ARADON

Misteriosul domn Mihalcea, demisia și reacția lui Meszar

Leo Sfâra — Fri, 06 Nov 2026 20:34:12 +0200

ARAD. La finalul meciului pierdut cu Petrolul Ploiești, antrenorul echipei UTA a fost așteptat să-și anunțe demisia, de multă lume. Asta, după ce s-a speculat că a transmis conducerii că va părăsi Aradul.
Însă, tehnicianul nu a vrut să comenteze nimic despre plecarea sa.

„O partidă bună. Cred că a fost un meci deschis, cu ocazii de ambele părți. Ca de fiecare dată, am avut un aport destul de bun ofensiv. Foarte multe șuturi spre poartă, cred că jocul s-a decis printr-un moment. Noi o dăm în bară din 2 metri, ei, pe o acțiune bine conturată… Mi-a plăcut intensitatea, jocul băieților. Altădată poate am câștigat cu mai puține ocazii, dar am pierdut împotriva unei echipe bune, care se propune play-off-ului. Nu reușim să depășim acest moment, dar, în momentul de față, contează mai puțin acest lucru. Le mulțumim celor care au venit și ultrașilor care sunt mereu aproape de echipă. De când sunt eu aici, nu am avut niciun fel de problemă. Am avut o discuție doar eu cu domnul Meszar, văd că au apărut în presă anumite chestii. Am vorbit cu domnul Meszar anumite chestii, dacă el dorește să spună, să le spună”, a declarat Mihalcea, la flash-interviu.

Nici după aceea, la conferința de presă, Adrian Mihalcea nu a vorbit deschis despre plecare, evitând să spună dacă demisionează sau nu.
Ce a spus Meszar?
La rândul său, imediat după ce Mihalcea a spus că Meszar să spună ce și cum, acesta ne-a declarat:

„Adrian Mihalcea este antrenorul nostru, este sub contract. Nici nu înțeleg de unde au apărut atâtea lucruri prin presă. Nu știu despre nicio demisie în acest moment, tot primesc mesaje pe această temă”.

Petrolul a dat lovitura la Arad

Leo Sfâra — Fri, 06 Nov 2026 19:45:42 +0200

ARAD. Meciul din această seară, dintre UTA și Petrolul, a început cu un puternic semnal de sprijin al suporterilor pentru Adrian Mihalcea, iar antrenorul a aplaudat imediat ultrașii.
Apoi, după doar 120 de secunde, Pospelov a trimis mingea cu capul spre poarta adversă, dar Zima a prins. Același goal-keeper a parat șutul lui Coman, din min. 19, atacantul UTA-ei trimițând mingea destul de slab spre buturile ploieștene.
El Sawy a irosit o șansă imensă, în min. 40, când a trimis mingea în bară, din careul mic. Era mai greu să ratezi de acolo decât să marchezi.
Repriza secundă nu a adus nimic nou în jocul UTA-ei, care nu a reușit să dizloce apărarea ploieșteană, Abdallah a fost, din nou, inexistent, mai mult a încurcat decât a ajutat, dar nici ceilalți nu au reușit mai nimic.
Pe acest fond, Petrolul a marcat, în min. 71. Atunci, Căpușă a pătruns pe dreapta, a așezat minge în mijlocul careului pentru Ioniță, care a marcat fără probleme: 0-1.
UTA nu a avut forța să revină, ba – mai mult – oaspeții puteau face 0-2, dar Țuțu a nimerit doar bara, cu un șut din careu.
Meciul s-a încheiat, dacă putem spune așa, cu un cartonaș roșu primit de antrenorul ploieștenilor, Ricardo Sousa, pentru proteste.

UTA – Petrolul Ploiești 0-1 (0-0)

Arena Francisc Neuman, teren foarte bun, timp friguros, spectatori 4500. A marcat: Ionuță – min. 71.

UTA: Rosa – Ouaneh, Benga, Pospelov, Alomerovic – Mino Sota, A. Roman – El Sawy (Țăroi), Papeau (Tzionis), Abdallah (Sinani) – Coman. Petrolul: Zima – Căpușă, Pap, Sumbula, Dumitrescu – Vega (Huseynov), Hanca (Țuțu) – Ioniță (Zaian) – Dos Santos (Ludewing), Konda (Israel), Martins. Au arbitrat: C. Găman (Craiova) – la centru, A. Ghinguleac și C. Vatamanu (ambii din București) – asistenți.

Citește și:

Misteriosul domn Mihalcea, demisia și reacția lui Meszar

Analiza promisă de IȘJ Arad vine cu 22 de măsuri propuse

Eugen Rogojan — Fri, 06 Nov 2026 18:00:16 +0200

Analiza publicată de IȘJ Arad este structurată în două etape. Prima urmărește rezultatele oficiale obținute la examenele naționale în perioada 2020–2026 și legătura dintre notele de la Evaluarea Națională și cele de la Bacalaureat. A doua compară mediile obținute de clase în timpul anului școlar cu rezultatele de la examene, folosind date raportate de unitățile de învățământ și verificate împreună cu acestea.

În total, studiul a urmărit individual 6.190 de elevi din trei generații, de la Evaluarea Națională până la Bacalaureatul susținut patru ani mai târziu. Datele au fost anonimizate, fără publicarea rezultatelor individuale ale elevilor sau profesorilor. Pentru analiza diferențelor dintre notele din catalog și cele de la examene au fost luate în calcul 1.154 de clase a VIII-a din 106 unități de învățământ și 662 de clase din 37 de licee.

Documentul include și o comparație între Arad și două județe cu rezultate mai bune la Bacalaureat, denumite în studiu X și Y. Inspectoratul nu le-a făcut publice numele, precizând că analiza s-a bazat pe rezultatele oficiale ale examenului din 2026 și pe planurile de școlarizare pentru generația care a intrat la liceu în anul școlar 2022–2023.

EvNat: medie stabilă, dar decalaj tot mai mare

În ultimii șapte ani, rezultatele obținute de elevii arădeni la Evaluarea Națională au rămas relativ stabile, fără o tendință clară de creștere sau de scădere. Media județeană a oscilat între 6,10, în 2024, și 6,50, în 2022. În 2026, aceasta a fost de 6,25, calculată pentru cei 3.045 de elevi care au susținut examenul în 107 unități de învățământ. Prin comparație, în 2020 au fost evaluați 3.245 de elevi, iar media județului a fost de 6,39.

În acest an, 73,3% dintre elevi au obținut medii de cel puțin 5. Procentul trebuie privit însă ca un reper statistic, deoarece Evaluarea Națională nu are un prag oficial de promovare, așa cum se întâmplă în cazul Bacalaureatului.

Mai importantă decât evoluția mediei generale este diferența dintre rezultatele elevilor din mediul urban și cele ale elevilor din mediul rural. Dacă în 2020 decalajul dintre cele două categorii era de 1,07 puncte, în 2025 și 2026 a ajuns la 1,30 puncte. În acest an, media din mediul urban a fost de 6,75, în timp ce în mediul rural a coborât la 5,45.

Potrivit analizei, diferența s-a menținut între 1,04 și 1,13 puncte până în 2024, iar creșterea din ultimii doi ani este explicată în principal de scăderea rezultatelor din mediul rural. În timp ce media din urban a rămas practic la același nivel, în rural s-a înregistrat o diminuare.

Cele mai mari scăderi din perioada analizată au fost identificate în școli gimnaziale mici, în special din mediul rural. În unele dintre aceste unități, mediile au coborât cu 1,4 până la 2,6 puncte în șapte ani. Este vorba despre școli în care au fost evaluați, de regulă, între 9 și 20 de elevi pe an. De altfel, șapte unități de învățământ au avut o medie sub 5 în întreaga perioadă analizată, majoritatea fiind tot școli mici.

La nivelul disciplinelor, Limba română a înregistrat o scădere a mediei de la 6,98 în 2020 la 6,52 în 2026. În schimb, la Matematică media a crescut ușor, de la 5,75 la 5,95. Matematica rămâne însă disciplina cu media mai mică, deși distanța dintre cele două materii s-a redus considerabil, de la 1,23 puncte în 2020 la 0,57 în 2026.

Bacalaureatul, trei ani de scădere

Dacă la Evaluarea Națională media județeană a rămas relativ constantă, la Bacalaureat situația este diferită. Rata de promovare a scăzut în fiecare dintre ultimii trei ani, de la 74% în 2024 la 70,6% în 2025 și 67,3% în 2026.

În sesiunea de vară din acest an au fost înscriși 2.765 de candidați. Dintre aceștia, 2.605 s-au prezentat la examen, iar 1.753 au promovat. Numărul absenților a crescut de la 119 în 2024 la 160 în 2026.

Scăderea promovabilității nu este însoțită de o diminuare la fel de mare a mediilor obținute de cei care reușesc să treacă examenul. Media generală a candidaților promovați a fost de 8,02 în 2024 și de 7,93 în 2026. În schimb, media la Limba română, probă comună tuturor candidaților, a scăzut de la 7,06 la 6,69.

Cu alte cuvinte, potrivit interpretării IȘJ, problema principală este scăderea numărului de candidați care reușesc să atingă pragul de promovare, nu o diminuare la fel de accentuată a nivelului celor care promovează.

Diferențele sunt și mai evidente atunci când rezultatele sunt analizate în funcție de localizarea liceelor. În unitățile de învățământ din afara municipiului Arad, promovabilitatea a scăzut de la 64,1% în 2024 la 54,1% în 2026, ceea ce înseamnă o diminuare de 10 puncte procentuale. În municipiu, scăderea a fost de 5,1 puncte, de la 79,8% la 74,7%.

Așadar, declinul înregistrat în liceele din afara municipiului a fost aproape dublu față de cel din municipiul Arad. Diferența dintre cele două categorii de licee rămâne una importantă, iar rezultatele din 2026 arată că promovabilitatea în afara municipiului a ajuns la puțin peste jumătate dintre candidații prezenți.

Cele mai slabe rezultate sunt concentrate în liceele tehnologice. Toate cele șapte licee cu cele mai mici rate de promovare din județ, sub 35% în 2026, aparțin acestei filiere. Majoritatea sunt situate în orașe mici sau în mediul rural.

Problemele se văd și la nivelul probelor de examen. La proba de Matematică pentru filiera tehnologică, susținută de 915 candidați în 2026, media a fost de 5,22, în scădere de la 5,70 în 2024 și 5,27 în 2025. Este proba de matematică cu cei mai mulți candidați din județ și, totodată, cu media cea mai mică.

O altă situație semnalată este cea de la proba de Biologie vegetală și animală, unde media a fost sub 5 în fiecare dintre cei trei ani analizați: 4,72 în 2024, 4,88 în 2025 și 4,54 în 2026. În cazul acestei probe, alegerea aparține candidatului, în timp ce proba de Matematică de la filiera tehnologică este stabilită în funcție de profil. Din acest motiv, mediile disciplinelor opționale nu trebuie comparate între ele, ci urmărite separat, de la un an la altul.

Notele de la Evaluare pot anticipa rezultatele la Bac

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului este legătura dintre rezultatele obținute de elevi la Evaluarea Națională și cele de la Bacalaureat, patru ani mai târziu. Pentru a verifica această relație, IȘJ a urmărit trei generații de elevi, comparând rezultatele acelorași persoane la cele două examene.

În fiecare generație, peste 92% dintre candidații la Bacalaureat au putut fi identificați și în rezultatele de la Evaluarea Națională. După corelarea datelor, acestea au fost anonimizate.

Rezultatele arată diferențe importante între elevii care au încheiat gimnaziul cu medii peste 5 și cei care au avut medii sub acest prag. În cazul generației care a susținut Evaluarea Națională în 2022 și Bacalaureatul în 2026, 81,1% dintre elevii cu media peste 5 la primul examen au promovat Bacalaureatul. În schimb, dintre cei cu media sub 5, doar 16,7% au reușit să promoveze.

Pentru generația care a susținut Evaluarea Națională în 2021 și Bacalaureatul în 2025, procentele au fost de 85,4%, respectiv 22,8%. În cazul generației care a susținut Evaluarea Națională în 2020 și Bacalaureatul în 2024, promovabilitatea a fost de 86,1% pentru elevii cu media peste 5 și de 21,8% pentru cei cu media sub 5.

Prin urmare, elevii care au obținut peste 5 la Evaluarea Națională au promovat Bacalaureatul de 3,7 până la 4,9 ori mai des decât cei care au avut medii sub 5. Corelația dintre media de la Evaluarea Națională și cea de la Bacalaureat a fost cuprinsă între 0,65 și 0,69, fiind relativ constantă de la o generație la alta.

Legătura este vizibilă și în cazul rezultatelor la Limba română. La Matematică, diferența dintre cele două categorii de elevi este mai mică, iar cei care au avut rezultate slabe la Evaluarea Națională reușesc mai des să promoveze ulterior Bacalaureatul.

IȘJ consideră că o parte importantă din rezultatul de la Bacalaureat se conturează încă din gimnaziu. Din această perspectivă, rata de promovare a unui liceu nu reflectă exclusiv activitatea desfășurată în cei patru ani de studiu, ci și nivelul de pregătire cu care elevii au intrat în clasa a IX-a.

Totuși, rezultatele slabe de la Evaluarea Națională nu înseamnă automat eșec la Bacalaureat. Într-unul dintre scenariile analizate de inspectorat, dintre 370 de candidați cu rezultate slabe la Evaluarea Națională care s-au prezentat la Bacalaureat, 115 au promovat. La filiera teoretică, rata de promovare în acest grup a fost de 44%.

Aradul, comparat cu două județe…anonime

Pentru a identifica în ce măsură rezultatele slabe sunt influențate de structura învățământului liceal, IȘJ Arad a comparat situația județului cu cea din alte două județe, denumite X și Y. Ambele au avut rate de promovare mai mari la Bacalaureatul din 2026.

În comparația realizată pe aceeași bază de calcul, Aradul a avut o promovabilitate de 67,4%, față de 85,3% în județul X și 83,2% în județul Y. În cazul filierei teoretice, promovabilitatea din Arad a fost de 81%, în timp ce în celelalte două județe a ajuns la 92,7%, respectiv 91,1%.

Diferența cea mai mare apare la filiera tehnologică. În Arad, doar 41,6% dintre candidații acestei filiere au promovat examenul, comparativ cu 70,2% în județul X și 65,5% în județul Y. La filiera vocațională, diferențele sunt mai mici: 79,7% în Arad, 81,7% în X și 89,4% în Y.

O parte din explicație ține de modul în care au fost repartizați elevii după clasa a VIII-a. În anul școlar 2022–2023, când generația care a susținut Bacalaureatul în 2026 a intrat la liceu, 35% dintre clasele a IX-a din învățământul de stat din Arad au fost la filiera tehnologică, iar 18% la învățământul profesional și dual.

În județul Y, situația a fost inversă: ponderea claselor de învățământ profesional a fost mai mare decât cea a claselor tehnologice. Ponderea claselor teoretice și vocaționale a fost aceeași în cele două județe, de 47%.

Diferența este importantă deoarece elevii din învățământul profesional nu susțin Bacalaureatul la finalul ciclului. Astfel, în Arad, o parte mai mare a generației a ajuns la examen prin filiera tehnologică, care înregistrează cele mai slabe rezultate. Cu cele opt clase de profesională din învățământul particular, ponderea învățământului profesional în Arad ar fi fost de 22%.

Cu toate acestea, IȘJ arată că structura filierelor nu poate explica singură diferența de promovabilitate. Din decalajul de 17,9 puncte procentuale dintre Arad și județul X, simulările inspectoratului estimează că cel mult șase puncte ar putea fi explicate prin orientarea elevilor cu rezultate slabe la Evaluarea Națională către învățământul profesional.

Pentru atingerea acestui scenariu ar fi fost nevoie de aproximativ 16 clase de profesională în plus în anul 2022, ceea ce ar fi însemnat 41 de clase în loc de 25. În această ipoteză, promovabilitatea Aradului la Bacalaureat ar fi ajuns la 73,4%.

Alte 1,1 puncte procentuale ar putea fi explicate prin structura diferită a filierelor. Cea mai mare parte a decalajului, respectiv 10,8 puncte procentuale, este pusă însă pe seama rezultatelor mai slabe obținute de candidații din Arad în interiorul fiecărei filiere. Aceasta reprezintă aproximativ 60% din diferența față de județul X.

Inspectoratul precizează că estimarea privind efectul orientării elevilor spre învățământul profesional este una maximă. Nu există date individuale similare pentru județele X și Y, astfel că nu se poate stabili câți elevi cu rezultate slabe la Evaluarea Națională au urmat acolo liceul și au ajuns ulterior să susțină Bacalaureatul.

Notele din catalog sunt, în general, mai mari

A doua parte a studiului compară mediile obținute de clase în timpul anului școlar cu rezultatele de la examene. Datele au fost raportate de unitățile de învățământ pentru ultimii trei ani școlari și au fost verificate împreună cu reprezentanții acestora.

La Evaluarea Națională, media obținută la examen a fost, la nivelul întregului județ, mai mică decât media claselor din catalog cu 0,65 puncte la Limba română și cu 0,88 puncte la Matematică. Doar 22% dintre clase au obținut la examen o medie cel puțin egală cu cea din catalog la Limba română. La Matematică, procentul a fost de numai 14%.

Diferențele sunt mult mai mari în afara municipiului Arad. Acolo, media de la examen a fost mai mică decât cea din catalog cu 0,94 puncte la Limba română și cu 1,25 puncte la Matematică. În municipiu, diferențele au fost de 0,27, respectiv 0,41 puncte.

Cele mai mari decalaje au fost înregistrate în clasele cu cel mult zece elevi, unde diferența a ajuns la 1,34 puncte la Limba română și 1,47 la Matematică. În clasele cu peste 20 de elevi, diferențele au fost mai mici, de 0,39 și 0,46 puncte. În colegiile naționale, mediile de la examen au fost aproape identice cu cele din catalog: diferența a fost de minus 0,06 puncte la Limba română, iar la Matematică rezultatul de la examen a fost chiar cu 0,10 puncte mai mare.

IȘJ arată că mediile din catalog ordonează, în general, corect clasele: cele cu rezultate mai bune în timpul anului școlar obțin, de regulă, și rezultate mai bune la examen. Corelația dintre cele două categorii de medii este cuprinsă între 0,66 și 0,69. Diferența pare să țină mai degrabă de specificul fiecărei școli decât de anul în care a fost susținut examenul. În 36 de unități de învățământ, diferența dintre media din catalog și cea de la Evaluarea Națională a depășit un punct în fiecare dintre cei trei ani analizați.

În cazul Bacalaureatului, situația este mai nuanțată. La nivelul întregului județ, diferența dintre media de la examen și cea din catalog a fost de minus 0,40 puncte la Limba română, minus 0,03 la Matematică și minus 0,06 la Istorie.

În liceele din municipiul Arad, examenul a confirmat media clasei la Limba română și a depășit-o la Matematică și Istorie. În schimb, în liceele din restul județului, mediile de la Bacalaureat au fost mai mici decât cele din catalog cu aproximativ 0,77 până la un punct, la toate disciplinele analizate.

Diferența s-a accentuat și de la un an la altul. Dacă în anul școlar 2023–2024 era de minus 0,11 puncte, în 2025–2026 a ajuns la minus 0,35, calculată cumulat pentru disciplinele analizate. La Limba română, în ultimul an, diferența a ajuns la minus 0,56 puncte.

Inspectoratul atrage însă atenția că aceste comparații nu reprezintă o evaluare directă a profesorilor. Media clasei reflectă evaluarea realizată pe parcursul întregului an școlar, în timp ce examenul național verifică anumite competențe într-un moment precis. În plus, în clasele cu efective mici, rezultatul poate fi influențat de câțiva elevi.

La Bacalaureat există și o altă problemă: mediile din catalog sunt calculate pentru toți elevii clasei, în timp ce rezultatele de la examen îi includ doar pe cei care s-au prezentat. Participarea diferă semnificativ de la o categorie de licee la alta. În colegiile naționale s-au înscris la examen toți elevii din anul terminal, în liceele tehnologice procentul a fost de 57%, iar în clasele a XIII-a, de numai 15%. IȘJ consideră că, în unitățile unde participarea este redusă, diferența reală dintre rezultatele de la clasă și cele de la examen ar putea fi chiar mai mare decât cea măsurată.

22 de măsuri propuse de inspectorat

Pe baza rezultatelor, IȘJ Arad propune 22 de măsuri, grupate în patru direcții: evaluare și oferta de școlarizare, inspecție și monitorizare, sprijinirea elevilor și implicarea părinților. Rezultatele fiecărei unități au fost deja discutate cu directorii, iar aplicarea măsurilor urmează să fie monitorizată prin inspecții școlare.

Prima direcție vizează modul în care sunt evaluați elevii și felul în care este organizată oferta de școlarizare. Inspectoratul propune ca profesorii să folosească lucrări comune, construite după modelul examenelor naționale și corectate încrucișat de cadre didactice din școli diferite. În acest fel, notarea ar urma să fie calibrată mai bine la standardele de la Evaluarea Națională și Bacalaureat.

O altă măsură presupune ca fiecare școală să compare, încă din al doilea modul al anului școlar, rezultatele obținute la simulări cu mediile din catalog, clasă cu clasă. În paralel, inspectoratul propune pregătire suplimentară la Limba română și Matematică pentru școlile din afara municipiului și pentru liceele tehnologice, intervenția urmând să înceapă încă din gimnaziu.

Tot în această categorie intră analiza ofertei de școlarizare pentru clasa a IX-a. IȘJ vrea ca raportul dintre locurile de la filiera tehnologică și cele de la filierele teoretică și vocațională să fie analizat în legătură cu rezultatele elevilor la Evaluarea Națională și cu cererea de pe piața muncii. Participarea la Bacalaureat ar urma să fie urmărită ca indicator separat, nu doar rata de promovare. Inspectoratul propune și repetarea anuală a studiului, după aceeași metodologie, pentru a vedea dacă intervențiile au efect.

A doua direcție se referă la inspecții, monitorizare și asistențe la ore. Sunt propuse inspecții tematice în cele 36 de unități în care media de la Evaluarea Națională a fost cu peste un punct sub media din catalog în toți cei trei ani analizați. Inspectorii ar urma să verifice notele din catalog în raport cu lucrările elevilor și cu baremele de examen.

Directorii ar urma, la rândul lor, să efectueze un număr minim de asistențe lunare la orele de Limba română și Matematică, în clasele a VIII-a și a XII-a. Concluziile acestor asistențe ar trebui discutate cu profesorii, nu doar consemnate. În plus, profesori metodiști ar urma să fie repartizați în școlile considerate prioritare: unitățile gimnaziale mici din mediul rural, unde s-au înregistrat scăderi importante, și cele șapte licee tehnologice cu promovabilitate sub 35%.

Fiecare profesor metodist ar urma să urmărească între trei și cinci unități de învățământ pe parcursul anului, cu cel puțin două vizite în fiecare modul. Inspectoratul mai propune asistențe încrucișate între profesori din școli cu diferențe mici și mari între mediile din catalog și cele de la examene, precum și analizarea rezultatelor simulărilor în consiliile profesorale, clasă cu clasă.

Un alt instrument propus este introducerea indicatorului privind diferența dintre media clasei și cea de la examen în fișa de autoevaluare a unității de învățământ și în discuțiile privind evaluarea anuală a directorilor. De asemenea, fiecare școală ar urma să urmărească lunar absențele, notele sub 5 și rezultatele la simulări, pentru a identifica elevii aflați în risc încă din clasa a V-a.

A treia direcție vizează sprijinul acordat elevilor. IȘJ propune discuții individuale cu elevii la începutul claselor a VII-a, a VIII-a, a XI-a și a XII-a, în care dirigintele sau consilierul școlar să analizeze împreună cu aceștia rezultatele de la simulări și diferențele față de mediile din catalog.

Concluziile studiului ar urma să fie prezentate și în cadrul orelor de dirigenție, într-o formă accesibilă elevilor. Inspectoratul consideră important ca aceștia să înțeleagă atât legătura dintre rezultatele de la Evaluarea Națională și cele de la Bacalaureat, cât și faptul că o notă slabă în clasa a VIII-a nu înseamnă automat că nu vor putea promova examenul de final de liceu.

Pentru elevii cu note sub 5 la simulări și pentru cei care au intrat la liceu cu medii sub 5 la Evaluarea Națională sunt propuse planuri individuale de recuperare, cu pregătire în grupuri mici la Limba română și Matematică. O altă idee este organizarea unor programe de mentorat, în care elevi din clasele mai mari sau din colegiile naționale să lucreze cu elevii de clasa a VIII-a și a XII-a care au nevoie de sprijin.

O atenție specială ar urma să fie acordată claselor a XIII-a, unde doar 15% dintre elevi se înscriu la Bacalaureat. Pentru aceștia, IȘJ propune consiliere privind înscrierea la examen și pregătire suplimentară la Matematică.

Ultima direcție privește implicarea părinților. Inspectoratul propune organizarea unor ședințe după fiecare simulare, în care rezultatele copiilor să fie comparate cu mediile din catalog, nu doar comunicate ca note. Părinții elevilor din clasele a VII-a și a VIII-a ar urma să primească materiale explicative despre repartizarea la liceu și învățământul profesional, dar și despre ce presupune fiecare traseu în perspectiva Bacalaureatului și a pregătirii pentru o meserie.

Sunt propuse și întâlniri de orientare cu părinții din mediul rural, la care să participe reprezentanți ai liceelor tehnologice, ai școlilor profesionale și duale, precum și angajatori. Aceste întâlniri ar urma să aibă loc înainte de completarea opțiunilor pentru clasa a IX-a. În plus, consiliile reprezentative ale părinților ar urma să fie implicate în urmărirea planurilor de măsuri ale școlilor.

Toate cele 22 de măsuri sunt, în acest moment, propuneri ale inspectoratului, iar aplicarea lor urmează să fie monitorizată prin inspecții școlare. IȘJ mai anunță că rămâne valabilă intenția de a realiza o comparație între toate județele, după aceeași metodologie și folosind date oficiale. Pentru moment, analiza comparativă s-a limitat la două județe, deoarece extinderea cercetării ar necesita acces la datele individuale de la Evaluarea Națională din toate județele.

Publicată după aproape patru luni

Publicarea studiului vine după o perioadă de aproape patru luni în care Inspectoratul Școlar Județean Arad a amânat transmiterea analizei promise presei. În luna iulie, instituția a publicat un comunicat în care a criticat modul în care au fost interpretate în spațiul public rezultatele examenelor naționale și a anunțat că va realiza o analiză statistică riguroasă.

Pe 28 octombrie, în urma unei solicitări adresate inspectoratului pentru a afla când va fi disponibilă analiza anunțată, răspunsul primit a fost că documentul urma să fie finalizat. Pe 4 noiembrie, după o nouă solicitare, IȘJ a transmis că studiul este gata și că va fi trimis presei în 6 noiembrie.

Potrivit comunicatului publicat vineri, 6 noiembrie, analiza fusese discutată cu directorii unităților de învățământ în ședințele din septembrie și în cea din 5 noiembrie. Documentul a fost transmis presei împreună cu sinteza studiului și prezentarea care o însoțește.

Download: Comunicat de presă

Download: Sinteză

Un judecător sancționat de CSM, demisionează: Mesajul venit de sus este clar - nu vă atingeți de politicieni

ARADON — Fri, 06 Nov 2026 17:30:04 +0200

‘Având în vedere soluția Secției pentru judecători a CSM, în această dimineață mi-am dat demisia din Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești și am formulat cerere de transfer de la secția penală la secția I civilă a Curții de Apel Pitești. În condițiile în care toți magistrații din cauză am interpretat în același mod o dispoziție legală, iar patru judecătorii din CSM au concluzionat că nu am săvârșit o abatere disciplinară, consider că nu mai pot soluționa dosare penale, întrucât mesajul venit de sus este clar: nu vă atingeți de politicieni!’, a scris judecătorul Costin Andrei Stancu, vineri, pe Facebook.

Secția pentru judecători în materie disciplinară a CSM a sancționat doi judecători de la Curtea de Apel Pitești, după ce aceștia au dispus condamnarea la 4 ani închisoare cu executare a fostului ministru Daniel Chițoiu în dosarul privind accidentul mortal provocat de politician în decembrie 2019.

Este vorba de magistrații Ioan Fundătureanu și Costin Andrei Stancu, care l-au condamnat în luna ianuarie pe Daniel Chițoiu la 4 ani închisoare cu executare, pedeapsă majorată față de cea aplicată de instanța de fond – de 3 ani cu suspendare.

Cei doi magistrați au fost sancționați joi de CSM, pe motiv că au majorat pedeapsa aplicată lui Chițoiu luând în calcul comportamentul avocaților acestuia în timpul procesului.

Astfel, Ioan Fundătureanu a fost retrogradat din gradul profesional de Curte de apel în gradul profesional de Tribunal, iar lui Costin Andrei Stancu i se va diminua salariul cu 10% pe o perioadă de 1 an, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. s) teza I din
Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

‘Problema de drept analizată a fost ridicată în contextul în care cei doi judecători, soluționând un apel penal, au agravat tratamentul sancționator aplicat inculpatului. La argumentele invocate pentru adoptarea soluției s-a reținut, în mod expres, comportamentul avocaților inculpatului în fața primei instanțe, concretizat în formularea unor cereri de recuzare, sesizarea Inspecției Judiciare și solicitarea administrării unor probe’, a transmis CSM într-un comunicat de presă.

Secția pentru judecători preciza că nu a analizat dacă majorarea pedepsei era justificată, dacă probele au fost corect apreciate sau dacă soluția penală era legală și temeinică, deoarece aceste aspecte aparțin exclusiv activității jurisdicționale.

Pe 26 decembrie 2019, Daniel Chițoiu a fost implicat într-un accident rutier petrecut pe DN 7 Pitești – Râmnicu Vâlcea, în zona localității Zamfirești din județul Argeș.

În evenimentul rutier a mai fost implicat un autoturism condus de un bărbat de 82 de ani, din Pitești.

Conform unui martor ocular, mașina condusă de Chițoiu a intrat pe contrasens și a lovit celălalt autoturism. În urma coliziunii a rezultat decesul bărbatului de 82 de ani și rănirea gravă a pasagerei dreapta față din același autoturism, care ulterior a murit.

Sursa: AGERPRES

Judecătorii care au majorat pedeapsa fostului ministru Daniel Chițoiu pentru comportamentul avocaților, sancționați de CSM

ARADON — Fri, 06 Nov 2026 16:44:09 +0200

Cei doi magistrați au fost sancționați joi de CSM, pe motiv că au majorat pedeapsa aplicată lui Chițoiu luând în calcul comportamentul avocaților acestuia în timpul procesului.

‘Problema de drept analizată a fost ridicată în contextul în care cei doi judecători, soluționând un apel penal, au agravat tratamentul sancționator aplicat inculpatului. La argumentele invocate pentru adoptarea soluției s-a reținut, în mod expres, comportamentul avocaților inculpatului în fața primei instanțe, concretizat în formularea unor cereri de recuzare, sesizarea Inspecției Judiciare și solicitarea administrării unor probe’, transmite CSM într-un comunicat de presă.

Secția pentru judecători precizează că nu a analizat dacă majorarea pedepsei era justificată, dacă probele au fost corect apreciate sau dacă soluția penală era legală și temeinică, deoarece aceste aspecte aparțin exclusiv activității jurisdicționale.

‘Secția a stabilit, în esență, că agravarea situației penale a inculpatului ca urmare a comportamentului personal al avocatului său reprezintă o încălcare intenționată, nelegală și nescuzabilă a legii, acest lucru fiind fundamentat pe două principii elementare ale dreptului penal: principiul legalității sancțiunii penale și principiul caracterului personal al răspunderii penale. Art. 74 alin. (1) lit. f) din Codul penal permite evaluarea conduitei inculpatului în cursul procesului, nu a comportamentului profesional autonom al apărătorului său. Această distincție este necontroversată în doctrina națională și este confirmată de jurisprudența europeană relevantă. În motivare sunt invocate lucrările de specialitate ale profesorilor de drept referitoare la legalitatea sancțiunilor de drept penal, caracterul personal al răspunderii penale și, respectiv, autonomia drepturilor procesuale ale avocatului’, completează CSM.

Conform Secției pentru judecători a CSM, orientarea jurisprudenței naționale sau europene nu permite agravarea pedepsei penale pentru comportamentul autonom și personal al avocatului.

În aceste condiții, secția a reținut că nu se află în prezența unei simple erori de interpretare a legii, ci a unei încălcări conștiente, flagrante și nescuzabile a unor principii fundamentale ale dreptului penal. Caracterul elementar și necontroversat al principiilor încălcate, utilizarea explicită a conduitei avocaților pentru agravarea pedepsei, absența oricărei justificări privind imputabilitatea personală a acestei conduite inculpatului, precum și poziția celor doi judecători în procedura disciplinară, care au continuat să susțină posibilitatea folosirii comportamentului personal al avocatului pentru agravarea situației juridice a părții pe care o reprezintă, au fundamentat concluzia existenței relei-credințe. Încălcarea constatată a fost apreciată ca fiind vădită, de o gravitate macroscopică, incompatibilă cu exigențele elementare ale exercitării funcției judiciare și imposibil de justificat prin existența unei interpretări juridice alternative.

Pe 26 decembrie 2019, Daniel Chițoiu a fost implicat într-un accident rutier petrecut pe DN 7 Pitești – Râmnicu Vâlcea, în zona localității Zamfirești din județul Argeș.

În evenimentul rutier a mai fost implicat un autoturism condus de un bărbat de 82 de ani, din Pitești.

Sursa: AGERPRES

Comisia Europeană ar putea amenda TikTok pentru periclitarea sănătății mintale a utilizatorilor

ARADON — Fri, 06 Nov 2026 16:17:32 +0200

‘De fiecare dată când un utilizator derulează sau apreciază un videoclip pe TikTok, algoritmul îi servește mai multe în același gen, antrenând utilizatorii pe o pantă alunecoasă de pe care nu pot ieși ușor’, a afirmat Henna Virkkunen, vicepreședintă a Comisiei.

Comisia a apreciat că acest mod de acțiune poate fi dăunător pentru adulții vulnerabili sau minorii expuși în mod repetat la videoclipuri despre subiecte cum ar fi tristețea, izolarea sau imaginea despre propriul lor corp.

Măsurile de atenuare în vigoare sunt insuficiente conform evaluării de la Bruxelles.

Utilizatorii pot face clic pe un buton ‘nu mă interesează’ pentru a respinge videoclipurile recomandate, dar algoritmul TikTok continuă să acorde prioritate conținutului despre subiecte urmărite anterior, în loc să le respecte preferințele.

TikTok are dreptul la apărare și poate implementa modificări, dar dacă Comisia confirmă definitiv o încălcare a Legii Serviciilor Digitale, compania este pasibilă de o amendă de până la 6% din cifra de afaceri mondială.

Constatările preliminare de vineri fac parte dintr-o investigație mai amplă, începută de Comisie în 2024, privind respectarea de către TikTok a legii respective. Până acum, au rezultat doar acuzații conform cărora platforma încalcă reglementările europene de securitate și periclitează copiii, dar nu au fost aplicate amenzi.

În 2025, Comisia a acuzat TikTok de nerespectarea standardelor de transparență ale UE; compania a reușit să evite o amendă modificându-și aplicația pentru a se conforma reglementărilor europene.

Sursa: AGERPRES

POLITIC. Dorian Curcanu (USR): „Țarcul pentru câini de pe strada Mărului are, în sfârșit, poartă”

Andreea Pintea — Fri, 06 Nov 2026 14:02:06 +0200

„În vară, am mers în zona de agrement de pe strada Mărului și am văzut că țarcul pentru câini nu avea poartă. La câțiva pași se jucau copii, iar câinii puteau ieși oricând din țarc. Am cerut Primăriei Arad să monteze o poartă și am insistat. Zilele acestea m-am întors și m-am bucurat să văd că această problemă s-a rezolvat. Acum, dacă vii aici cu cățelul, îi poți desface lesa și îl poți lăsa să alerge fără să mai stai de pază la intrare. Iar copiii de alături își văd liniștiți de joacă.

De asemenea, cred că Primăria Arad ar trebui să amenajeze în cartiere țarcuri separate pentru câinii de talie mare și pentru cei de talie mică. Un cățel de câteva kilograme poate fi răsturnat chiar și în joacă de un câine mult mai mare. Ar fi bine ca fiecare să aibă un loc potrivit unde să alerge în voie”, a transmis Curcanu.

În final, acesta a subliniat că aleșii locali USR Arad vor continua să fie „cât mai aproape de cetățeni”, căutând soluții acolo unde le sunt sesizate probleme.

POLITIC. Critică colaborarea PSD – AUR din Parlament

Andreea Pintea — Fri, 06 Nov 2026 13:54:13 +0200

Senatorul USR de Arad Răzvan Anghel critică colaborarea parlamentară PSD-AUR, care a dus la respingerea a trei proiecte USR: desființarea Academiei de Științe Medicale, prevenirea epuizării profesionale și protecția magistraților care semnalează nereguli.

„AUR nu are miniștri în Guvern, dar să nu ne închipuim că asta înseamnă că e în opoziție. Când PSD are nevoie să îngroape o reformă, găsește ajutor la cei care se declară antisistem”, declară Răzvan Anghel.

Parlamentarul arădean a mai arătat că „în Camera Deputaților, majoritatea PSD-AUR a respins definitiv proiectul USR pentru desființarea Academiei de Științe Medicale. Instituția are 160 de membri titulari, care beneficiază pe viață de o indemnizație lunară egală cu salariul mediu pe economie”.

„Și PSD și AUR vorbesc despre reducerea risipei și desființarea instituțiilor inutile. Dar, când ajungem la vot, fiecare indemnizație își găsește apărători. Vedem că discursurile lor rămân doar la nivel de propuneri. Cei care promit că se vor bate cu privilegiile au votat să le păstreze.

Tot cu voturile PSD și AUR, Camera Deputaților a respins definitiv proiectul privind recunoașterea și prevenirea epuizării profesionale. Acesta prevedea dreptul salariaților de a semnala situațiile de suprasolicitare, informarea anuală privind riscurile și metodele de prevenție, precum și un cadru prin care angajatorii puteau suporta, voluntar, costurile serviciilor de sprijin psiho-emoțional profesional.

Pentru indemnizații pe viață au găsit argumente. Pentru angajații care ajung la capătul puterilor, nu. Legea propunea măsuri de prevenție, astfel încât problemele să fie observate înainte ca omul să cedeze. PSD și AUR au respins până și acest pas”, subliniază Răzvan Anghel.

Anghel mai arată că în domeniul justiției, aceeași majoritate a respins proiectul USR care includea explicit persoanele ce își exercită funcția în instanțe și parchete în legea privind protecția avertizorilor în interes public.

„Un magistrat care vede abuzuri trebuie să poată vorbi fără teama că va fi pedepsit pentru asta. Iar instituția care îl poate cerceta disciplinar trebuie să funcționeze transparent, cu reguli clare și garanții împotriva intimidării. Tocmai aceste garanții au fost respinse. Puse una lângă alta, voturile de săptămâna aceasta din Parlament arată că PSD și AUR sunt foarte grijulii pentru păstrarea sinecurilor și privilegiilor, dar că nu le pasă câtuși de puțin de românii care muncesc până la epuizare”, conchide senatorul Răzvan Anghel.

MAE: Reprezentantul permanent al României la ONU - desemnat consilier al președintelui Adunării Generale privind reforma organizației

ARADON — Fri, 06 Nov 2026 13:41:08 +0200

În această calitate, ambasadorul Cornel Feruță va facilita interacțiunea președintelui celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale, Khalilur Rahman, ministrul de Externe al Bangladeshului, cu statele membre ONU și cu diverși actori implicați în eforturile de creștere a eficienței și eficacității organizației, se arată într-un comunicat al MAE transmis vineri.

„Această numire reflectă expertiza profesională și contribuția substanțială a ambasadorului român la ONU la procesele vizând revitalizarea Adunării Generale și reforma organizației globale, precum și profilul consolidat și recunoscut al României, de susținător al multilateralismului eficient, având în centru ONU”, potrivit sursei citate.

Sursa: AGERPRES

SUA: Un judecător federal blochează proiectul președintelui Trump de a construi un arc de triumf grandios

ARADON — Fri, 06 Nov 2026 13:18:33 +0200

SUA. Prin dimensiunile sale impunătoare, arcul ar masca perspectiva dintre Lincoln Memorial, unul dintre monumentele emblematice ale Washingtonului, și cimitirul național Arlington unde sunt înmormântați sute de mii de militari americani.

Judecătoarea de district Tanya Chutkan a decis că administrația Trump nu poate începe construcția arcului timp de două săptămâni pentru ca tribunalul să examineze cererile care contestă legalitatea proiectului.

Anunțul acestei decizii a venit la scurt timp după aprobarea dată proiectului de către Comisia Națională de Planificare a Capitalei (NCPC) printr-un vot de opt la patru, joi seară.

Proiectul prevede construirea unui arc care ar urma să depășească 76 de metri înălțime, mult mai mult decât Arcul de Triumf din Paris care i-a servit drept inspirație președintelui SUA, ce se înalță la aproximativ 50 de metri.

Peste o sută de persoane – congresmeni, veterani de război și arhitecți -, dintre care unii reprezentând organizații, și-au exprimat aproape unanim opoziția față de construirea acestui arc de triumf la Washington, în fața acestei comisii de urbanism favorabilă președintelui Donald Trump.

Primul care a luat cuvântul, deputatul democrat Jared Huffman, i-a îndemnat pe membrii săi „să respingă proiectul final de arc monumental pe care îl examinați”, proiect care ‘ar aduce dezonoare Americii, idealurilor și legilor noastre”.

O acțiune în justiție împotriva construirii acestui edificiu a fost inițiată de veterani ai războiului din Vietnam.

Cei patru membri ai comisiei care au votat împotrivă au cerut, fără succes, amânarea deciziei, subliniind în special existența unor obstacole juridice și lipsa aprobării bugetare de către Congres pentru finanțarea proiectului. Însă majoritatea membrilor a respins amânarea, unul dintre ei observând că „promotorul proiectului dorea o decizie chiar în această seară (joi)”.

Administrația Trump a anunțat că lucrările ar urma să înceapă imediat după aprobarea comisiei, sub rezerva unei intervenții judiciare de ultim moment.

De la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie 2025, Trump a avut numeroase proiecte de construcție și renovare cu dorința de a-și lăsa amprenta asupra Washingtonului, ceea ce a dus la o serie de acțiuni în justiție.

Printre aceste proiecte se numără sala de bal pe care o construiește la Casa Albă cu prețul demolării unei întregi aripi a reședinței prezidențiale sau sala de spectacole de la Kennedy Center, închisă de la mijlocul lunii septembrie, care și-ar dori să îi poarte numele.

Cel mai recent proiect vizează crearea unui nou teren de golf pe malul Potomacului, în locul unui teren de golf deja existent, pentru care au fost doborâți sute de copaci.

În acest proiect, Trump a anunțat că vrea să înceapă lucrările chiar de la mijlocul lunii noiembrie, în pofida unui litigiu în curs.

Totodată, joi, președintele american a semnat un text prin care Biroul Oval de la Casa Albă a fost clasat drept „monument istoric”.

Sursa: AGERPRES