Printr-o decizie de Cameră din 13 octombrie 2026, pronunțată în cauza Pușcașu și alții c. României (cererile nr. 2598/24, 2721/24, 11485/24, 13549/24 și 13550/24), Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reunită într-un complet de șapte judecători, a respins, în unanimitate, cererile ca fiind vădit neîntemeiate. Această decizie este definitivă, conform comunicatului de presă.

Faptele

Reclamanții sunt cinci cetățeni români, judecători sau foști judecători, care au obținut hotărâri judecătorești favorabile prin care Ministerul Justiției și instanțele la care și-au exercitat funcția de magistrat au fost obligate să le acorde beneficii financiare, din care ar trebui să mai primească, conform susținerilor reclamanților, sumele de 60.000 EUR, 30.000 EUR, 107.454 EUR, 571.891,74 EUR și, respectiv, 381.868,12 EUR.

Între 2006 și 2009, magistrații români au inițiat numeroase acțiuni în justiție menite să constate existența unei discriminări salariale față de alte categorii de magistrați sau funcționari care beneficiau de un regim de remunerare mai avantajos. Aceste acțiuni au determinat, în general, instanțele să constate o diferență nejustificată de remunerare și să acorde reclamanților drepturile revendicate sau despăgubiri.

Datorită valorii ridicate a sumelor în cauză, a căror plată reprezenta un efort semnificativ pentru bugetul de stat, Guvernul a adoptat, începând din 2009, mai multe acte normative succesive pentru a eșalona plata acestora. Statul a plătit sumele pe care le considera datorate magistraților în temeiul hotărârilor pronunțate între 2006 și 2010, prin tranșe anuale succesive eșalonate între 2008 și 2015.

În perioada 2016-2021 s-a conturat un nou val de litigii la nivel național, referitor la interpretarea hotărârilor judecătorești pronunțate în perioada 2006-2010 și la stabilirea veniturilor magistraților în noul cadru legislativ, care prevedea ca modalitate de salarizare nivelul maxim în cadrul fiecărei categorii profesionale.

În acest context, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 794/2016, a decis că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești și că personalul care beneficiază de aceleași condiții trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul aceleiași categorii profesionale.

Printr-o decizie nr. 36/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat că soluția egalizării indemnizațiilor la nivel maxim are în vedere și majorările și indexările recunoscute prin hotărâri judecătorești unor magistrați sau membri ai personalului auxiliar, indiferent dacă ordonatorul de credite a emis sau nu ordine de salarizare corespunzătoare.

După intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, s-a conturat o nouă serie de litigii salariale între magistrați și Ministerul Justiției, precum și instanțele la care aceștia își exercitau funcția, privind chestiunea dacă beneficiile recunoscute anterior prin jurisprudență sau prin anumite legi în favoarea altor magistrați sau funcționari publici ar trebui să li se extindă și lor, în numele principiilor egalității și nediscriminării. S-au adăugat, de asemenea, cereri de executare silită și acțiuni având ca obiect stabilirea penalităților de întârziere.

Considerând că plata imediată a tuturor creanțelor salariale risca să aibă un impact semnificativ asupra bugetului de stat, Guvernul a continuat să adopte în fiecare an dispoziții legale care prevedeau eșalonarea plății sumelor respective și a dobânzilor aferente. Ulterior, având în vedere creșterea constantă a deficitului public al țării începând cu 2019, inițierea de către Consiliul Uniunii Europene a unei proceduri privind deficitul excesiv împotriva României și contextul pandemiei de COVID-19, Guvernul a continuat să adopte ordonanțe anuale privind măsuri bugetare și fiscale, cu scopul de a reduce cheltuielile publice într-o situație pe care o califica drept urgentă și extraordinară.

În 2023, Guvernul a decis ca plata scadențelor neplătite să fie eșalonată pe o perioadă de cinci ani, începând cu 2024. În 2025, având în vedere că în 2024 deficitul public se agravase și mai mult, ajungând la 9,3 % din PIB, și ținând seama de recomandările formulate în 2025 pentru România la nivel european, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevedea amânarea până în 2026 a scadențelor de plată care ar fi trebuit achitate în 2025, dar care nu fuseseră încă achitate la data intrării sale în vigoare.

Guvernul precizează că, pentru perioada cuprinsă între 2006 și 2022, Ministerul Justiției a plătit magistraților, în executarea hotărârilor judecătorești și a deciziilor administrative, suma de 2.556.604.346 RON, adică aproximativ 604.398.190 EUR. În plus, Consiliul Superior al Magistraturii a plătit, din 2006 până în iunie 2026, suma de 118.305.943 RON, adică aproximativ 27.641.575 EUR, în timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție a plătit, la rândul său, pentru perioadele cuprinse între 2010 și 2022, suma de 4.579.420.000 RON, adică aproximativ 1.002.061.269 EUR.

Guvernul precizează, de asemenea, că în perioada 2006-2025 toate celelalte ministere luate împreună au plătit funcționarilor publici, în temeiul hotărârilor judecătorești, suma totală de aproximativ 73.234.680 EUR.

Potrivit Guvernului, pentru anul 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul General, în calitate de ordonatori de credite, au solicitat alocarea sumei totale de aproximativ 1.400.000.000 EUR cu titlu de restanțe neplătite decurgând din hotărâri judecătorești și decizii administrative, inclusiv dobânzi.

Conform informațiilor furnizate de Guvern, indemnizația medie netă a unui magistrat, stabilită prin lege, și pensia medie netă a unui magistrat sunt cu mult superioare salariilor medii din celelalte instituții publice, precum și pensiei medii nete din sistemul public.

Invocând articolul 6 (dreptul la un tribunal) și articolul 1 din Protocolul nr. 1 (protecția proprietății), reclamanții s-au plâns de faptul că hotărârile judecătorești pronunțate în favoarea lor cu privire la diverse beneficii financiare nu au fost executate integral și denunțau o încălcare a dreptului lor la un tribunal și a dreptului la respectarea proprietății lor.

Motivarea CEDO

Curtea reamintește că nu are rolul de a se substitui instanțelor interne și că interpretarea legislației naționale revine în primul rând autorităților naționale, în special instanțelor judecătorești. Ea observă totuși că, de-a lungul timpului, fără a modifica în mod formal legile succesive care reglementează remunerația magistraților, jurisprudența constituțională și cea a Înaltei Curți de Casație și Justiție au contribuit la reconfigurarea cadrului juridic aplicabil remunerației judecătorilor. De altfel, atunci când judecătorii naționali au fost chemați să se pronunțe asupra unor componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși, participarea lor la adoptarea unor astfel de decizii era susceptibilă să genereze un conflict de interese, interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparțială a funcțiilor lor judiciare.

În plus, instanțele par să își fi depășit rolul tradițional de interpretare și aplicare a legii, situație susceptibilă să creeze impresia unui conflict de interese interinstituțional care relevă o tensiune între puterea judecătorească și puterile legislativă și executivă. Or, Curtea subliniază că judecătorul național nu are sarcina de a se substitui autorităților naționale competente în alegerea politicilor bugetare și economice, prioritățile în materie de cheltuieli și alocarea resurselor publice intrând în competența puterilor executive și legislative, care dispun, în acest domeniu, de o largă marjă de apreciere.

Curtea reiterează că statul nu poate invoca lipsa fondurilor sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unei datorii stabilite printr-o hotărâre judecătorească. Totuși, ea consideră că prezenta cauză privește circumstanțe excepționale și constrângeri economice și bugetare pe care autoritățile au trebuit să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă.

În plus, Curtea reamintește că, într-o situație de criză economică acută, un stat poate lua măsurile pe care le consideră necesare, nu numai pentru a remedia criza bugetară a momentului, ci și pentru a-și redresa finanțele publice în mod durabil. Curtea observă, de asemenea, că multiplicarea acțiunilor în justiție și a deciziilor interpretative a îngreunat orice estimare prealabilă a costului total al acestor creanțe și a impactului lor asupra finanțelor publice.

În acest context, chiar dacă hotărârile judecătorești favorabile reclamanților nu au fost încă executate în integralitate și chiar dacă s-a decis o amânare a plății, autoritățile naționale au pus în aplicare, într-un context de criză acută și de durată și în ciuda insuficienței resurselor financiare disponibile, o serie de ajustări succesive care le-au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătorești, în paralel cu aplicarea unei politici de redresare pe termen lung a finanțelor publice și garantarea menținerii unor activități și servicii publice esențiale. Această abordare reflectă eforturile depuse de autoritățile naționale în vederea asigurării unui echilibru între interesele publice și cele private în cauză.

Măsurile de eșalonare, reeșalonare și amânare a plății creanțelor au fost decise prin acte normative previzibile și obiectivele enunțate în aceste acte legislative priveau interesul general și urmăreau scopul legitim de a reduce cheltuielile publice, de a reechilibra bugetul și de a redresa situația economică a țării, se arată în decizie.

Curtea reafirmă că nu îi revine sarcina de a stabili dacă ar fi putut fi adoptate alte măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și depășirea crizei economice, aceste chestiuni intrând în sfera marjei de apreciere a statului. În plus, nu revine judecătorului național să se substituie autorităților naționale în ceea ce privește opțiunile de politică bugetară și economică, definirea priorităților în materie de cheltuieli și repartizarea resurselor publice ținând de competența puterilor executivă și legislativă, care dispun în această privință de o largă marjă de apreciere.

Conform deciziei, toate măsurile luate de autorități se înscriu în cadrul unui program de austeritate mai cuprinzător, menit să asigure o contribuție la efortul bugetar atât a altor funcționari publici, cât și a societății românești. Curtea observă că sumele datorate tuturor celorlalți funcționari erau mult mai mici decât cele datorate magistraților.

Sumele restante solicitate de către reclamanți sunt substanțiale, recunoaște Curtea. Totuși, veniturile lunare pe care reclamanții în cauză le-au primit și continuă să le primească sunt cu mult mai mari decât salariul sau pensia medie din România și depășesc chiar și indemnizațiile primite de cele mai înalte autorități ale statului. Astfel, CEDO nu poate trage concluzia că reclamanții fac parte dintr-un grup vulnerabil și că neplata integrală și imediată a sumelor solicitate i-a privat de singurul lor mijloc de subzistență sau i-a expus riscului de a nu dispune de mijloace suficiente pentru a-și asigura subzistența. Curtea consideră, așadar, că reclamanții nu au demonstrat că neexecutarea, până în prezent, integrală a hotărârilor judecătorești pronunțate în favoarea lor le-a impus o sarcină individuală excesivă.

În sfârșit, Curtea reiterează că, într-un context de dificultăți economice și bugetare excepționale, precum cel din prezenta cauză, autoritățile naționale competente, și anume puterea legislativă și cea executivă, sunt cele mai în măsură să țină seama de contextul socioeconomic specific al statului membru și să adopte, în exercitarea competențelor lor respective, măsuri adecvate pentru a asigura concilierea intereselor în cauză.

Atâta timp cât măsurile puse în aplicare asigură un just echilibru între interesele concurente în cauză, Curtea nu pune la îndoială oportunitatea acestora. În caz contrar, ar exista riscul de a se substitui, în contradicție cu principiul subsidiarității, autorităților naționale într-un domeniu în care acestea dispun de o largă marjă de apreciere.

În aceste condiții, Curtea nu poate concluziona, în ciuda duratei semnificative a perioadelor de neexecutare în cauzele de față, că executarea parțială a hotărârilor litigioase ar fi adus atingere esenței însăși a dreptului reclamanților de a obține executarea hotărârilor judecătorești sau le-ar fi impus o sarcină individuală excesivă. Rezultă, prin urmare, că aceste capete de cerere sunt vădit neîntemeiate și trebuie respinse.

Curtea, în unanimitate, declară cererile inadmisibile. Decizia a fost adoptată de o Cameră formată din șapte judecători: Lado Chanturia (Georgia), președinte; Faris Vehabovic (Bosnia și Herțegovina); Anja Seibert-Fohr (Germania); Ana Maria Guerra Martins (Portugalia); Sebastian Rădulețu (România); Andras Jakab (Austria); Corinna Wissels (Olanda).

Sursa: AGERPRES

‘Aceste evoluții, de o gravitate deosebită, sunt consecințe directe ale agresiunii Federației Ruse dincolo de granițele Ucrainei. Astfel, în ultima perioadă, s-au amplificat semnificativ amenințările la adresa libertății navigației și a infrastructurii critice’, a precizat Administrația Prezidențială.

Membrii CSAT au arătat că, pentru România, situația de securitate din Marea Neagră are implicații imediate, fiind necesare măsuri concrete pentru protejarea vieților omenești.

‘Riscurile actuale impun măsuri concrete pentru protejarea vieților omenești, menținerea accesului liber în porturile naționale și asigurarea securității obiectivelor energetice din Zona Economică Exclusivă’, a punctat Administrația Prezidențială.

În cadrul ședinței, membrii CSAT au evaluat măsurile adoptate până în prezent și au discutat acțiunile necesare pentru consolidarea suplimentară a capacităților naționale de supraveghere, prevenire și răspuns, pentru apărarea apelor teritoriale, a infrastructurii critice, precum și pentru asigurarea securității navigației comerciale.

Astfel, pentru întărirea capacității naționale de reacție, prioritățile strategice vizează dezvoltarea accelerată a capabilităților de supraveghere maritimă, de combatere a minelor marine și de intervenție eficientă împotriva dronelor care pătrund neautorizat în spațiul aerian și maritim național, a arătat Administrația Prezidențială.

Eficientizarea răspunsului operațional va fi susținută prin derularea constantă de exerciții interinstituționale și prin actualizarea permanentă a planurilor de intervenție, măsuri esențiale pentru gestionarea coordonată a incidentelor complexe care pot afecta în același timp navigația, obiectivele economice și mediul marin.

Totodată, membrii Consiliului au analizat modalitățile de intensificare a coordonării în cadrul NATO, inclusiv pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul estic și identificarea unor noi măsuri de răspuns la amenințările din regiunea Mării Negre, fundamentate pe concluziile reuniunii Consiliului Nord-Atlantic din 20 octombrie 2026, convocat la inițiativa României.

În cadrul ședinței au fost abordate, de asemenea, aspecte privind cooperarea cu ceilalți aliați riverani, în special în ceea ce privește operaționalizarea Hub-ului de securitate la Marea Neagră, în cadrul Abordării Strategice a UE, a cărei implementare cât mai rapidă reprezintă o prioritate majoră pentru România. Totodată, discuțiile au vizat și valorificarea optimă a Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), al cărui rol a fost extins în 2026 la protejarea infrastructurii critice.

La finalul ședinței, președintele Nicușor Dan și-a exprimat îngrijorarea față de cele două incidente grave de violență petrecute în școli în cursul acestei săptămâni, subliniind necesitatea unor intervenții timpurii și a unor măsuri concrete pentru prevenirea unor astfel de situații.

Sursa: AGERPRES

Curtea a constatat că Guvernul și-a exercitat competența de a adopta ordonanțe de urgență cu depășirea rolului său constituțional, întrucât ordonanțele adoptate de Guvern după ce acesta a fost demis prin moțiune de cenzură nu se încadrează în competența de îndeplinire numai a actelor necesare pentru administrarea treburilor publice stipulată în art.110 alin.(4) din Constituție.

‘Principiul separației și echilibrului puterilor, prevăzut de art.1 alin.(4) din Constituție, impune ca fiecare autoritate să-și exercite atribuțiile sale în limitele stabilite de Constituție. Obligația respectării Constituției și a legilor, consacrată de art.1 alin.(5) din Constituție, se aplică inclusiv atunci când autoritatea apreciază că acțiunea sa ar răspunde unei nevoi publice urgente’, explică instanța constituțională.

De asemenea, Curtea spune că, prin moțiunea de cenzură, Parlamentul și-a exercitat dreptul de a retrage încrederea Guvernului și de a pune capăt mandatului politic al Guvernului, iar adoptarea ulterioară a unei ordonanțe de urgență de către același Guvern înlătură consecința practică a acelei decizii parlamentare.

‘Loialitatea constituțională în raporturile dintre Guvern și Parlament presupune ca Guvernul să recunoască efectul votului de cenzură asupra propriului mandat. A accepta contrariul ar permite ca un Guvern demis să stabilească, printr-o apreciere proprie a urgenței, durata efectivă a competenței sale de legiferare. Or, tocmai Parlamentul este autoritatea care, prin retragerea încrederii, a încheiat mandatul politic în cadrul căruia acea competență putea fi exercitată’, mai precizează CCR.

Curtea a reținut și că posibilitatea acordată Guvernului de a asigura continuitatea până la instalarea unui Executiv cu puteri depline nu echivalează cu prelungirea mandatului politic în forma sa anterioară, întrucât Constituția distinge între Guvernul care exercită mandatul întemeiat pe încrederea Parlamentului și cel care, după încetarea acelui mandat, asigură administrarea treburilor publice până la învestirea succesorului său.

‘A accepta o teză contrară ar însemna că Parlamentul nu mai exercită controlul asupra Guvernului, ci că Guvernul este cel care controlează puterea legiuitoare”, subliniază CCR.

Sursa: AGERPRES

Loto 5/40: 9 33 22 40 13 14

Joker: 6 43 7 25 26 18

Noroc: 9 1 7 5 9 3 4

Noroc Plus: 0 6 7 1 2 8

Super Noroc: 8 1 7 4 4 3

‘Procesul logistic a fost deja devansat parțial: o primă tranșă de 300.000 de doze de vaccin destinate combaterii PMR a sosit în România astăzi, 22 octombrie. Restul stocului, până la totalul de 1,1 milioane de doze gratuite (cele 800.000 de doze împotriva VOC), va continua să sosească etapizat în țară, până duminică 25 octombrie inclusiv. Imunizarea de urgență va începe imediat după recepția completă a vaccinurilor, conform calendarului stabilit’, se arată în comunicat.

Potrivit sursei citate, această acțiune este implementată ‘în urma unui dialog tehnic permanent cu structurile de specialitate ale Comisiei Europene, care a permis activarea rapidă a băncilor de vaccinuri ale Uniunii Europene’.

Autoritatea prezintă și etapele parcurse pentru obținerea vaccinurilor.

‘Calendarul tehnic și juridic obligatoriu a fost parcurs riguros de autoritățile de la București, procesul debutând pe 21 septembrie cu solicitarea oficială de sprijin către Executivul european. Acesta a continuat cu înaintarea planurilor naționale detaliate pe 23 septembrie, transmiterea promptă a clarificărilor de conformitate solicitate pe 5 octombrie, iar pe 8 octombrie, Comisia Europeană a activat rezervele strategice de vaccinuri’, se menționează în comunicat.

În ceea ce privește organizarea campaniei, vaccinarea se va desfășura fără ca proprietarii de animale să fie nevoiți să depună solicitări.

‘Specialiștii ANSVSA vor începe distribuția și vaccinarea propriu-zisă în teritoriu imediat după recepția oficială a tuturor loturilor. Campania se va desfășura în mod obligatoriu și organizat, fără a fi necesară o solicitare scrisă sau formală din partea crescătorilor de animale, pe baza catagrafiei din Baza Națională de Date. Structurile teritoriale ale DSVSA județene au finalizat deja planurile logistice locale, stabilind ca prioritate absolută intervenția în focarele active și în zonele de restricție’, subliniază ANSVSA.

Instituția precizează că intervențiile se vor concentra cu prioritate în județele Constanța și Tulcea.

‘Eforturile logistice masive se vor concentra cu prioritate în județele Constanța și Tulcea, unde echipele de medici veterinari estimează un termen rapid și optim de finalizare datorită gradului ridicat de expunere a acestor zone. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciți și medicii veterinari concesionari vor contacta direct proprietarii pentru a stabili ziua și intervalul orar al intervenției’, se arată în document.

Crescătorii vor trebui să asigure prezența la exploatație și condițiile necesare desfășurării vaccinării.

‘Singura obligație a crescătorilor, indiferent de dimensiunea exploatației, este să coopereze prin asigurarea prezenței la exploatație și realizarea contenției sau grupării animalelor pentru ca inocularea să se desfășoare rapid și în siguranță. La finalul procedurii, statusul imunologic al efectivului va fi validat prin completarea pe loc a unui proces-verbal standardizat, semnat de ambele părți, datele fiind introduse imediat în sistemul informatic național’, precizează Autoritatea.

Totodată, ANSVSA subliniază că vaccinarea va fi gratuită pentru proprietarii de animale.

‘Întregul proces este gratuit pentru proprietarii de animale, stocurile actuale provenind din rezervele de urgență ale Uniunii Europene, în timp ce statul român suportă integral de la bugetul național toate costurile logistice, de manoperă, deplasarea medicilor veterinari și echipamentele necesare’, menționează instituția.

În ceea ce privește impactul asupra comerțului, Autoritatea precizează că această campanie nu afectează exporturile de carcase și produse lactate provenite de la ovine și caprine.

Obiectivul campaniei este ridicarea restricțiilor și reluarea exporturilor de animale vii către statele din afara Uniunii Europene, notează sursa citată.

‘Obiectivul final și imediat al acestui efort concentrat îl reprezintă salvarea economică a sectorului ovin prin crearea condițiilor sanitare și legale necesare ridicării restricțiilor și reluării exporturilor de animale vii către statele terțe. Această piață non-UE absoarbe cea mai mare parte din producția de ovine a României, urmând ca exporturile către Uniunea Europeană să fie reluate într-o etapă ulterioară. Vaccinarea de urgență este un instrument important, recunoscut la nivel internațional, pentru stingerea rapidă a focarelor și securizarea teritoriului național, contribuind la îndeplinirea condițiilor sanitare necesare pentru reluarea exporturilor’, subliniază ANSVSA.

Sursa: AGERPRES

Într-un document depus la Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC), Meta a precizat că, în cazul adoptării acestei taxe, Zuckerberg ar putea fi obligat să plătească ‘o sumă semnificativă, de ordinul miliardelor de dolari’, având în vedere acțiunile pe care le deține.

El a informat consiliul de administrație că ia în considerare părăsirea Californiei, stat în care se află sediul central al Meta.

Într-un comunicat în care recunoaște că ‘rezultatele companiei în ce privește crearea de valoare pentru acționari se datorează în mare parte puternicului leadership, viziunii unice și creative, precum și abilităților excepționale de management’ ale lui Zuckerberg, consiliul de administrație menționează că Meta intenționează să creeze o nouă clasă de acțiuni, care i-ar permite lui Zuckerberg să vândă până la jumătate din participație fără a renunța la drepturile de vot.

Scopul este ca Zuckerberg să continue să conducă compania din California, în imediata apropiere a Meta Superintelligence Labs, precizează comunicatul.

În schimb, Zuckerberg ar urma să rămână rezident în California – sau oriunde s-ar afla sediul central al companiei – timp de opt ani.

Meta a raportat o creștere a profitului în al treilea trimestru, acesta ajungând la 9,860 miliarde de dolari net, adică 3,83 dolari pe acțiune. Prin comparație, anul trecut, aceste cifre au fost de 2,709 miliarde de dolari, respectiv 1,05 dolari pe acțiune.

Sursa: AGERPRES

„În ultimii ani, am investit în modernizarea infrastructurii, în drumuri, în conectivitate și în crearea unor condiții mai bune pentru dezvoltarea economică. Acum folosim această infrastructură pentru a atrage investiții și pentru a susține companiile care creează locuri de muncă. Măsura succesului unei misiuni economice nu este numărul fotografiilor sau al întâlnirilor, ci ceea ce reușim să construim după întoarcerea acasă. De aceea, pentru noi, bilanțul celor opt zile nu închide un capitol, ci deschide o nouă etapă de lucru. Vrem un Arad mai competitiv, cu mai multe investiții, cu firme mai puternice și cu o economie conectată la marile piețe ale lumii. Iar toate acestea trebuie să se regăsească, în final, în locuri de muncă mai bune, venituri mai mari și oportunități pentru arădeni”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad, la finalul vizitei.

„Am plecat în China cu o ofertă economică și ne întoarcem cu șase invitații pentru oamenii de afaceri arădeni, cu noi contacte și cu perspective de colaborare. În opt zile am participat la 16 evenimente, am străbătut peste 1.500 de kilometri, am avut întâlniri cu oficiali și reprezentanți ai organizațiilor economice, conferințe internaționale și discuții cu potențiali parteneri de afaceri. Am prezentat Aradul, Zona Liberă Curtici-Arad, oferta unor primării, infrastructura noastră logistică, terminalele intermodale, aeroportul și platforma sa cargo, și oportunitățile de investiții. Am promovat capacitatea firmelor arădene de a produce, de a exporta, de a intra în parteneriate internaționale. Nu ne interesează doar să aducem investitori în Arad, ci și să îi ajutăm pe antreprenorii noștri să ajungă pe piețe noi. Cele șase invitații reprezintă o oportunitate pe care dorim să o valorificăm împreună cu mediul de afaceri arădean”, a declarat Iustin Cionca, președintele CJA.

„Un rezultat important al discuțiilor din Fujian îl reprezintă acordul privind organizarea unui forum economic, prin intermediul Consiliului Chinez pentru Promovarea Comerțului Internațional, destinat conectării directe a investitorilor din Fujian cu oportunitățile economice din județul Arad. Forumul va permite companiilor din cele două regiuni să își prezinte proiectele, interesele comerciale și posibilitățile de cooperare”, se arată într-o comunicare a CJA.

„Discuțiile au vizat identificarea unor investitori interesați de piața europeană și sprijinirea companiilor arădene în stabilirea de contacte comerciale în China”, mai spun cei de la Consiliul Județean.

„Aradul are un avantaj pe care îl prezentăm, forță de muncă de calitate, un complex format din poziția geografică, experiența industrială, infrastructura logistică și integrarea în economia europeană. Pentru companiile chineze interesate de Europa, Aradul poate fi o platformă industrială și logistică foarte competitivă. Pentru companiile arădene, China poate însemna o piață de desfacere, furnizori noi, tehnologii și parteneriate. Rolul nostru, ca administrație, este să construim punțile de legătură. Investițiile și contractele le realizează mediul de afaceri, dar administrația poate și trebuie să îi deschidă uși”, a subliniat Iustin Cionca.

„Cele șase invitații nu sunt un rezultat final, ci un punct de plecare. Vrem să le transformăm în șase oportunități reale de promovare pentru firmele arădene. Vom discuta cu reprezentanții mediului de afaceri și vom încerca să pregătim participări economice bine organizate, cu obiective și domenii de interes clar definite. Nu putem promite că fiecare întâlnire se va transforma într-un contract sau că fiecare discuție va aduce o investiție. Putem însă garanta că vom continua să promovăm Aradul și să creăm oportunități pentru companiile noastre”, a mai spus Cionca.

În august, consilierul Dorian Curcanu (USR Arad) a fost sesizat de către arădeni că în cartierul Aradul Nou, pe strada Câmpia Turzii, există o groapă imensă.

„Groapa era acoperită de mărăcini, devenise parte din peisajul străzii. Am mers la fața locului, am documentat situația și am depus o interpelare la Primăria Arad, solicitând remedierea problemei. Acum, la două luni distanță, groapa este reparată”, transmite consilierul local.

„E vorba de atitudine. Nu o să avem suportul publicului de la Arad, aici referindu-mă la ce e în plus față de jocurile din deplasare. Avem nevoie de o atitudine cum n-am avut-o până acum. Nici măcar la FCSB nu am avut, ci doar așa, o perioadă doar. Trebuie să avem și orgoliu, trebuie să reacționăm cumva și să ne dăm seama de lipsurile avute individual și colectiv în meciurile din deplasare. Aici e cheia. Să ai aceeași atitudine și să nu fii nici temător, nici precaut prea mult. La Arad, fiecare se motivează și gândește cred că altfel, însă nu există o rețetă vizavi de faptul că în deplasare evoluează mai slab decât acasă. Nu am o logică în a vă răspunde, dar mult contează de cum ești tu pregătit ca și individ. Aș putea spune că funcționează impulsul publicului, căci sunt echipe care acasă domină și fac puncte, iar afară nu au aceeași forță. Noi, FC Botoșani, Farul, a fost și Oțelul” – a declarat Adrian Mihalcea.