Vicepreședintele JD Vance declarase marți că această desfășurare este „întârziată” mai degrabă decât anulată, cerând totodată Europei să fie mai autonomă în materie de apărare.

„Este nevoie de mai multă suveranitate și ca Europa să stea singură pe propriile picioare. Aceasta rămâne strategia noastră în Europa”, a declarat JD Vance în timpul unei conferințe de presă.

Întrebat despre acești 4.000 de militari, el a răspuns: „Este o întârziere în rotația trupelor”.

Aceste mișcări de trupe americane sunt observate foarte atent, după ce președintele SUA a amenințat că îi va pune să plătească pe aliații europeni care nu i-au susținut războiul împotriva Iranului.

Pentagonul anunțase deja în mai retragerea a 5.000 de soldați din Germania.

Sursa: AGERPRES

Ea a subliniat că a analizat datele pe care le-am primit, din care reieșea că AAAS are în portofoliu 1.260 de înregistrări – peste o mie de entități distincte -, dintre care 520 vizează entități la care statul este creditor sau acționar, însă pentru 438 dintre acestea, reprezentând 84%, instituția nu a completat niciun câmp financiar.

‘Altfel spus: nu știm cât datorează; nu știm cât s-a recuperat; nu știm care este expunerea statului. Pentru 69% din întregul portofoliu, AAAS nu a raportat niciun demers instituțional. Pentru aproape 870 de entități nu știm dacă AAAS a făcut ceva – sau nu a făcut nimic. Din datele parțiale pe care a trebuit să le procesăm manual, rezultă o expunere de 2,765 miliarde de lei și sume recuperate de 206 milioane de lei. O rată de recuperare de doar 7,48%. Și aceasta e calculată pe datele disponibile. Cele reale sunt probabil și mai grave’, a explicat viceprim-ministrul.

Potrivit sursei citate, 109 proceduri de insolvență depășesc 5 ani, 93 – 10 ani, 30 depășesc 20 de ani, iar în fiecare dintre ele, costurile de procedură se acumulează lunar – onorarii de practicieni, cheltuieli administrative – fără perspectivă realistă de recuperare.

‘Vreau să fiu clară: pe baza lipsei datelor, este imposibil de stabilit dacă s-a produs sau nu un prejudiciu. Și aceasta este, în sine, o constatare gravă. Dincolo de cele două măsuri menționate la început, am cerut dispunerea unui audit independent, care să cuantifice exact ce s-a pierdut – creanțe prescrise, termene ratate, proceduri menținute fără sens economic. Al treilea pas, condiționat de audit este evaluarea oportunității menținerii AAAS în forma sa actuală. Un stat serios nu poate administra patrimoniul public în această logică a haosului’, a transmis vicepremierul.

În opinia sa, nu poți pretinde disciplină, eficiență și responsabilitate în economie, dacă tocmai instituția care administrează creanțe și participații în numele statului ‘nu poate prezenta rapid, clar și complet propria evidență’.

‘Nu putem reforma serios statul dacă acceptăm opacitate, improvizație și proceduri care se prelungesc la nesfârșit fără rezultat. Statul trebuie să știe exact ce administrează, ce are de recuperat, ce trebuie închis și cine trebuie să răspundă’, a mai scris Oana Gheorghiu pe pagina sa de socializare.

Sursa: AGERPRES

Acesta a reafirmat astfel opoziția Franței față de orice participare a NATO la o operațiune menită să garanteze securitatea navigației comerciale prin acest coridor strategic, blocat în prezent de Iran ca represalii față de acțiunile militare americano-israeliene împotriva sa.

În schimb, Franța impulsionează, împreună cu Regatul Unit, o misiune multinațională independentă față de NATO și orientată către asigurarea navigației „pașnice” în zonă, dar numai atunci când circumstanțele vor permite desfășurarea unei astfel de misiuni, adică după ce ostilitățile, deocamdată suspendate doar printr-un armistițiu, vor fi oprite printr-o încetare a focului durabilă.

NATO, alianță ai cărei miniștri de externe au joi și vineri o reuniune în Suedia, a abordat situația din Strâmtoarea Ormuz și posibilele modalități de soluționare a acesteia, dar, ca organizație, nu a inițiat formal nicio planificare pentru o potențială misiune în zonă.

Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul american Alexus G. Grynkewich, a precizat marți că Alianța nu a elaborat niciun plan militar pentru Strâmtoarea Ormuz, întrucât nu există o decizie politică a Consiliului Nord-Atlantic și a subliniat că orice eventuală intervenție necesită în prealabil o decizie de acest fel.

Sursa: AGERPRES

Naţiunea ungară, a adăugat el, a mandatat noul guvern să diversifice sursele de energie cât de mult posibil, însă ţinând cont în acelaşi timp de preţurile materiilor prime.

Gazul lichefiat transportat via Marea Baltică, apoi prin Polonia şi Slovacia, este ‘semnificativ mai scump’ decât gazul din România, Rusia ori Austria, a arătat el.

‘Vom începe, desigur, negocierile şi vrem să cooperăm’, a spus noul premier ungar.

El a dezvăluit că, în timpul discuţiilor de miercuri în Polonia, omologul său Donald Tusk a promis că ‘va face totul pentru a reduce preţul gazului şi va face oferta cât de competitivă posibil’. Cu toate acestea, rezultatul va depinde şi de piaţa gazului.

În acelaşi interviu, Magyar a confirmat planurile de construire de noi interconectori pentru a diversifica şi mai mult aprovizionarea. Întrebat dacă Ungaria, în acord cu politica UE, va înceta să cumpere gaz şi petrol ruseşti peste trei ani, Magyar a răspuns că el crede că politica UE ‘se va schimba semnificativ după ce războiul se va încheia’, ceea ce speră că se va întâmpla ‘foarte curând’.

Ungaria şi Polonia, a explicat el, trebuie să fie competitive, iar aceasta necesită preţuri mai mici la energie. În acest sens, el s-a descris ca ‘foarte pragmatic’, vizând nu doar asigurarea aprovizionării, dar şi preţuri mai reduse.

La insistenţele de a răspunde cu privire la hidrocarburile ruseşti, Magyar a spus:

‘După ce războiul se va încheia, întreaga UE se va întoarce la a cumpăra gaz rusesc, pentru că este mai ieftin, iar competitivitatea şi geografia o cer’.

Pe plan intern, Magyar şi-a confirmat intenţia de a amenda Constituţia.

‘O vom face, probabil în două săptămâni’, a spus el, adăugând că acest va fi primul pas, după care preşedintele republicii şi şefii Curţii Constituţionale şi Curţii Supreme (Kuria) ‘vor trebui trimişi foarte departe’.

Cu privire la relaţiile ungaro-ucrainene, Magyar a subliniat dreptul Ucrainei de a-şi păstra integritatea teritorială şi independenţa, spunând însă că poziţia Ungariei este unică.

‘Avem o minoritate maghiară în Ucraina care nu are drepturi fundamentale’ în domenii precum limba, cultura şi autonomia locală, a afirmat prim-ministrul de la Budapesta.

El a spus că guvernul său este pregătit ‘să deschidă un nou capitol’ cu Ucraina odată ce problema drepturilor fundamentale va fi rezolvată. Aceasta este o condiţie sina qua non pentru ca Ungaria să sprijine deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, a subliniat Peter Magyar.

Sursa: AGERPRES

CBS a insistat asupra faptului că decizia de a anula “The Late Show” – lider de audienţă pe segmentul său orar – a avut o natură pur financiară, fără legătură cu eforturile depuse de Paramount pentru a obţine aprobarea guvernamentală pentru fuziunea sa de 8,4 miliarde de dolari cu Skydance Media.

Însă numeroase voci, începând cu cea a umoristului Stephen Colbert, în vârstă de 62 de ani, au văzut în acea decizie o iniţiativă a preşedintelui american, aflat într-un război deschis cu acele companii mass-media pe care el le consideră că ostile.

De mai multe ori, Donald Trump a declarat că postul CBS este “scăpat de sub control” şi că Stephen Colbert este “o epavă patetică”, care ar trebui “scoasă din circulaţie”.

De atunci, o jurnalistă cu opinii considerate de dreapta, Bari Weiss, a fost numită la conducerea CBS News, unde a întreprins o restructurare a echipelor redacţionale.

Sprijin de la Kimmel şi Fallon

La fel ca alţi colegi de breaslă care prezintă talk-show-uri nocturne, Stephen Colbert este unul dintre cei mai aprigi critici ai preşedintelui american, pe care îl ridiculizează fără milă în emisiunea sa difuzată în direct.

În săptămânile care au precedat ultimul episod din “The Late Show”, mai mulţi invitaţi prestigioşi au venit în platoul emisiunii, inclusiv fostul preşedinte Barack Obama, actorul Tom Hanks şi prezentatoarea TV Oprah Winfrey.

Stephen Colbert a fost vizibil emoţionat săptămâna trecută când în emisiune i s-au alăturat colegii săi de breaslă, care sunt totodată concurenţii lui de la alte posturi TV – Jimmy Kimmel, Seth Meyers, John Oliver şi Jimmy Fallon -, veniţi să îi aducă un omagiu şi să îşi exprime sprijinul faţă de el.

Jimmy Kimmel a fost şi el scos pentru scurt timp din grila de programe în septembrie 2025 de postul ABC după o reacţie puternică a membrilor Partidului Republican cu privire la o remarcă făcută de acest prezentator TV despre asasinarea activistului ultra-conservator Charlie Kirk.

După ce şi-a făcut debutul în teatrul de improvizaţie, Stephen Colbert a început să lucreze în televiziune în 1995, înainte să se alăture în 1997 emisiunii “Daily Show” prezentate de Jon Stewart, în care interpreta rolul unui corespondent reacţionar, solemn şi îngust la minte.

Pe baza acelui personaj şi-a creat propriul talk-show, “The Colbert Report”, în 2005, înainte să obţină încununarea carierei sale profesionale zece ani mai târziu, în 2015, când a fost desemnat prezentatorul emisiunii “The Late Show”, după pensionarea lui David Letterman.

Mobilier aruncat spre sigla CBS

Pentru perioada viitoare, Stephen Colbert a dat de înţeles că ar putea avea în vedere o nouă emisiune, fără să ofere însă alte precizări.

Mare fan al universului creat de scriitorul britanic J.R.R. Tolkien, el a anunţat, de asemenea, că va scrie scenariul unui nou film inspirat din “Stăpânul inelelor” în colaborare cu regizorul neozeelandez Peter Jackson, care a adaptat celebra trilogie pentru marile ecrane.

Pentru ultimul episod al emisiunii sale TV, ce va fi înregistrat în această după-amiază la Ed Sullivan Theater din New York, în cartierul Broadway, lista invitaţilor a fost ţinută secretă.

Miercuri seară, în penultimul episod, cântăreţul Bruce Springsteen, un alt adversar declarat al lui Donald Trump, a venit în emisiune pentru a-şi exprima sprijinul faţă de celebrul prezentator TV.

“Tu eşti primul tip de Statele Unite care îşi pierde talk-show-ul pentru că noi avem un preşedinte care nu poate să tolereze o glumă”, i-a spus Bruce Springsteen înainte să preia microfonul pentru a interpreta cântecul “Streets of Minneapolis”, pamfletul său muzical împotriva metodelor folosite de Poliţia americană a imigraţiei.

Săptămâna trecută, Stephen Colbert l-a primit ca invitat şi pe fostul prezentator şi creator al emisiunii sale, David Letterman, căruia i-a succedat în 2015. Într-o scenetă jucăuşă, cei doi bărbaţi s-au urcat pe acoperişul clădirii pentru a se distra aruncând obiecte de mobilier din studioul emisiunii într-un logo uriaş al postului CBS amplasat pe trotuar.

“Poţi să îi iei unui om emisiunea. Dar nu poţi să îi iei vocea”, a declarat David Letterman.

Sursa: AGERPRES

“Prin acest acord, România va avea acces la o finanţare europeană de 16,68 miliarde euro, a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană în cadrul instrumentului SAFE, după Polonia. Programul este destinat investiţiilor majore în apărare, infrastructură strategică şi consolidarea industriei europene de apărare”, precizează MF într-un comunicat transmis AGERPRES.

Instrumentul SAFE permite statelor membre să acceseze împrumuturi europene în condiţii avantajoase, pentru investiţii urgente în securitate şi apărare. Pentru România, finanţarea acoperă proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată şi proiecte de transport cu relevanţă strategică. Potrivit planului transmis Comisiei Europene, alocarea include aproximativ 4,2 miliarde euro pentru infrastructura de transport rutier de interes naţional, diferenţa fiind destinată proiectelor de înzestrare şi infrastructură din zona de apărare şi securitate.

“Semnarea acordului de către Comisia Europeană confirmă că România a parcurs la timp etapele necesare pentru accesarea uneia dintre cele mai importante finanţări europene dedicate securităţii. Vorbim despre 16,68 miliarde euro care pot susţine apărarea, infrastructura strategică, industria naţională de profil şi locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată. Ministerul Finanţelor a tratat acest dosar ca pe o prioritate, pentru că SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiţie în securitatea şi rezilienţa României. Prin SAFE, România nu investeşte doar în apărare şi securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Potrivit sursei citate, în aceste luni au fost create mecanisme concrete prin care proiectele strategice din regiune – Paşcani-Suceava-Siret, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi alte investiţii esenţiale pentru Moldova – vor avea o evidenţă distinctă şi predictibilă a finanţării până în 2031.

“SAFE înseamnă securitate pentru România, dar şi una dintre cele mai importante şanse de dezvoltare pentru Moldova din ultimele decenii. Am creat inclusiv un mecanism distinct de evidenţă a proiectelor finanţate, în bugetele ordonatorilor de credite care vor gestiona investiţiile din acest program, pentru ca cetăţenii să poată vedea transparent, până în 2031, cât se investeşte anual în autostrăzile şi infrastructura care pot schimba fundamental conectivitatea şi dezvoltarea economică a regiunii”, a adăugat Nazare, în comunicat.

România a semnat acordul la data de 12 mai 2026, în baza aprobării Memorandumului de către Guvern şi de către Preşedintele României. Documentele originale semnate au fost transmise cu celeritate Comisiei Europene şi au ajuns la Bruxelles pe 13 mai 2026.

Acordul stabileşte condiţiile de acordare a împrumutului, perioada de disponibilitate şi mecanismul prin care România va putea transmite cereri de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.

După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană va putea acorda României o prefinanţare de 15% din împrumut, respectiv aproximativ 2,5 miliarde euro. Fiecare tranşă, inclusiv prefinanţarea, va avea o maturitate de 45 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani.

Ministerul Finanţelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a Planului, iar instituţiile beneficiare – Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor – vor implementa proiectele şi achiziţiile asumate prin Planul de investiţii al României.

SAFE este un instrument european temporar, creat pentru a sprijini statele membre în realizarea unor investiţii urgente şi majore în apărare, în contextul deteriorării mediului de securitate european. Pentru România, finanţarea reprezintă atât un instrument de securitate, cât şi o oportunitate economică: investiţii în industrie, infrastructură, tehnologie şi capacităţi strategice.

Sursa: AGERPRES

„Adevărul este că niciodată nu a fost despre lupta cu sistemul. Și Călin Georgescu vine din același sistem. A făcut parte din structurile lui și a crescut în interiorul sistemului. Astăzi doar își arată adevărata față”, spune senatorul de Arad.

„Măștile încep să cadă. Este o alianță reală între ei, pe care nici nu mai încearcă să o ascundă. PSD visează să se întoarcă la era Dragnea și și-a găsit partenerul perfect”, avertizează Răzvan Anghel.

„Din păcate, singurii care au de suferit sunt românii. În timp ce PSD și AUR își împart voturile și calculele politice, oamenii primesc mai multă instabilitate și tot mai puține soluții. România riscă să piardă fonduri europene și chiar să fie retrogradată la categoria junk, cu efecte economice grave pentru toți românii. Dar pentru PSD și AUR aceste lucruri nu par să conteze”, transmite senatorul USR Răzvan Anghel.

Loto 5/40: 9 38 28 20 39 19

Joker: 45 2 15 7 20 13

Noroc: 4 0 5 5 0 0 1

Noroc Plus: 3 2 1 7 0 7

Super Noroc: 7 5 7 3 8 8