La începutul lunii august, el a fost sancționat cu diminuarea indemnizației de primar cu 10%, pentru o perioadă de șase luni.

Amendamentul declarat constituțional luni de CCR a fost introdus în lege de către PSD, în timpul dezbaterilor din Parlament, fiind susținut și de AUR.

Articolul introdus în lege are următorul conținut: ”Persoanelor față de care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Pe 3 august, Agenția Națională de Integritate a arătat, într-un comunicat de presă, că susține ”consolidarea cadrului legislativ în materia integrității prin adoptarea unor soluții care să elimine posibilitatea ca încălcarea regimului conflictului de interese să poată fi tratată ca o simplă consecință pecuniară”.

Tot atunci, ANI spunea că monitorizează 122 de cazuri aflate sub interdicția de trei ani de la încetarea mandatului/funcției, aplicată persoanelor identificate în conflict de interese sau incompatibilitate.

Conform ANI, 75% dintre cele 122 de cazuri privesc persoane declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective.

În legătură cu sancțiunile aplicate, pentru nouă persoane nu au fost dispuse măsuri sau măsurile au fost anulate în instanță, iar pentru celelalte măsurile au constat în diminuarea salariului/indemnizației cu 5 – 20%, pe o durată de 1 – 6 luni.

Potrivit Agenției Naționale de Integritate, 47 dintre persoanele vizate continuă să ocupe funcții pentru care completează declarații de avere și interese din care: 22 dintre cele declarate în conflict de interese pe funcție electivă continuă să ocupe o funcție electivă; 22 dintre cele declarate în conflict de interese pe funcție publică continuă să ocupe o funcție publică.

Cele 122 de persoane sunt cele pentru care inspectorii Agenției au emis un raport de evaluare rămas definitiv prin neatacare în termenul legal, respectiv pentru care există hotărâre judecătorească definitivă comunicată.

În această statistică nu sunt incluse persoanele aflate în termenul de contestare a raportului, cele care fac obiectul unor acțiuni în instanță aflate în desfășurare sau pentru care decizia instanței nu a fost încă comunicată.

Sursa: AGERPRES

Universitatea Cluj – UTA 2-1 (1-0)

„ClujArena”, teren bun, timp excelent pentru fotbal, spectatori 4000. Au marcat: Aliev – min. 45+1 și min. 74 – penalty., respectiv Dorobanțu – min. 85.
Universitatea Cluj: Lefter – Mikanovic, Cordea, Cristea, Chipciu – Pinho, Bic – Macalou, Nistor (Drammeh), Mendy (Friday, Gheorghiță) – Aliev. UTA: Tordai – Dorobanțu, Ouaneh, Benga, Alomerovic – Mino Sota, Odada (Țăroi) – Abdallah, A. Roman, Tzionis (Papeau) – Sinani (Coman). Au arbitrat: M. Barbu (Făgăraș) – la centru, M. Grigoriu (București) și L. Rusandu (Covasna) – asistenți.

FOTO | Primul weekend al Zilelor Aradului

Food & Fun pe Bulevard

Tot vineri a început și Târgul Estival Food & Fun, amenajat pe Bulevardul Revoluției. Standurile cu mâncare și băuturi și spațiile amenajate în stradă au devenit unul dintre punctele de întâlnire ale arădenilor în primul weekend al manifestărilor. Pentru desfășurarea evenimentelor, circulația rutieră este restricționată pe Bulevardul Revoluției, pe tronsonul cuprins între strada Unirii și strada Alexandru Dimitrie Xenopol, pe direcția de mers dinspre Teatrul Clasic „Ioan Slavici” spre Palatul Administrativ.
Târgul Estival Food & Fun continuă până în 23 august.
Și copiii au propriul loc în programul Zilelor Aradului. Kid’s Land a fost amenajat în Piața „Avram Iancu”, unde cei mici au la dispoziție mini-parcul de distracții pe toată perioada manifestărilor.

Paradă în centrul Aradului

Duminică, 16 august, centrul orașului a fost traversat de „Aradul în Roluri” – Carnavalul Comunităților, la care au participat peste 20 de comunități și grupuri. Defilarea a început la ora 18.00 de pe platoul din fața Palatului Administrativ și a continuat pe Bulevardul Revoluției, spre Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, apoi prin Piața „Avram Iancu” și pe strada Mețianu, până în Piața Catedralei.
Participanții au venit cu propriile costume, personaje și povești, iar la finalul traseului, în Piața Catedralei, au fost acordate titluri grupurilor participante.
Tot duminică, de la ora 18.30, Parcul „Sfânta Maria” din Micălaca a găzduit concertul de muzică populară. Au urcat pe scenă Valentina și Florin Novac, Ștefan Muntenaș, Ionuț Langa, Diana Selagea și Ovidiu Homorodean, alături de Ansamblul folcloric „Arădeana” și Ansamblul folcloric „Florile Mureșului”, acompaniați de Orchestra „Zărandul”.

FOTO | Paradă în centrul Aradului

Programul Zilelor Aradului
Marți, 18 august

Ora 17.00 – Decernare „Diploma de aur” – Filarmonica Arad

Ora 18.00 – Ziua orașului Pécs la Arad – vernisajul expoziției fotografice „Acasă, în Baranya” – Sala „Clio”

Ora 19.00 – Serata Seniorilor – Ștrandul Bidi. Participă Diana Mihuț, Liviu Păcurar, Pavel Cighirean și Alesia Mariș, acompaniament Orchestra „Zărandul”

Ora 20.00 – Spectacolul „We go together”, cu actorii Teatrului Clasic „Ioan Slavici” Arad – Piața Catedralei

Miercuri, 19 august

Ora 18.00 – Ziua Administratorului – Ștrandul Neptun. Spectacol de muzică populară cu Diana Mihuț, Liviu Păcurar, Pavel Cighirean și Alesia Mariș, acompaniament Orchestra „Zărandul”

Ora 18.00 – Prezentare de modă Arad Fashion Youth – strada Mețianu

Ora 20.00 – Spectacol pentru copii cu Clovnii Avila și invitatul lor, Magicianul Eugenius – Piața Catedralei

Joi, 20 august

Ora 19.00 – Prezentare de modă Arad Fashion District – Pasarela Ștrand Neptun

Vineri, 21 august

Ora 10.00 – Conferința Științifică Națională „Viața cotidiană a Aradului de-a lungul timpului”, ediția a IV-a – Primăria Arad, Sala „Regele Ferdinand”

Ora 17.00 – Ikebana 2026 – „Omagiu Floral pentru Arad”, expoziție de artă florală „Blooming Water” – Teatrul Clasic „Ioan Slavici”

Ora 20.00 – Ședința festivă a Consiliului Local Municipal Arad – decernare de titluri și distincții – platoul din fața Palatului Administrativ

Ora 21.00 – Concert JazzyBIT & K-LU – platoul din fața Palatului Administrativ

Sâmbătă, 22 august

Ora 10.00 – Bicicliștii iscusiți – Parcul „Zsolt Török” (Parcul Copiilor)

Ora 12.00 – Ikebana 2026 – atelier de pictură – Teatrul Clasic „Ioan Slavici”

Ora 15.00 – Ikebana 2026 – atelier de ikebana – Teatrul Clasic „Ioan Slavici”

Ora 18.00 – Ikebana 2026 – atelier de pictură – Teatrul Clasic „Ioan Slavici”

Ora 19.00 – Concert de muzică ușoară – platoul din fața Palatului Administrativ. Concertează Fără Filtru, The Bandits, Andrei Ursu, Lidia Buble și Florin Ristei

Ora 23.00 – Spuma Party – Ștrandul Neptun

Duminică, 23 august

Ora 12.00 – Ikebana 2026 – atelier de bijuterii – Teatrul Clasic „Ioan Slavici”

Ora 20.00 – Gala extraordinară Salbek Opera Masterclass – platoul din fața Primăriei. Participă Paula Iancic, Leontina Văduva, Ruxandra Donose și Ramón Vargas.

Pe toată perioada, până în 23 august, continuă Picnic Festival în Parcul „Mihai Eminescu”, Târgul Estival Food & Fun pe Bulevardul Revoluției și Kid’s Land în Piața „Avram Iancu”.

Potrivit acestuia, „în fața Comisiei Europene, PSD va trebui să explice cum o lege-jalon de 770 de milioane de euro a fost transformată într-o armă împotriva unui primar ales de două ori”.

„În fața investitorilor, va fi mai greu de explicat de ce să creeze locuri de muncă la noi dacă tot statul e la cheremul unui singur partid corupt. Ziua de azi spulberă orice iluzie că există un PSD ‘curat, pro-european’ cu care s-ar putea coabita. PSD vrea puterea totală în stat, pentru că doar așa poate fura nestingherit. Din păcate, au reușit să controleze instituții precum ANI, părți din justiție și din televiziuni și chiar Curtea Constituțională. Ce nu poate controla PSD sunt milioanele de români corecți care s-au săturat de prețuri crescute doar ca să li se umple lor cutiile de pantofi. Drumul meu continuă la CEDO, unde nu ajung telefoanele din Kiseleff. Nu mă voi lupta pentru mine, ci pentru votul liber dat de timișoreni”, a punctat președintele USR.

El a reamintit că „fapta” lui a fost să semneze „o dublură a unui referat deja semnat de fostul primar, în a doua zi de primărie în 2020, pentru un PUZ elaborat în integralitate” înainte să ajungă primar.

„Ca să vă dați seama de perversitatea cu care au acționat: după noua lege, actele normative, adică cele destinate tuturor, cum e un PUZ, nu mai pot fi încadrate la conflict de interese. Deci ANI, dacă ar analiza azi semnătura mea din 2020, n-ar mai putea nici cu cea mai răutăcioasă și abuzivă interpretare să constate un conflict de interese. O lege care elimină fapta în viitor dar inventează o nouă sancțiune pentru cei care presupus au comis-o în trecut: bine ați venit în dictatura PSD”, a susținut Fritz.

Curtea Constituțională a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile.

Cu majoritate de voturi, CCR a declarat ca fiind constituțională prevederea din lege care stipulează încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Sursa: AGERPRES

Reprezentanții USR au reclamat faptul că acest amendament introdus în lege îl vizează pe președintele partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese și poate să-și piardă funcția de primar al municipiului Timișoara.

Articolul la care se face referire în are următorul conținut: „Persoanelor față de care, pana la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicției prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a hotărârii judecătorești, le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Președintele Nicușor Dan a criticat, în sesizarea trimisă pe masa judecătorilor constituționali, claritatea normativă și legalitatea sancțiunii cu privire la sintagma ”persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, regăsită în textul legii care a ajuns la promulgare.

„Cele două texte extind obligația de completare și depunere a declarațiilor de avere și de interese de la titularul funcției publice la ‘soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți”, sub sancțiunea contravențională prevăzută la articolul II punctul 21. Prima deficiență ține de claritatea normei: legea nu stabilește niciun criteriu obiectiv – durată, conviețuire, interdependență economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relație afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligației. Nu sunt reglementate nici ipoteza relației începute după numirea demnitarului, nici cea a încetării relației, nici situația relațiilor succesive. Sub aspectul previzibilității conduitei, aceasta contravine articolul 1 alineat (3) și alineat (5) din Constituție, care impun ca legea să fie clară și accesibilă, astfel încât destinatarul să își poată adapta comportamentul”, se evidențiază în sesizare.

Nicușor Dan aprecia că „deficiența capătă însă o gravitate specifică atunci când este privită prin prisma naturii sancționatorii a normei, iar nu doar a clarității ei generale”.

„O incriminare contravențională nu poate lăsa persoanei vizate sarcina de a stabili, prin autoevaluare, dacă intră sau nu în sfera de aplicare a sancțiunii – elementul constitutiv al faptei trebuie să poată fi verificat în mod obiectiv. În lipsa unor criterii legale, norma deleagă practic organului de control sarcina de a defini, de la caz la caz, conținutul incriminării, aspect ce excede exigențelor articolului 1 alineat (5) aplicabile actelor normative cu caracter sancționator”, susținea președintele.

Totodată, erau analizate în sesizare, raportat la legea atacată la CCR, și dreptul la viață privată al terțului, natura personală a răspunderii și discriminarea între demnitari.

În acest sens, considera șeful statului, „ingerința pe care norma criticată o produce asupra vieții private a terțului nu rezistă testului de proporționalitate impus de articolul 26 din Constituție, coroborat cu articolul 20 din Constituție și cu articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”.

Un al doilea viciu invocat, distinct de intruziunea în viața privată, era „extinderea directă a răspunderii asupra unei persoane care nu și-a asumat niciodată statutul generator al obligației”.

„Independent de critica privind confidențialitatea, norma ridică o problemă separată, care ține de fundamentul răspunderii instituite. Prin Decizia nr. 297/2025, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea articolului 3 alineat (2) din Legea nr. 176/2010 nu pentru că obligația de declarare a veniturilor soțului sau ale copiilor majori ar fi, prin ea însăși, neconstituțională, ci pentru că norma angaja răspunderea declarantului pentru corectitudinea unor date furnizate de un terț – soluție incompatibilă cu caracterul personal al răspunderii juridice, penale sau contravenționale. Miza deciziei din 2025 a fost, așadar, individualizarea răspunderii, iar nu protecția confidențialității datelor”, se argumentează în sesizare.

Norma criticată nu reia acest viciu, potrivit președintelui Nicușor Dan, ci îl depășește.

„În speță, nu mai este vorba despre răspunderea demnitarului pentru o informație furnizată de altcineva, ci despre răspunderea contravențională proprie a terțului, respectiv o persoană care nu deține nicio funcție publică, nu exercită nicio prerogativă de autoritate și nu a săvârșit niciun act propriu prin care să-și asume statutul generator al obligației. Legătura sa afectivă cu demnitarul devine, prin simpla ei existență, temei suficient pentru angajarea unei răspunderi contravenționale proprii. Este, în esență, o variantă agravată a viciului identificat de instanța constituțională prin Decizia nr. 297/2025, întrucât nu mai este răspunderea cuiva pentru fapta altuia, ci răspunderea unui terț pentru o obligație pe care nu și-a asumat-o niciodată, prin nicio manifestare de voință proprie legată de exercițiul funcției publice”, se explică în sesizare.

O altă critică adusă legii viza „discriminarea între demnitari, în funcție de forma juridică a relației personale”.

„Norma criticată produce și o discriminare între demnitari, contrară articolul 16 alineat (1) din Constituție, întrucât cel căsătorit beneficiază de un criteriu formal și verificabil obiectiv – actul de căsătorie – pentru identificarea persoanei obligate să declare, iar cel aflat într-o relație de fapt este expus, împreună cu partenerul său, unei incertitudini pe care legea nu o rezolvă. Această asimetrie este de natură să genereze un stimulent invers pentru demnitar, care poate evita formalizarea relației tocmai pentru a beneficia de imprevizibilitatea normei, efect contrar chiar scopului declarat de prevenire a conflictelor de interese”, conform șefului statului.

Sursa: AGERPRES

În cazul drumului expres Oradea-Arad, Bolojan a explicat că întârzierea este legată în principal de situația financiară a proiectelor de investiții. El a susținut că una dintre problemele create în ultimii ani a fost semnarea unor contracte pentru lucrări într-un volum mult mai mare decât fondurile disponibile.

„În ceea ce privește începerea lucrărilor la drumul expres Arad-Oradea, trebuie să fim corecți cu românii și cu cetățenii din această parte de țară. Dau niște cifre rotunjite, una din erorile pe care le-am făcut în acești ani a fost supracontractarea lucrărilor de construcții și de investiții. De exemplu, la Ministerul Transporturilor am avut inițial un PNRR alocat de 7,4 miliarde și am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro, după care în baza evaluării n-au mai rămas 7,4, au rămas 5,5. Deci, gândiți-vă că noi am semnat, am supracontractat în general pe toate axele, nu știu, transporturi sau pe rețele de apă și canalizare, 300% supracontractare.” a ținut să precizeze Bolojan.

Premierul interimar a explicat că semnarea contractelor nu este suficientă dacă statul nu poate asigura ulterior banii necesari pentru lucrări. În această situație, constructorii nu își pot organiza șantierele, iar lucrările ajung să fie întârziate.

Mai multe detalii AICI.

Conform surselor citate, în contextul criticilor formulate de PSD, CSM și Instanța supremă la adresa Siminei Tănăsescu pe tema întâlnirii acesteia cu premierul interimar Ilie Bolojan, șefa CCR l-a desemnat în locul ei, ca raportor, pe Csaba Asztalos.

„În exercitarea atribuțiilor de președinte, Simina Tănăsescu a desemnat un alt judecător raportor pentru dosarul ANI”, au indicat sursele judiciare.

În sesizarea trimisă la CCR, președintele Nicușor Dan susține că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității a fost adoptată cu încălcarea unor norme și principii constituționale.

Noua lege a integrității a fost contestată și de senatorii USR, alături de opt senatori PNL, fiind vizate două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală.

Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a precizat că au fost atacate la CCR „articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan”.

Sursa: AGERPRES