Respingerea planului de către creditori determină obligaţia administratorului judiciar de a sesiza instanţa de judecată, care va decide deschiderea procedurii de faliment şi paşii următori în derularea acesteia, menţionează sursa citată.

„Respingerea planului de reorganizare înseamnă că societatea va intra într-un proces de faliment şi lichidare, însă subliniem că toate drepturile salariale vor fi respectate şi plătite potrivit prevederilor legale în vigoare”, a afirmat Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR şi administrator judiciar al Şantierului Naval din Mangalia.

Pe parcursul procedurii, CITR va continua să informeze părţile interesate cu privire la etapele majore ale procesului şi la calendarul măsurilor care vor fi implementate. Scopul este ca procedura să se desfăşoare într-un mod ordonat şi transparent, cu respectarea drepturilor tuturor creditorilor şi a angajaţilor.

CITR este liderul pieţei de restructurare şi insolvenţă din România încă din 2008. Cu o experienţă de peste 25 de ani pe piaţa insolvenţei şi peste 1.200 de proiecte gestionate de-a lungul timpului, CITR distribuie anual peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea din companiile româneşti de impact.

Sursa: AGERPRES

În pofida acestor succese ale armatei ucrainene, trupele ruse îşi continuă ofensiva de primăvară, a adăugat el.

„Trupele ruse nu renunţă la planul lor privind continuarea operaţiunilor ofensive şi îşi regrupează forţele şi echipamentul disponibile. În pofida pierderilor substanţiale de personal şi de echipament militar, invadatorii au ca scop să cucerească teritoriu ucrainean suplimentar şi să creeze o zonă-tampon în regiunea Dnipropetrovsk”, a scris înalta oficialitate militară ucraineană pe Telegram duminică noaptea.

Oleksandr Sîrski a insistat că trupele ucrainene menţin liniile de apărare.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat recent că situaţia ţării sale pe front este în prezent cea mai bună începând de la jumătatea anului trecut.

În opinia unor analişti militari, contraatacurile din sud-estul Ucrainei contribuie la zădărnicirea acţiunilor forţelor ruse în zona oraşului Pokrovsk din provincia Doneţk şi, în general, a ofensivei de primăvară a forţelor ruse.

„Contraatacurile ucrainene în direcţiile Huliaipol şi Oleksandrivka continuă să provoace conducerii armatei ruse dileme a căror rezolvare pare să fie o provocare pentru forţele ruse”, a explicat Institutul pentru Studiul Războiului de la Washington, în raportul său cotidian.

În ultimele două săptămâni, acţiunile armatei ucrainene au vizat inclusiv porturile ruse de la Marea Baltică şi infrastructura petrolieră din regiunea Leningrad.

Sursa: AGERPRES

Declarația a venit după recenta amenințare a președintelui american, Donald Trump, de a ataca infrastructura iraniană marți, când expiră ultimatumul pe care l-a dat țării din Golf de a redeschide Strâmtoarea Ormuz sau, în caz contrar, de a dezlănțui iadul.

„Dacă nu fac ceva înainte de marți seară, nu vor mai avea nicio centrală electrică și nu vor mai avea niciun pod în picioare”, a declarat Trump într-un interviu acordat The Wall Street Journal.

În replică, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a afirmat că, „dacă infrastructura Iranului este atacată, vom reacționa în același fel”.

Închiderea Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial, este una dintre consecințele războiului din Orientul Mijlociu, care a început la 28 februarie în urma atacurilor aeriene americane și israeliene împotriva Iranului.

Agenția de știri Fars, care are legături cu IRGC, a relatat duminica aceasta că „15 nave au traversat Strâmtoarea Ormuz cu permisiunea Iranului în ultimele 24 de ore”. Potrivit relatării, traficul maritim pe această cale navigabilă strategică „este cu 90% mai mic decât înainte de începerea războiului”.

Cu câteva zile mai devreme, o comisie parlamentară iraniană a aprobat un proiect de lege pentru a impune taxe de tranzit navelor care traversează această importantă cale navigabilă.

Potrivit presei iraniene, propunerea include taxe de tranzit care trebuie plătite în moneda națională a Iranului, o interdicție de tranzit pentru Statele Unite și Israel și restricții pentru țările care participă la sancțiuni unilaterale împotriva Iranului.

Sursa: AGERPRES

Duminică, Donald Trump și-a reiterat amenințările de a ataca infrastructura energetică și podurile din Iran, dacă Republica Islamică nu redeschide Strâmtoarea Ormuz până marți, la ora 20:00, adică miercuri la miezul nopții, ora GMT. În același timp, el a declarat presei americane că există șanse bune de a ajunge la un acord cu Iranul, fără a exclude însă posibilitatea trimiterii de trupe terestre.

Strâmtoarea Ormuz este locul prin care, în mod normal, trece aproximativ 20% din producția mondială de petrol și gaze naturale, dar de la începutul războiului este aproape închisă.

„Nu există semne credibile de detensionare a conflictului iranian (…). Riscurile geopolitice rămân principalul factor care influențează sentimentul pieței”, observă Lloyd Chan, analist la banca MUFG. „Deși rămâne de văzut dacă retorica belicoasă (a lui Trump) se va dovedi în cele din urmă a fi un alt episod de tensiuni extreme, amenințările continue la adresa infrastructurii critice iraniene mențin riscurile de escaladare la un nivel ridicat, fără nicio perspectivă de dezescaladare credibilă”, insistă analistul.

Perturbarea fluxurilor de petrol și gaze naturale durează de mai bine de o lună și a dus deja la creșterea prețurilor la benzină și motorină în multe țări și chiar la lipsuri. În Statele Unite, prețul de vânzare cu amănuntul se apropie treptat de nivelul record, stabilit în iunie 2022, în primele luni ale invaziei rusești a Ucrainei. Această invazie a creat, de asemenea, un șoc al ofertei, țițeiul Brent atingând un vârf de 139,13 dolari pe baril, iar WTI la 130,50 dolari.

„Pentru Asia, întreruperile prelungite ale fluxurilor de energie care tranzitează Strâmtoarea Ormuz ar fi deosebit de dăunătoare. Un șoc energetic prelungit ar crește riscul inflației (…) și ar afecta puternic perspectivele de creștere regională”, subliniază Lloyd Chan.

În lunea Paștelui, care a coincis și cu sărbătoarea tradițională chineză Qingming, multe burse de valori sunt închise în regiunea Asia-Pacific, inclusiv cele din Hong Kong, Taipei, Shanghai și Sydney. La Bursa de la Tokyo, în jurul orei 2:00 AM, indicele de referință Nikkei a crescut cu 1,25%, la 53.789 de puncte, iar indicele mai larg Topix a crescut cu 0,62%, la 3.667 de puncte. La Bursa de Valori din Seul, indicele Kospi a crescut cu 1,74%, ajungând la 5.471 de puncte.

„Piețele bursiere japoneze ar trebui să rămână stabile, deoarece trecerea recentă a unei nave japoneze care transportă gaze lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz a diminuat oarecum îngrijorările cu privire la întreruperile lanțului de aprovizionare din cauza blocadei strâmtorii”, consideră analiștii de la Tokai Tokyo Intelligence. Cu toate acestea, analiștii avertizează că investitorii rămân concentrați pe cotația țițeiului.

Din cauza creșterii prețurilor la energie, mai multe bănci centrale au avertizat asupra unei reveniri a inflației, sugerând noi majorări ale ratelor dobânzii pentru a limita creșterea prețurilor. Această perspectivă consolidează atractivitatea dolarului și a obligațiunilor guvernamentale și pune presiune pe aur, un activ refugiu care nu aduce dobândă.

Sursa: AGERPRES

„Nu putem creşte nici cu 1 leu faţă de anul trecut pentru că oamenii nu mai au bani să cumpere şi nu ne permitem să rămânem cu animalele după ce am investit foarte mulţi bani în creşterea lor. Vă spun sincer că nu ştiu dacă îmi scot cheltuielile, dar important este să nu am paguba prea mare. Aşa că mai las din preţ, chit că poate colegii se supără pe mine şi îi înţeleg, că şi ei vor să îşi scoată cheltuielile. Anul trecut am vândut cu 60 de lei, acum mai dăm şi cu 50”, a spus un vânzător din hala agroalimentară aflată în Piaţa „Mihai Viteazul” din municipiu.

O doamnă care se interesa de preţuri a admis că mielul nu s-a scumpit faţă de anul trecut, dar a spus că posibilitatea să cumpere este mai mică.

„Cum s-au scumpit toate, iar salariile au rămas la fel sau chiar au scăzut, normal că ne permitem mai greu. Dar nu poţi face Paştele fără aroma de miel…”, a spus clienta.

Crescătorii arădeni afirmă că socotelile pe care şi le-au făcut în toamnă nu mai sunt valabile, pentru că războiul din Iran face ca exporturile către ţările arabe să devină incerte. Din judeţul Arad, crescătorii trimiteau animale vii de obicei după Paşti, dar acum spun că, probabil, nu vor mai putea face acest lucru.

„Sigur că ne afectează războiul, păi cine mai vine să ne cumpere dacă nu putem trimite marfa în zonă? Este o incertitudine care ne-a obligat să menţinem sau chiar să scădem preţurile la miel. Eu, de exemplu, am avut în această perioadă aproximativ 500 de miei şi tocmai am încărcat 230 într-un transport către un abator din ţară, pentru că nu am cumpărător din Orientul Mijlociu, iar în Europa încă este interdicţie la vânzarea animalelor vii. Restul de miei îi voi vinde doar local, direct la fermă, şi dau la 50 de lei kilogramul de carcasă sau 20-25 de lei mielul viu”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei „Lâna de Aur”, Pompei Ioan Cioanca.

El a spus că vânzările la distanţe mari sunt afectate şi de scumpirea motorinei.

„Este tot mai puţin rentabil să trimiţi marfă departe la costurile actuale cu transportul, aşa că încercăm să vindem în România cât mai mult, chiar dacă asta înseamnă să încasăm mai puţin”, a mai spus crescătorul.

Reprezentanţii Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Arad au declarat, pentru AGERPRES, că mieii sunt exportaţi din judeţ după Paşti, în fiecare an, pentru că animalele trebuie să aibă o greutate de peste 27 de kilograme.

Conform sursei citate, până în acest moment niciun crescător nu a solicitat instituţiei documentele necesare pentru exportul de ovine.

În anii trecuţi, majoritatea crescătorilor exportau către ţările arabe.

Referitor la piaţa UE, DSVSA a precizat că există interdicţie la vânzarea ovinelor vii din România până pe 30 iunie, din cauza pestei micilor rumegătoare.

În judeţ, efectivul de ovine este de aproximativ 700.000 de capete.

Sursa: AGERPRES