El subliniază că “Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor la carburanţi”, ci, dimpotrivă, veniturile fiscale suplimentare generate de creşterea preţurilor la benzină şi motorină sunt mult mai mici decât costul crizei pentru finanţele publice.

“Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei, la un preţ mediu al carburanţilor de 10-10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanţi se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul (…) Criza preţului petrolului are pentru economie costuri indirecte şi mai mari. Creşterea generală a preţurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creşterii economice şi afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creşterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte semnificativ, afectând echilibrul bugetar”, evidenţiază premierul Bolojan.

Totodată, el arată în detaliu ce măsuri a luat Guvernul în luna martie şi în prima săptămână din aprilie pentru a limita efectele acestor scumpiri şi pentru păstra “lucrurile cât mai stabile pentru oameni şi pentru economie”.

De asemenea, Bolojan arată că Guvernul acţionează în limita posibilităţilor pe care le are “ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuţi şi a constrângerilor din prezent”.

“În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plăţile pentru motorina achiziţionată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri şi pentru urgentarea decontărilor. Susţinerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, preţul final al oricărui produs fiind influenţat de costul transportului”, punctează premierul.

Pentru agricultori, a fost prelungită rambursarea accizei de 2,7 lei/litru şi în acest an, adaugă el.

“Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăţi pentru ultimele luni ale anului trecut. Sprijinul pentru agricultori are efecte atât asupra competitivităţii sectorului, cât şi asupra preţului alimentelor. Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creşterea speculativă a preţurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creşterilor de preţuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieşite din rafinăriile din ţară, creşterea preţului a fost limitată sau chiar preţurile au scăzut. Asta s-a văzut în preţul la staţii, la unele reţele de benzinării”, a specificat Ilie Bolojan

Potrivit acestuia, reducerea de 11% a accizei la motorina standard, adică 30 de bani pe litru este ceea ce îşi permite acum Guvernul României.

“Ieri, în şedinţa de Guvern, am aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care se reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru. Asta înseamnă un preţ mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marţi. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar. De ce doar motorina? În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creşterile de preţ au fost duble faţă de cele de la benzină. De asemenea, costul motorinei afectează preţul transportului de mărfuri şi de călători, costul pentru funcţionarea maşinilor şi utilajelor grele din construcţii şi industrie, preţurile din economie, în general, şi, implicit, costul vieţii”, argumentează şeful Guvernului.

În plus, el arată că s-a luat în această perioadă şi decizia de a supraimpozita profiturile excepţionale ale companiilor care exploatează ţiţeiul românesc. “Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parţial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin preţurile mai mari ale petrolului, de consecinţele războiului trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea poverii asupra cetăţenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanţelor, ar urma să se încaseze între 90 şi 100 de milioane lei lunar, în funcţie de preţurile ţiţeiului”, mai punctează premierul Bolojan.

El concluzionează că se vede din aceste sume că toate încasările suplimentare la buget în urma creşterii preţurilor la carburanţi sunt returnate sub forma reducerii accizei. “Chiar dacă adăugăm şi veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm”, a mai subliniat şeful Guvernului.

Executivul a adoptat vineri, 3 aprilie, actul normativ privind reducerea temporară a nivelului accizei pentru motorină şi instituirea contribuţiei de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea ţiţeiului şi a produselor energetice obţinute din prelucrarea ţiţeiului extras de pe teritoriul României.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat vineri, după şedinţa de la Palatul Victoria, că în acest moment nu este în lucru nicio altă măsură pentru reducerea impactului la creşterea preţurilor carburanţilor şi nu se ia în calcul reducerea accizei şi pentru benzină.

Ioana Dogioiu a fost întrebată dacă, în perioada următoare, Guvernul intenţionează să vină cu alte măsuri pentru reducerea impactului creşterii preţurilor pe piaţa carburanţilor şi dacă este posibil să se reducă acciza şi pentru benzină.

“Piaţa este fluidă, e foarte greu de spus ce se va întâmpla în perioada următoare, pentru că am văzut că este impredictibilă. În acest moment nu e în lucru nicio altă măsură, dar sigur că efectul măsurilor deja luate sunt într-o permanentă evaluare. (…) Toate măsurile luate până acum – şi cea de astăzi, şi cele din ordonanţa de săptămâna trecută – sigur că sunt în permanenţă evaluate. A fost stabilită o reducere de acciză pentru motorina Standard pentru că, pe de-o parte, acolo a fost creşterea cea mai mare de preţ, fără îndoială, 75% din consumul de pe piaţa românească este consum de motorină şi trebuie să ne gândim la faptul că motorina este cea care, de fapt, se duce cel mai puternic în inflaţie la o adică. Intervenind asupra motorinei, practic creezi şi un efect anti-inflaţionist”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Sursa: AGERPRES

Printre exponate s-a aflat și un model de producție limitată, similar cu cel care a apărut în celebrul film „101 Dalmațieni”, dar și cu mașinile de care s-au bucurat, de-a lungul timpului, artiști precum Freddie Mercury sau Elton John. De asemenea, publicul a putut vedea și o mașină de tractare considerată unică în România.

Proprietarii vehiculelor istorice spun că participarea la astfel de evenimente este o bucurie și o ocazie de a împărtăși pasiunea pentru automobilele clasice. În același timp, vizitatorii – fie arădeni, fie străini care studiază sau lucrează în oraș – au fost impresionați de diversitatea și starea impecabilă a mașinilor expuse.

Retroparada Primăverii este organizată de Retromobil Club România – filiala Arad, în parteneriat cu autoritățile locale. Următorul eveniment dedicat pasionaților de automobile istorice va avea loc în luna mai, sub titulatura „Socialistele orașului”, și va reuni mașini construite în fostul bloc socialist.

FOTO | Aproximativ 80 de mașini de epocă, expuse la Retroparada Primăverii

„Securitate, solidaritate și angajament pentru un viitor mai sigur! NATO marchează astăzi 77 de ani de la înființare. De-a lungul acestor decenii, forța NATO a izvorât din unitatea statelor membre întru respectarea valorilor democratice, libertății și principiului apărării colective în fața provocărilor globale. Am înțeles clar și noi acest lucru în 2004, când România a devenit membră. Astăzi, mai mult ca niciodată, unitatea NATO este esențială pentru a răspunde provocărilor de securitate și pentru a proteja valorile care ne definesc”, a scris Abrudean, pe Facebook.

Sursa: AGERPRES

Finanțarea ar acoperi primul an al costurilor proiectului și face parte dintr-o solicitare mai mare de 1,7 miliarde de dolari pentru finanțarea „centrelor de detenție aflate în declin” din SUA.

Trump a declarat că a dat instrucțiuni autorităților relevante pentru a reconstrui și redeschide închisoarea.

Cunoscută sub numele de „The Rock”, Alcatraz a fost o închisoare de maximă securitate situată pe o insulă bătută de vânt din golful San Francisco.

Timp de 29 de ani, insula a servit drept loc de exil pentru „cei mai răi dintre cei mai răi”, deținuți-problemă și maeștri ai evadării. Ultimii deținuți au fost eliberați în 1963.

Se credea că este imposibil pentru un deținut să evadeze de pe această insulă și de aceea închisoarea era considerată potrivită pentru infractori precum Al Capone, George „Machine Gun” Kelly Barnes, Alvin „Creepy Karpis” Karpavicz și Robert Stroud. În total, 1.576 de persoane au fost încarcerate acolo în perioada de funcționare, care a început în 1934.

Insula Alcatraz este acum un muzeu și un reper istoric național, precum și un loc de reproducere protejat pentru păsări. Aproximativ 1,2 milioane de oameni vizitează insula în fiecare an.

Sursa: AGERPRES

„Ar trebui să abolim principiul unanimității în politica externă și de securitate a UE până la încheierea actualei perioade legislative, astfel încât să fim mai capabili de a acționa internațional”, a afirmat demnitarul german.

Următoarele alegeri pentru Parlamentul European se vor desfășura în vara lui 2029.

Johann Wadephul a spus că susține principiul majorității calificate în adoptarea deciziilor în Consiliul UE. „Întreaga experiență pe care am obținut-o în ultimele săptămâni cu ajutorul pentru Ucraina și sancțiunile contra Rusiei indică acest lucru”, a adăugat el.

Majoritatea calificată presupune îndeplinirea simultană a două condiții: cel puțin 55% dintre statele membre votează pentru (adică 15 din actualele 27 de state membre) și acele state membre reprezintă cel puțin 65% din populația totală a UE.

Consiliul trebuie să voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. În aceste cazuri, fiecare stat membru are drept de veto. În cazul votului cu unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Unanimitatea se aplică, de exemplu, în ceea ce privește politica externă și de securitate comună, acordarea de noi drepturi cetățenilor UE, extinderea Uniunii Europene, finanțele UE (resursele proprii și bugetul pe termen lung al UE), armonizarea impozitării indirecte și anumite măsuri în domeniul justiției și afacerilor interne, precum și al protecției sociale.

Sursa: AGERPRES