„Am dus această inițiativă în Parlament dintr-o convingere personală: femeile care construiesc, investesc, creează locuri de muncă și contribuie la economia României merită recunoaștere, vizibilitate și respect. De la mica afacere de familie până la compania conectată la piețele internaționale, în spatele lor sunt femei care pun muncă, curaj, competență și suflet în ceea ce construiesc. Nu vorbim despre privilegii. Vorbim despre merit și despre recunoașterea unei contribuții reale la economia României”, a transmis Geanina Pistru.

Parlamentarul arădean subliniază că această inițiativă este și rezultatul „unei comunități construite în jurul antreprenoriatului feminin”.

„Îi mulțumesc Cristinei Chiriac și CONAF – Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin pentru viziunea și perseverența cu care au dus această voce înainte. Femeia antreprenor construiește, creează, dă curaj și altora, iar astăzi, România îi recunoaște oficial contribuția”, a mai punctat deputatul Geanina Pistru.

La nivel internațional, 19 noiembrie este recunoscută ca Ziua Antreprenoriatului Feminin, celebrată de Organizația Națiunilor Unite în peste 140 de state și 65 de universități.

„Pentru ofertele casnice noi pe 12 luni, emise în toamna lui 2026, AEI a realizat o reevaluare a estimărilor realizate în august 2026 ca urmare a prelungirii situației de alertă pe piața de energie electrică mult peste estimările inițiale și datorită previziunii prețului gazelor și a cursului valutar, estimand o creștere de aproximativ 0,25-0,50 lei/kWh cu TVA față de o ofertă comparabilă din toamna lui 2025. Reperul central este +0,37lei/kWh”, se arată în analiza semnată de președintele AEI, Dumitru Chisăliță.

Potrivit acestuia, în scenariul central, prețul mediu al ofertelor viitoare ar putea ajunge la aproximativ 1,67 lei/kWh.

„Astfel, o ofertă suplimentară cu 0,37 lei/kWh față de un preț mediu de 1,30 lei/kWh existent, ar face ca prețul mediu al ofertelor viitoare să ajungă la aproximativ 1,67 lei/kWh, adică +22%. Analiza pleacaă de la compararea ofertelor concurențiale din toamna 2025 cu cele pentru următoarele 12 luni, în aceeași zonă de distribuție. Nu folosesc drept bază prețurile plafonate din prima jumătate a anului 2025”, precizează Chisăliță.

Chisăliță precizează că datele OPCOM indicate în analiză arată o creștere puternică a prețurilor pe piața pentru ziua următoare (PZU) în lunile august și septembrie.

„Datele OPCOM confirmă scumpirea puternică a pieței spot, în august, media PZU a crescut de la 409,45 lei/MWh în 2025 la 793,19 lei/MWh în 2026, iar în septembrie de la 506,05 la 917,36 lei/MWh”, se menționează în document.

În estimarea centrală, cea mai mare contribuție la creșterea prețului provine din achizițiile la termen mai scumpe și din majorarea prețurilor energiei pe piața spot.

Astfel, pentru achizițiile la termen, analiza ia în calcul 65% din energie și o creștere ilustrativă a costului de la 650 la 850 lei/MWh, cu un impact de 0,157 lei/kWh, reprezentând 43% din creșterea totală. Pentru restul de 35% din energie, achiziționată de pe piața spot, este presupusă o creștere medie de aproximativ 214 lei/MWh pe perioada viitoare de livrare, cu un impact de 0,091 lei/kWh, respectiv 25% din majorarea estimată.

La acestea se adaugă costurile asociate profilului de consum casnic, echilibrării și ajustărilor intrazilnice, recuperării pierderilor din 2026, primelor de risc, finanțării garanțiilor și capitalului de lucru, precum și transportului, distribuției și serviciilor de sistem.

„Toate contribuțiile de mai jos sunt exprimate cu TVA, în lei/kWh facturat. Valorile reprezintă ipoteze de calcul; nu sunt componente publicate ale marjei furnizorilor”, subliniază autorul analizei.

În ceea ce privește tarifele de rețea, impactul diferă în funcție de zona de distribuție.

„Tarifele de rețea s-au modificat în 2026, dar impactul nu este identic în toate zonele. Majorarea componentei de extragere din rețeaua de transport de la 33,03 la 36,45 lei/MWh. Contribuția totală de 20 lei/MWh folosită mai sus rămâne o ipoteză și trebuie înlocuită cu tarifele exacte ale zonei analizate”, arată Chisăliță.

Analiza prezintă trei scenarii privind evoluția ofertelor pentru consumatorii casnici. În scenariul favorabil, majorarea este estimată la 0,25 lei/kWh, până la un preț de 1,55 lei/kWh, ceea ce ar însemna o creștere de 16% și un cost suplimentar de 50 de lei pe lună pentru un consum de 200 kWh.

În scenariul central, prețul ar crește cu 0,37 lei/kWh, până la 1,67 lei/kWh, respectiv cu 22%, ceea ce ar însemna 74 de lei în plus pe lună pentru un consumator cu un consum de 200 kWh. În scenariul tensionat, majorarea ar putea ajunge la 0,50 lei/kWh, până la un preț de 1,80 lei/kWh, respectiv o creștere de 27%, iar costul suplimentar pentru același consum ar fi de 100 de lei lunar.

Președintele AEI estimează că scenariul central este cel al unei scumpiri de aproximativ 22%.

„Apreciem că va exista o scumpire centrală de aproximativ 22% față de o ofertă comparabilă din toamna 2025. Cea mai mare contribuție vine din reînnoirea achizițiilor angro, aproximativ 25 bani/kWh în acest calcul. Recuperarea pierderilor, primele suplimentare de risc și finanțarea adaugă aproximativ 6 bani/kWh”, afirmă Dumitru Chisăliță.

Acesta atrage însă atenția că primele de risc incluse în estimare nu trebuie cumulate automat.

„Primele de risc nu trebuie însumate automat, dacă furnizorul cumpără deja un produs care îi acoperă profilul, dezechilibrele sau riscul valutar, contribuțiile respective se reduc. Tabelul este o estimare transparentă a costurilor posibile, nu dovada că fiecare furnizor va majora oferta cu 37 bani/kWh”, precizează președintele AEI.

Sursa: AGERPRES

1. Organizează o seară de film cu gustări de sezon

O seară de film e ideală după o zi aglomerată. Adună pernele pe covor, aprinde câteva lumini LED calde și lasă-i pe cei mici să-și aleagă „locul special” de pe canapea. Pentru o atmosferă completă, toată familia poate sta în pijamale. În categoria pijamale copii găsești modele moi și colorate, perfecte pentru serile cozy.

Alege filmul după vârsta celui mai mic copil și pregătește gustări simple: felii de măr, popcorn sau dovleac copt. Pentru copiii sub 4 ani, taie fructele în bucăți mici și evită nucile întregi.

2. Pregătește un atelier creativ cu frunze

O plimbare prin parc îți aduce aproape toate materialele: frunze uscate, ghinde, castane și conuri de brad. Acasă, pune pe masă carton, lipici lavabil și acuarele, iar dedesubt o față de masă veche.

Cei mici pot lipi frunze pe un carton sau pot face un arici cu țepi din frunze. Cei mai mari pot crea felicitări pentru bunici sau semne de carte. Supraveghează-i pe cei mici, pentru că ghindele și castanele ajung ușor în gură. La final, expune creațiile pe frigider, ca să vadă că munca lor contează.

3. Gătește împreună o rețetă cu mere sau dovleac

În bucătărie, copiii numără, amestecă și descoperă mirosuri noi. Alege o rețetă cu puțini pași, precum merele coapte cu scorțișoară sau brioșele cu dovleac, și pregătește ingredientele în boluri mici.

Împarte sarcinile după vârstă:

• cei mici spală fructele și amestecă aluatul;
• școlarii citesc rețeta și cântăresc ingredientele;
• adolescenții pot pregăti mare parte din desert, cu tine alături.

O singură regulă e de neclintit: cuptorul rămâne treaba adulților. Iar dacă biscuiții ies prea rumeni, ai o poveste amuzantă în plus.

4. Organizează o seară de jocuri fără ecrane

Jocurile de societate îi învață pe copii să aibă răbdare și să piardă frumos. Pentru cei mici, alege jocuri de memorie, domino cu animale sau mimă cu cuvinte de toamnă, precum „frunză”, „arici” sau „dovleac”. Cu cei mari, încearcă jocuri de strategie sau o poveste inventată împreună, în care fiecare adaugă câte o propoziție.

Verifică vârsta recomandată pe cutie, mai ales dacă jocul are piese mici. Apoi pune toate telefoanele într-un coș, inclusiv pe al tău. Copiii învață mai mult din ce faci decât din ce le spui.

5. Creează un club de lectură în familie

Cititul împreună nu trebuie să semene cu o lecție. Pentru cei mici, o poveste de zece minute înainte de culcare devine rapid un ritual. Școlarii se distrează citind pe roluri, cu voci diferite pentru fiecare personaj.

Amenajează un colț de lectură cu perne, o pătură moale și o lumină caldă. Pune cărțile la îndemâna copiilor, ca să le aleagă singuri. La final, întreabă-i: „Ce ai fi făcut tu în locul personajului?” Nu există răspuns greșit.

6. Decorează casa în culorile toamnei

Nu ai nevoie de multe cumpărături ca să aduci toamna în casă. Folosește creațiile de la atelier, o pătură în nuanțe calde, câteva perne și un bol cu conuri de brad. Cei mici pot picta dovleci din carton, iar cei mari pot face o ghirlandă de hârtie sau un afiș cu planuri de toamnă.

Profită de seară și ca să pregătești garderoba pentru frig. Copiii mai mari pot pune deoparte hainele rămase mici și pot scoate puloverele și hanoracele groase.

7. Construiește un borcan al recunoștinței

Decorează împreună cu cei mici un borcan cu autocolante și desene. O dată pe săptămână, fiecare pune înăuntru un bilețel cu un moment frumos: o îmbrățișare, o masă preferată, o joacă cu un prieten. Cei mici pot desena, iar tu scrii lângă desen ce ți-au povestit.

Dacă ziua a fost grea, nu forța un răspuns pozitiv. Întreabă simplu: „Ce lucru mic te-a ajutat azi?”

8. Ieși la o plimbare, apoi încălzește-te cu o băutură caldă

O plimbare de 20–30 de minute prin parc sau în jurul blocului îi ajută pe toți să se relaxeze. Transform-o într-un joc: cine găsește primul o frunză roșie, o castană, o umbrelă sau o băltoacă?

Îmbracă-i pe cei mici în straturi și alege haine cu detalii reflectorizante pentru plimbările de seară. La întoarcere, un ceai sau o ciocolată caldă încheie perfect seara.

Nu trebuie să încerci toate ideile într-o singură săptămână. Începe cu una și repet-o dacă le place celor mici, iar în curând vei avea un ritual pe care îl vor aștepta cu bucurie. Inspiră-te și tu din noile trenduri de sezon și adaugă în coș piesa preferată pentru serile cozy în familie!

Cod HUB 7932

În aceeași perioadă au fost raportate 156 cazuri de pneumonie, iar 24 dintre pacienți au fost internați. În total, 51 de persoane diagnosticate cu infecții respiratorii sau pneumonie au avut nevoie de spitalizare.

Deocamdată, gripa nu apare în statisticile DSP Arad. În perioada 28 septembrie – 4 octombrie nu a fost raportat niciun caz de gripă și nicio internare asociată acesteia. De asemenea, nu au fost înregistrate decese.

Peste 2.000 de arădeni s-au vaccinat antigripal

Campania națională de vaccinare antigripală pentru sezonul 2026–2027 a început oficial la 1 octombrie. Potrivit DSP Arad, vaccinul se administrează anual, de preferat începând din luna octombrie, iar vaccinarea poate continua pe tot parcursul sezonului gripal.

Până în prezent, 2.101 persoane din județul Arad s-au vaccinat antigripal.

Vaccinul este compensat integral pentru copiii cu vârste între 6 luni și 19 ani, femeile însărcinate, persoanele de peste 65 de ani, personalul medico-sanitar și auxiliar, precum și pentru adulții cu vârste între 19 și 65 de ani care suferă de o serie de afecțiuni cronice sau se află în alte categorii de risc prevăzute de legislație.

Persoanele cu vârste între 45 și 65 de ani care nu suferă de boli cronice beneficiază de o compensare de 50% a vaccinului antigripal.

Vaccinarea se face anual deoarece virusurile gripale, în special cele de tip A și B, suferă modificări frecvente, iar compoziția vaccinului este actualizată pentru fiecare sezon gripal.

Din numărul total de sosiri, în luna august 2026, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 84,8%, iar sosirile turiștilor străini 15,2%.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în luna august 2026 au însumat 5,641 milioane, în creștere cu 10,2% față de cele din luna august 2025.

Din numărul total de înnoptări, în luna august 2026, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 87,9%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au înregistrat un procent de 12,1%.

Potrivit INS, durata medie a șederii în luna august 2026 a fost de 2,6 zile la turiștii români și de 2 zile la turiștii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna august 2026, a fost de 45,2% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în creștere cu 1,5 puncte procentuale față de luna august 2025.

În primele opt luni ale acestui an, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au însumat 9,756 milioane persoane, în creștere cu 0,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Din numărul total de sosiri, în perioada menționată, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 81%, în timp ce sosirile turiștilor străini au reprezentat 19%.

Statistica oficială mai arată că înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada 1 ianuarie-31 august 2026 au însumat 21,184 milioane, în creștere cu 0,1% față de cele din perioada similară din 2025.

Din numărul total de înnoptări, în perioada menționată, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 82%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 18%.

Durata medie a șederii, în primele opt luni ale acestui an, a fost de 2,2 zile la turiștii români și de 2,1 zile la turiștii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în perioada 1 ianuarie-31 august 2026, a fost de 29,3% pe total structuri de cazare turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în scădere cu 1,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pe județe, în intervalul menționat, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat) a înregistrat valori mai mari în: Constanța (1,862 milioane persoane), Municipiul București (1,268 milioane persoane) și Brașov (878.300 persoane). Înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au înregistrat, în aceeași perioadă, valori mai mari în: Constanța (5,758 milioane), Municipiul București (2,597 milioane) și Brașov (1,687 milioane).

Pe țări, cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada menționată, au provenit din: Germania (181.400 persoane), Italia (148.300 persoane) și SUA (122.400 persoane).

INS precizează că eșantionul structurilor de cazare a fost constituit pornind de la lista structurilor de cazare autorizate/clasificate, descărcată de pe website-ul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Departamentul pentru Turism, la data de 10 iunie 2026.

Lista cuprindea 16.347 structuri cu peste 10 locuri pat, din care: 9.523 structuri de cazare și 6.824 apartamente și camere de închiriat.

Sursa: AGERPRES

Este pentru a doua zi în care soții Georgescu se întâlnesc la DIICOT, Cristela având calitatea de martor în dosar.

Tot miercuri se judecă la Tribunalul București o contestație depusă de Călin Georgescu, în care fostul candidat la alegerile prezidențiale solicită ridicarea sechestrului pus pe casa din Mogoșoaia.

Călin Georgescu a fost arestat preventiv pe 29 septembrie, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro.

Ancheta în acest caz a pornit de la o plângere depusă de un afacerist din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost păgubit cu suma de 1,1 milioane de euro.

Concret, lui Răzvan Leu i s-a propus să se implice într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro. Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția. Pentru a obține creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanție de un milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru a finanța campania lui Georgescu la prezidențiale.

Victima a fost convinsă apoi să mai transfere alți 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.

Sursa: AGERPRES