tratament.

Pe timp de vară, stațiunea Moneasa are disponibile aproximativ 1.500 de locuri în hoteluri, pensiuni și vile, în timp ce iarna sunt disponibile aproximativ 500.

În 2025, numărul turiștilor a crescut cu 40% în singura stațiune de interes național din județul Arad. Dacă în anul 2024 au fost înregistrați 60.000 de turiști care s-au cazat cel puțin o noapte, în 2025 au fost aproximativ 100.000. Calculele au fost făcute de Primăria Moneasa pe baza taxei hoteliere încasate, iar creșterea turismului a fost posibilă datorită celor peste 20 de evenimente culturale și sportive organizate în stațiune, conform administrației locale.

Stațiunea Moneasa este apreciată pentru apele termale bicarbonatate, calcice, magnezice și sodice, considerate benefice în tratamentul afecțiunilor sistemului nervos central și periferic, sistemului locomotor, pentru tratarea reumatismului și a unor afecțiuni ginecologice.

Sursa: AGERPRES

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 496,303 miliarde lei prețuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 1,8% față de trimestrul III 2025 și în scădere cu 1,4% față de trimestrul IV 2024.

Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru anul 2025 a fost de 1.916,404 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,7% față de anul 2024. Produsul intern brut estimat pentru trimestrul IV 2025 a fost de 573,630 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 0,2% față de trimestrul IV 2024.

„În privința contribuțiilor la creșterea PIB pe categorii de resurse, pentru anul 2025, nu s-au înregistrat, în general, modificări față de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 54 din 6 martie 2026: agricultura, silvicultura și pescuitul au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (106,6%).
Industria nu a contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat cu față de estimarea anterioară (99,8%); construcțiile au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (+0,5%) între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat față de estimarea anterioară cu -0,1 puncte procentuale (de la 107,0% la 106,9%); comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hoteluri și restaurante, de la -0,1% la 0,0%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,1 puncte procentuale (de la 99,7% la 99,8%)”, se arată în comunicat.

Conform INS, informațiile și comunicațiile au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (104,1%). Nici intermedierile financiare și asigurările nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (99%). De asemenea, nici tranzacțiile imobiliare nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,6%).

Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activități de servicii suport au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (96,0%).

„Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială, nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (99,7%); activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat față de estimarea anterioară cu +0,1 puncte procentuale (de la 100,4% la 100,5%)”, se mai arată în comunicat.

În anul 2025, dinamica PIB nu s-a modificat în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), fiind de 0,7%.

Volumul impozitelor nete pe produs a scăzut cu 0,1 puncte procentuale în varianta provizorie (2) comparativ cu varianta provizorie (1), de la 101,0% la 100,9%.

„Din punctul de vedere al utilizării PIB, modificări ale contribuției la creșterea PIB în anul 2025, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, de la +0,4% la +0,3%, ca urmare a scăderii volumului său cu 0,1 puncte procentuale de la 100,6% la 100,5%; cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice, de la 0,0% la +0,1%, ca urmare a creșterii volumului său cu 1,3 puncte procentuale de la 99,7% la 101,0%; consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, de la -0,3% la -0,6%, ca urmare a scăderii volumului său cu 2,2 puncte procentuale de la 96,8% la 94,6%; formarea brută de capital fix, de la +1,0% la +0,9%, ca urmare a diminuării volumului său cu 0,7 puncte procentuale de la 104,1% la 103,4%”, se mai menționează în comunicat.

Sursa: AGERPRES

„Ar trebui să sprijinim propunerile organizațiilor maritime internaționale în legătură cu navele blocate în strâmtoarea Ormuz”, a adăugat oficialitatea britanică.

Miercuri, Iranul a afirmat că ar fi nerezonabil să discute despre un acord de pace după ce Israelul a bombardat din nou pozițiile organizației șiite Hezbollah din Liban.

Președintele american, Donald Trump, a anunțat marți noaptea că este de acord să suspende bombardamentele împotriva Iranului timp de două săptămâni și s-a declarat pregătit pentru o încetare a focului totală dacă Teheranul va redeschide complet strâmtoarea Ormuz, cale maritimă de o importanță vitală pentru transportul internațional de petrol.

SUA și Israelul au lansat în 28 februarie lovituri aeriene contra Iranului, soldate printre altele cu moartea ghidului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. Teheranul a ripostat cu atacuri cu rachete împotriva Israelului și țărilor din zona Golfului Persic ce găzduiesc baze militare americane.

Sursa: AGERPRES

„Au fost puși la încercare și au eșuat”, declarase înainte de sosirea acestuia purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt, spunând că îl citează direct pe Donald Trump.

„NATO nu a fost acolo când am avut nevoie de ei și nu vor fi acolo dacă vom mai avea nevoie de ei. Amintiți-vă de Groenlanda, acea bucată mare de gheață prost gestionată”, a scris Donald Trump în cursul serii pe platforma sa Truth Social, după întâlnirea cu Rutte.

Președintele american amenință de luni de zile că se va retrage din Alianța Atlantică.

După o întâlnire „foarte sinceră” cu Donald Trump, Mark Rutte a acordat un interviu pentru CNN. Canalul de informații l-a întrebat, printre altele, dacă țările NATO au eșuat cu adevărat: „Câteva, da, dar o mare majoritate a țărilor europene, și despre asta am discutat astăzi, au făcut ceea ce au promis”, a subliniat el.

Întrebat dacă lumea este mai sigură astăzi decât înainte de începerea războiului, olandezul a răspuns: „Absolut, pentru că – și acest lucru se datorează conducerii președintelui Trump – este foarte, foarte important să se degradeze capacitățile militare ale Iranului”.

Potrivit Wall Street Journal, administrația Trump are în vedere retragerea trupelor americane staționate în țări care nu au sprijinit ofensiva militară împotriva Iranului, pentru a le muta în țări considerate mai cooperante.

Mark Rutte s-a întâlnit, de asemenea, cu secretarul de stat american Marco Rubio.

Discuțiile lor s-au concentrat pe operațiunile militare împotriva Iranului, războiul din Ucraina și consolidarea coordonării și a „transferului de sarcini” cu aliații din NATO, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat.

Sursa: AGERPRES