Dintre cele 38 de persoane ajunse în județul Arad, cele mai multe, 19, sunt găzduite la Centrul de Îngrijire pentru Persoane Vârstnice Arad. Alte șase persoane au fost preluate de Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Vărădia de Mureș, cinci se află la Centrul de Îngrijire și Asistență Persoane Adulte cu Dizabilități Pecica, trei la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Cuveșdia, trei la Căminul pentru Persoane Vârstnice „Venus” Păuliș, iar două persoane au fost găzduite la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Petriș.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că inspectorii sociali vor verifica săptămânal situația persoanelor relocate în cele 76 de centre sociale din 20 de județe: „În calitate de ministru interimar, am dispus ca inspectorii sociali să monitorizeze și să verifice săptămânal situația oamenilor aflați în centrele rezidențiale și serviciile sociale din cele 20 de județe. Totodată, am solicitat colaborarea cu Inspectoratul General al Poliției Române pentru datele de identificare a celor 11 persoane care nu dețin CNP (documente de identitate)”, a transmis Dragoș Pîslaru.
Inspectorii sociali ai AJPIS au verificat, în perioada 6-7 iulie, situația persoanelor relocate din Bihor, fiind întocmite fișe de consiliere pentru fiecare beneficiar.
Aradul, pe locul patru
La nivel național, 409 persoane vulnerabile au fost identificate în urma perchezițiilor desfășurate în județul Bihor. Dintre acestea, 394 au fost transferate în 76 de servicii sociale din 20 de județe, iar alte 15 persoane se află internate în unități medicale. Un bărbat relocat în județul Mureș a decedat luni.
Datele centralizate arată că 171 de persoane dețin acte de identitate, unele dintre acestea fiind expirate, iar pentru alte 159 au fost începute demersuri pentru emiterea documentelor sau pentru stabilirea identității. Județul Arad se află pe locul al patrulea în țară ca număr de persoane preluate, după Alba, unde au fost relocate 60 de persoane, Satu Mare, cu 56, și Sibiu, cu 42 de persoane.
Dintre persoanele relocate în centre rezidențiale și servicii sociale, 125 dețin certificate de încadrare în grad de handicap, 121 figurează cu venituri sau au declarat că au venituri, iar 18 au declarat că dețin o locuință. Totodată, 165 de persoane au declarat că au rude.
Din fondul de rezervă
Guvernul urmează să adopte o hotărâre pentru alocarea unor fonduri din Fondul de rezervă bugetară, astfel încât standardul de cost pentru persoanele preluate să fie acoperit până la sfârșitul anului.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, fondurile ar urma să permită furnizorilor de servicii sociale să asigure îngrijirea și sprijinul beneficiarilor fără întreruperi și fără presiuni suplimentare asupra bugetelor locale.

‘Integritatea teritorială, suveranitatea națională și inviolabilitatea frontierelor sunt principii fundamentale ale dreptului internațional’, a declarat reporterilor la Bruxelles Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Totodată, liderii Islandei, Olandei și Letoniei au fost cei mai fermi în a strânge rândurile în jurul Copenhagăi la summitul NATO de la Ankara, notează EFE.

‘Poporul Groenlandei a spus că nu vrea să facă parte din SUA’, a declarat miercuri presei prim-ministrul islandez Kristrun Frostadottir, la sosirea la summitul din Turcia.

Deși a recunoscut că problema acestui teritoriu autonom a fost ‘o temă recurentă în declarațiile președintelui SUA’, ea și-a exprimat ‘speranța’ ca în discuțiile în curs să se ajungă la o soluție acceptabilă pentru toate părțile.

‘Cred că, cu tot ce am văzut în ultimele șase până la 12 luni, NATO devine mai puternică decât era înainte de situația în care ne aflăm’, a opinat Frostadottir.

La rândul său, prim-ministrul olandez Rob Jetten a declarat că, în ultimele luni, aliații europeni ‘s-au dovedit destul de capabili să apere acest continent’ și singuri, ‘deși evident cu ajutorul americanilor’.

Președintele leton, Edgars Rinkevics, a menționat că poziția țării sale este ‘foarte clară’ în a considera Groenlanda ‘o parte indispensabilă a Danemarcei’, dar a subliniat și necesitatea ‘consolidării securității în Arctica’, lucru pe care NATO ‘este pregătită să îl facă’.

Omologul său finlandez, Alexander Stubb, a evitat să comenteze această problemă atunci când a fost întrebat de presă la sosirea sa, afirmând pur și simplu că alianța va fi ‘mai puternică ca oricând’.

Anterior, prim-ministrul danez Mette Frederiksen – unul dintre primii șefi de stat sosiți la Ankara pentru ziua a doua a summitului – a declarat că Groenlanda ‘nu este de vânzare’ și a avertizat că Copenhaga va apăra ‘fiecare centimetru al teritoriului său’.

‘Ne așteptăm ca toată lumea, inclusiv toți aliații noștri, să respecte dreptul poporului groenlandez la autodeterminare, deoarece suntem un stat suveran și avem nevoie ca toată lumea să ne respecte integritatea teritorială și suveranitatea’, a spus ea.

Cu o zi înainte, Trump a declarat că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul SUA, a acuzat Danemarca că ‘nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat’ teritoriul insular și i-a criticat pe europeni pentru că nu doresc să accepte această idee, ‘cu toți banii pe care (SUA) îi cheltuiesc pentru a-i ajuta împotriva Rusiei’.

Sursa: AGERPRES

‘Sunt foarte supărat pe NATO’, a declarat el, mulțumindu-i în același timp lui ‘Mark’, ‘un mare secretar general’.

Trump, nemulțumit de NATO din cauza Groenlandei și a Iranului

‘Nu sunt mulțumit de NATO din cauza a ceea ce au făcut cu Groenlanda și nu sunt mulțumit de NATO pentru că nu au vrut să ne ajute împotriva principalului stat sponsor al terorismului, și anume Iranul’, a continuat el.

De când Statele Unite și Israelul au lansat un război împotriva Iranului, la sfârșitul lunii februarie, Donald Trump și-a criticat în repetate rânduri aliații occidentali care s-au distanțat de conflict.

Totuși, spunând că vrea să fie corect, Trump a clarificat că nu discutase anterior această chestiune cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

‘Cred că dacă aș fi făcut-o, poate lucrurile ar fi stat altfel, deși nu aveam nevoie de ajutor, dar testam apele. Voiam să văd dacă vor fi acolo sau nu, iar răspunsul a fost cel primit’, a declarat el.

Președintele SUA a indicat că, în acest context, a vorbit cu Germania, Franța, Regatul Unit și Italia, dar nu a vorbit cu Spania pentru că ‘este o cauză pierdută’.

De asemenea, Trump și-a exprimat frustrarea pentru că nu a reușit să obțină Groenlanda, pe care o consideră o ‘mare problemă’.

Trump a insistat asupra dorinței sale de a controla insula autonomă, parte a Regatului Danemarcei, afirmând că Washingtonul ‘are nevoie de Groenlanda pentru protecția lumii, nu doar a Statelor Unite’, în remarcile făcute după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

‘Vom avea marea întâlnire în curând și îmi voi exprima preocupările. Groenlanda este o mare problemă pentru noi’, a spus Trump înainte de întâlnirea cu liderii Alianței Atlantice.

Trump a afirmat că Statele Unite au ‘returnat în mod stupid’ controlul Groenlandei către Copenhaga după ce au ocupat insula în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca răspuns la ocupația nazistă a Danemarcei. ‘Nu ar fi trebuit să le-o înapoiem pentru că noi suntem cei care avem nevoie de ea’, a spus președintele republican.

‘Danemarca a fost învinsă în mai puțin de o zi de naziști, de Hitler. Și când s-a întâmplat acest lucru, ne-au transferat-o imediat nouă (Groenlandei). O aveam și o protejam. Apoi le-am dat-o înapoi, nu știu de ce, eu n-aș fi făcut asta’, a spus el.

‘Groenlanda este foarte importantă pentru Statele Unite, dar nu și pentru Danemarca’, a adăugat el, referindu-se la teritoriul autonom danez.

‘Avem nevoie de ea pentru protecția lumii, nu doar a Statelor Unite’, dar ‘atunci când am vrut să o luăm’, membrii NATO ‘au spus cu toții ‘nu”, s-a lamentat republicanul.

Alianța Atlantică a trecut prin turbulențe serioase la începutul anului, când Donald Trump a amenințat că va obține Groenlanda, posibil prin forță, considerând-o esențială pentru securitatea SUA.

El a dat înapoi după câteva săptămâni de retorică agresivă și a anunțat un acord-cadru privind Groenlanda cu Mark Rutte în ianuarie, ale cărui detalii au rămas însă vagi.

Rutte, aflat alături de Trump în timpul celui mai recent atac verbal al republicanului la adresa suveranității unui teritoriu membru NATO, a declarat cu privire la Groenlanda că el și președintele SUA ‘au făcut un pact la Davos’, adăugând că se va asigura că acest pact ‘este implementat pas cu pas’.

Secretarul general al NATO l-a lăudat, de asemenea, pe Trump pentru că i-a determinat pe aliați să se angajeze la summitul de anul trecut de la Haga să își mărească cheltuielile pentru apărare. ‘Fără tine pe acest scaun, acest lucru nu s-ar fi întâmplat’, a spus el.

Cu o zi înainte, după sosirea la summit, Trump și-a reiterat din nou revendicarea asupra teritoriului insular arctic, care a fost unul dintre motivele rupturii tot mai mari dintre Washington și aliații săi europeni.

De asemenea, el a acuzat Danemarca că ‘nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat’ teritoriul insular și i-a criticat pe europeni pentru că nu doresc să accepte această idee, ‘cu toți banii pe care (SUA) îi cheltuiesc pentru a-i ajuta împotriva Rusiei’.

Prim-ministrul danez Mette Frederiksen i-a răspuns miercuri lui Trump, declarând că Groenlanda ‘nu este de vânzare’ și avertizând că Copenhaga va apăra ‘fiecare centimetru din teritoriul său’.

‘Ne așteptăm ca toți, inclusiv toți aliații noștri, să respecte dreptul poporului groenlandez la autodeterminare, deoarece suntem un stat suveran și avem nevoie ca toți să ne respecte integritatea teritorială și suveranitatea’, a declarat prim-ministrul danez.

Liderii Islandei, Olandei și Letoniei și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca în fața afirmațiilor lui Trump și și-au reafirmat angajamentul de a consolida securitatea în Arctica.

Spania este o ‘cauză pierdută’, crede președintele american

Totodată, Donald Trump a criticat vehement Spania, numind-o o ‘cauză pierdută’, cu care Statele Unite vor ‘înceta toate schimburile comerciale’, ‘inclusiv vizitele’, acuzând din nou Madridul că nu participă la cheltuielile de apărare ale NATO.

‘Spania este un partener teribil în NATO. Nu participă, nu plătește. Nu vreau să am nimic de-a face cu Spania. Vă rog să întrerupeți orice schimburi comerciale cu Spania, inclusiv vizitele (…) Nu vrem să avem nimic de-a face cu asta’, a insistat președintele SUA.

Potrivit președintelui SUA, relațiile trebuie rupte ‘imediat’, deoarece Spania ‘este o cauză pierdută, sunt oameni răi’. El a adăugat că, deși există ‘câteva cazuri în plus’ de țări NATO cu o atitudine pe care o regretă, Spania ‘în special’ se numără printre cele care ‘sunt ostile’.

‘Ei fac mulți bani pe cheltuiala noastră și îi vom face să câștige mult mai puțin. Nu vreau să fac afaceri cu ei’, a afirmat Trump. ‘Vom vedea cât va dura ostilitatea lor atunci când vor suna spunând: ‘Vă rog, vă rog, vrem să facem comerț cu dumneavoastră, domnule”, a adăugat el, imitând un ton rugător.

Alături de el, șeful Alianței a apărat Spania, invocând ‘pasul major făcut anul trecut’ în cheltuielile militare, înainte de deschiderea oficială a summitului NATO de la Ankara, Turcia.

Trump declară că memorandumul de înțelegere cu Iranul nu mai este valabil și spune că nu mai vrea să negocieze

Totodată, Donald Trump a declarat că el personal consideră că acordul-cadru pentru încetarea focului cu Iranul s-a încheiat, afirmând că ‘s-a terminat’ pentru că iranienii ‘sunt niște gunoaie’.

‘Din punctul meu de vedere, s-a terminat. Nu vreau să negociez cu ei pentru că sunt niște gunoaie. Sunt oameni bolnavi, conduși de oameni bolnavi, răi, violenți. Dacă ar avea o armă nucleară, ar folosi-o’, a declarat Trump presei, alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la începutul celei de-a doua zile a summitului liderilor Alianței de la Ankara.

‘Pentru mine, negocierea cu ei este doar o pierdere de timp. Mint. Am fost de acord, nu vor exista arme nucleare. Vorbesc cu presa și spun că nu am vorbit niciodată despre asta. Ce este în neregulă cu ei? Sunt nebuni’, a spus președintele SUA.

‘În opinia mea, s-a terminat. Cred că (negociatorii) își pierd timpul. Ei (iranienii) sunt o gașcă de mincinoși’, a conchis Trump.

Remarcile președintelui american vin după cel mai recent schimb de atacuri dintre Iran și Statele Unite.

Forțele americane au atacat Iranul marți seară, ca răspuns la atacurile iraniene asupra a trei nave comerciale care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Iranul, la rândul său, a bombardat baze americane în mai multe țări din Golful Persic, ca represalii.

Înainte de aceste atacuri, Statele Unite revocaseră autorizația de vânzare a petrolului iranian pe piețele internaționale, o măsură luată ca răspuns la atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz.

Sursa: AGERPRES

„Plămânii nu dor, iar simptomele de boală apar abia în stadiile avansate. Tocmai din acest motiv este important să ne monitorizăm, periodic, sănătatea plămânilor. Controalele de rutină la medicul specialist sunt esențiale pentru a diagnostica o eventuală afecțiune în stadii incipiente, atunci când șansele de vindecare sau de recuperare sunt mult mai mari. Investigațiile necesare pentru diagnosticarea unei tumori pulmonare au la bază efectuarea unei tomografii computerizate, care durează doar câteva minute și mai apoi, dacă se impune, efectuarea unei bronhoscopii. Atunci când există un țesut pulmonar suspect, cu ajutorul bronhoscopului, dotat cu o sondă specială (crio-sondă), țesutul suspect este înghețat și extras pentru a fi trimis spre analiză”, precizează dr. Erika Repolski, medic primar pneumologie, Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad.

JA: – Care au fost principalele priorități ale mandatului și unde vă aflați acum cu ele?

O.G.– Una dintre priorități a fost rezolvarea situației cadastrale. Majoritatea proprietarilor au acum cărți funciare, iar lucrările continuă în Nădab. Un alt obiectiv a fost dezvoltarea serviciilor medicale. În această săptămână urmează să fie semnat contractul pentru policlinică. Este un proiect important pentru oraș, pentru că vorbim despre servicii medicale de care oamenii au nevoie și pe care vrem să le aibă cât mai aproape de casă. Am pus pe lista priorităților și noua școală, asfaltarea străzilor și refacerea trotuarelor, cu o atenție specială pentru Nădab, unde este nevoie de astfel de investiții.

JA: – Care sunt proiectele deja finalizate sau suficient de avansate pentru ca rezultatele să înceapă să se vadă?

Pe șantierul noii săli de sport/FOTO: FAN

O.G. – Sala de sport și terenurile aferente reprezintă una dintre investițiile importante realizate din bugetul local. Avem și anveloparea liceului, care este finalizată. Grădinița din Pădureni ajunge și ea, după patru ani, la final. Acolo au existat probleme legate de avize și au fost necesare modificări ale proiectului, ceea ce a dus la întârzieri. Proiectele mari care urmează sunt în procedură de licitație. Este vorba despre anveloparea blocurilor și construirea noii clădiri a liceului.

Investiție într-o nouă școală/FOTO: FAN

JA: – Care dintre proiecte a generat cel mai mare interes în rândul locuitorilor?

O.G. – Cred că proiectul pieței este unul dintre cele mai așteptate. Piața a fost mutată într-o zonă mai puțin accesibilă, iar noi vrem să o readucem în zona Avram Iancu. Pentru Chișineu-Criș, piața a însemnat întotdeauna mai mult decât comerț. În fiecare marți, aici veneau oameni din întreaga zonă a fostului raion Criș. Era un loc de întâlnire pentru comunitate. Vrem să readucem piața în această zonă și să oferim condiții mai bune atât comercianților, cât și cumpărătorilor.

Proiect pentru noua piață/FOTO: FAN

JA: – Ați vorbit mult și despre Nădab și Pădureni. Ce s-a făcut și ce urmează în cele două zone?

O.G.: – Sunt multe lucrări necesare, inclusiv unele care nu ies imediat în evidență. Am curățat terenuri care nu mai fuseseră întreținute de ani de zile și am pus în ordine cimitirele din Chișineu-Criș, Nădab și Pădureni. La capelele din Nădab și Pădureni avem lucrări de închidere perimetrală. La Nădab avem în program reparații și marcaje rutiere, refacerea trotuarelor, un nou parc pentru copii, amenajarea unor drumuri agricole, reabilitarea căminului cultural și finalizarea întabulărilor pentru mai multe străzi.
În Pădureni lucrăm la întabularea străzilor Brândușei și Florilor, refacerea canalizării și a curții dintre blocuri și refacerea trotuarelor acolo unde acestea nu se suprapun cu proiectul Anghel Saligny. Pregătim și proiecte tehnice pentru terenul de sport, vestiare, sala de protocol și canalizarea de pe strada Florilor.

JA: – Orașul va avea și un sistem extins de supraveghere video. Care este scopul acestuia?

O.G.: – Trebuie să finalizăm proiectul și vom ajunge la aproximativ 200 de camere de supraveghere. Sistemul va fi folosit pentru monitorizarea traficului, dar și pentru problemele legate de curățenia orașului. Cred că un oraș trebuie să fie sigur, dar trebuie și să avem instrumentele necesare pentru a-i identifica pe cei care nu respectă regulile sau care aruncă deșeuri unde nu trebuie.

JA: – Ați întâmpinat și blocaje sau întârzieri la unele investiții?

O.G.: – Da. Grădinița din Pădureni este unul dintre proiectele care au avut întârzieri. Au existat probleme și la unele proiecte de anvelopare. O parte dintre întârzieri au fost generate de schimbările intervenite în cazul proiectelor PNRR și de procedurile pentru obținerea avizelor de mediu. Sunt și proiecte care nu au mai putut continua pe finanțarea inițială, în urma modificărilor apărute la nivelul PNRR. Este vorba despre PUG-ul orașului, anveloparea Liceului Tehnologic și anveloparea Primăriei. Nu renunțăm la ele, dar trebuie să identificăm alte surse de finanțare. Avem pregătite și proiectele pentru consolidarea și anveloparea Casei de Cultură. În plus, depunem un proiect pentru infrastructură verde, prin care vrem să amenajăm un parc de aproximativ 4.500 de metri pătrați în spatele Ocolului Silvic. Va fi o zonă deschisă orașului, pentru recreere și activități în aer liber.

Liceul, reabilitat termic/FOTO: FAN

JA: – Cum reușiți să susțineți financiar un număr atât de mare de proiecte?

O.G.: – Investițiile sunt stabilite în funcție de buget și de posibilitățile reale ale orașului. Chișineu-Criș are o economie locală puternică și avem avantajul firmelor care activează aici. Impozitele plătite de companii și sumele care revin orașului ne oferă posibilitatea de a susține investițiile pe care ni le-am propus. Acest lucru nu înseamnă că putem cheltui fără măsură. Din contră, trebuie să prioritizăm și să păstrăm un echilibru. Bugetul pentru 2026 reflectă această direcție. Educația rămâne prioritară, iar pentru învățământ au fost alocate 28 de milioane de lei.

JA: – Ce vă cer cel mai des locuitorii orașului?

O.G.: – Un ștrand. Aceasta este una dintre solicitările pe care le aud cel mai des. Mi-aș dori ca, în acești ani de administrație, să reușim cel puțin să realizăm un bazin de înot pentru copii. Este un obiectiv pe care îl am în vedere și sper să găsim soluția pentru a-l concretiza.

JA: – Parcările sunt o altă problemă a orașului…

O.G.: – Da, avem nevoie de mai multe locuri de parcare, atât în curțile blocurilor, cât și în zona centrală. Pentru anul acesta avem în vedere amenajarea unei parcări în spatele blocurilor de pe strada Primăverii, pentru fluidizarea traficului. Pentru viitor analizăm inclusiv varianta unei parcări etajate, dar aici trebuie să identificăm un amplasament potrivit. În zona centrală spațiul este limitat și trebuie să găsim o soluție care să fie cu adevărat utilă.

JA: – Care sunt celelalte investiții importante pregătite pentru oraș?

O.G.: – Avem un program amplu de lucrări și proiecte. Vorbim despre reparații de asfalt și marcaje rutiere, proiecte tehnice pentru străzile Păcii, Carpați, Bucegi și cartierul Hada, amenajarea unor treceri de pietoni pe strada Gării, extinderea rețelei de gaz acolo unde este necesar și înlocuirea conductei de apă de pe strada Vasile Alecsandri. În zona centrală avem proiectul pentru o nouă canalizare pe strada Înfrățirii, de la intersecția cu strada Bicazului până la strada Teilor. Vrem să introducem cablurile electrice în subteran și să montăm stâlpi pentru iluminatul pietonal și stradal. Vom reface canalizarea din fața Primăriei și a unităților sanitare, vom reamenaja parcarea din curtea unităților sanitare și vom continua proiectul de iluminat pietonal. Avem și proiecte pentru petrecerea timpului liber. Vom amenaja locuri de joacă pe străzile Primăverii, Teilor și Câmpului și vrem să amenajăm digul pentru cicloturism și plimbări în aer liber.

JA: – Ce schimbare ați vrea să fie cel mai ușor de observat la finalul primului mandat?

O.G.: – Vreau să fie un oraș mai curat. Un oraș mai îngrijit și mai plăcut pentru oamenii care trăiesc aici. Proiectele mari sunt importante și schimbă orașul pe termen lung, dar oamenii trebuie să vadă schimbări și în viața de zi cu zi: străzi, trotuare, locuri de joacă, iluminat, spații verzi, flori, curățenie.

JA: – În zona industrială au început din nou angajări. Ce efect are acest lucru asupra orașului?

O.G.: – Efectul este unul important. Șomajul este practic zero, iar noile locuri de muncă înseamnă mai mult decât angajări. Înseamnă putere de cumpărare mai mare și bani care rămân în economia locală. Acest lucru se vede deja. Oamenii care vin să lucreze aici cumpără din magazinele orașului, mănâncă la restaurante și folosesc serviciile locale. Beneficiile se resimt atât la nivelul comunității, cât și în mediul privat. Pentru Chișineu-Criș, o zonă industrială puternică este esențială. Înseamnă locuri de muncă, stabilitate economică și resurse care ne permit să continuăm dezvoltarea orașului.

JA: – Cum ați descrie colaborarea cu Consiliul Județean Arad?

O.G.: – Avem o colaborare bună și am găsit deschidere atunci când am avut nevoie de sprijin. Cu sprijinul Consiliului Județean și al președintelui instituției am reușit să accesăm finanțări pentru proiectele noastre prin ADR Vest. Sper ca această colaborare să continue. Avem proiecte mari, iar pentru un oraș este important să existe colaborare între instituții. Avem și probleme pentru care trebuie să găsim soluții împreună. Una dintre ele este accesul fermierilor și crescătorilor de animale la pășunile dinspre Socodor. Vorbim despre aproximativ 2.500 de hectare, dar accesul animalelor este îngreunat de calea ferată și de drumul european. Avem, de asemenea, resurse financiare pe care le păstrăm pentru proiectul noii școli, investiție care va fi susținută din mai multe surse de finanțare.

JA: – Dacă ar fi să rezumați în câteva cuvinte ce vă propuneți pentru următoarea perioadă?

– Să continuăm ceea ce am început și să ducem proiectele la capăt. Avem investiții mari, cu finanțare europeană, dar și proiecte mai mici, care contează în viața de zi cu zi a comunității. Pentru mine, administrația trebuie să însemne rezultate. Oamenii nu au nevoie de promisiuni, ci de lucruri care se văd și care le fac viața mai bună.

Mai mult de jumătate (56,1%) dintre respondenți nu sunt de acord cu niciuna dintre propunerile vehiculate pentru funcția de nou premier, 11,6% l-ar agrea pe Sorin Grindeanu, 8,7% pe Siegfried Mureșan, 2,6% pe Adrian Veștea, 1,6% pe Eugen Tomac, iar 19,7% nu știu.

Potrivit barometrului ‘După două luni de criză politică’, în condițiile organizării de alegeri parlamentare duminica viitoare, rata participării la vot, pe o scală de 1 (‘deloc probabil’) – 10 (‘foarte probabil’), s-ar situa între 13% (‘deloc probabil’) și 54,9% (‘foarte probabil’).

Fără a lua în calcul nehotărâții, pe cei care nu ar vota sau pe cei care nu au răspuns, la eventualele alegeri parlamentare AUR ar fi votat de 36,4% dintre alegători, PNL – 22,4%, PSD – 17,9%, USR – 10,5%, UDMR – 4,9%, S.O.S. România – 2,9%, SENS – 1,9%, POT și PMP câte 1,3%, REPER – 0,6%.

Conform cercetării, după două luni de criză politică, încrederea în premierul Ilie Bolojan, președinții AUR și USR, George Simion și Dominic Fritz, a crescut, în timp ce încrederea în șeful statului, Nicușor Dan, și liderul PSD, Sorin Grindeanu, se mențin aproape constante.

Încrederea în Ilie Bolojan a crescut de la 21,8% la 29,5%, în Dominic Fritz de la 13,4% la 20,1% și în George Simion de la 31,3% la 35%, iar șeful statului, Nicușor Dan, a stagnat la 24,2% și Sorin Grindeanu a crescut cu 0,2% (de la 13,9% la 14,1%). George Simion este liderul politic cu cea mai mare încredere – 35%, acesta fiind urmat de Ilie Bolojan (29,5%), Nicușor Dan (24,2%), Dominic Fritz (20,1%) și Oana Gheorghiu (17,7%).

Intervievații consideră că principalul responsabil pentru criza politică prelungită din ultimele luni din România este PSD (21,7%), ‘toți în mod egal’ (21,4%), premierul Bolojan (15,7%), președintele Nicușor Dan (14,8%), AUR (4,4%), PNL (2,7%), USR (1,5%), UDMR (0,6%), în timp ce 7,4% dintre respondenți declară că nu au urmărit știrile și 9,7% au spus că nu știu.

Referitor la Nicușor Dan, 33,7% spun că acesta nu ar fi avut un plan și ‘doar a reacționat la evenimente’, 19% îl văd ‘mai degrabă neutru’ și susțin că a mediat între partide, 14,3% sunt de părere că șeful statului a fost ‘părtinitor’ și ‘a favorizat PSD’, 14,2% că ar fi ‘favorizat’ PNL și pe Ilie Bolojan, iar 18,7% au răspuns că nu știu.

Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic (ARP), în perioada 30 iunie – 3 iulie, telefonic și online, pe un eșantion de 1.774 de persoane de peste 18 ani, eroarea statistică la nivel național fiind de 2,8%.

Citește sondajul integral AICI:

Sursa: AGERPRES