În același timp, China s-a erijat în apărător al dreptului internațional și al suveranității statelor din Orientul Mijlociu, declarându-se dispusă să continue să joace un rol constructiv în favoarea păcii.

Această înăsprire de ton din partea Beijingului intervine după intrarea în vigoare a blocadei maritime instituite de SUA împotriva porturilor iraniene din Golf și din Marea Oman, Teheranul denunțând un act ilegal și de piraterie.

Peste jumătate din importurile chineze de țiței transportat pe cale maritimă au provenit anul trecut din Orientul Mijlociu și au tranzitat în mare parte strâmtoarea Ormuz, potrivit societății de analiză Kpler. Iranul îi destina Chinei peste 80% din exporturile sale de petrol înainte de război, potrivit Kpler.

Blocada americană „nu face decât să exacerbeze tensiunile, să fragilizeze un acord de încetare a focului deja fragil și să compromită și mai mult siguranța tranzitului prin strâmtoare”, a declarat Guo Jiakun, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez.

„Este un comportament periculos și iresponsabil”, a subliniat diplomatul chinez într-o conferință de presă.

De asemenea, el a reacționat vehement la informațiile presei americane potrivit cărora China livrase sau se pregătea să livreze echipament militar Iranului.

Președintele american Donald Trump amenințase duminică cu instituirea de taxe vamale de 50% la mărfurile chineze.

Purtătorul de cuvânt al diplomației Beijingului a calificat din nou informațiile respective drept ‘fabricate de la un capăt la altul’.

China va lua „contramăsuri ferme dacă SUA persistă în utilizarea acestui pretext pentru a impune taxe vamale suplimentare”, a avertizat Guo Jiakun.

Mai devreme în cursul zilei, președintele Xi Jinping a criticat voalat operațiunile americane în Orientul Mijlociu într-o întâlnire la Beijing cu prințul moștenitor din Abu Dhabi, Khaled bin Mohammed bin Zayed Al Nahyan.

„Păstrarea autorității dreptului internațional nu ar trebui să însemne utilizarea lui atunci când ne convine și respingerea acestuia atunci când nu. Nu putem permite lumii să se întoarcă la legea junglei”, i-a transmis Xi oaspetelui său, conform presei de stat.

China a fost marți gazda pentru o serie de lideri străini, toți îngrijorați în diverse moduri de consecințele evenimentelor din Orientul Mijlociu, chiar dacă acestea nu au fost anunțate ca fiind scopul principal al vizitelor lor.

Pe lângă prințul moștenitor al Abu Dhabi, au mai fost prezenți ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, președintele vietnamez To Lam și prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez – una dintre principalele voci occidentale care se opun războiului SUA și Israelului împotriva Iranului.

Sursa: AGERPRES

La momentul sosirii echipajelor, incendiul se manifesta prin ardere generalizată la anexa gospodărească, pe o suprafață de aproximativ 60 de mp, cu posibilitate de extindere la casă.

Incendiul a fost localizat și stins în limitele găsite, fără a se extinde la imobilul principal.

„A ars acoperișul anexei pe o suprafață de aproximativ 60 de mp, iar pompierii au continuat să acționeze pentru îndepărtarea efectelor negative și stabilirea cauzei probabile de producere a incendiului. Din fericire, nu s-au înregistrat victime”, a transmis slt. Ruxandra Klein, purtătorul de cuvânt al ISU Arad.

De asemenea, la frontiera cu Ungaria (pe căile de comunicație sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior), polițiștii de frontieră au făcut controale aleatorii și nesistematice pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor și pentru a preveni și combate faptele ilegale.

Pentru realizarea acestor verificări, frontieriștii au folosit terminale mobile conectate la bazele de date din Spațiul Schengen, efectuând, în perioada de referință, peste 48.294 de verificări în aplicația eDAC.

În ceea ce priveşte activităţile specifice, în zonele de competenţă, în această perioadă poliţiştii de frontier bihoreni și arădeni au constatat: 21 de infracţiuni şi contravenţii, săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini; au fost ridicate bunuri în vederea confiscării, în valoare de peste 175.000 lei;

au fost aplicate sancțiuni contravenţionale în valoare de aproximativ 1.350 lei.

Excavator confiscat

Duminică, 12 aprilie, polițiștii de frontieră de la Nădlac au descoperit un excavator în valoare de 20.000 de euro, căutat de către autoritățile din Olanda. Astfel, aceștia au oprit pentru verificări pe comunicația Nădlac, un cetățean bulgar, în calitate de șofer al unui microbuz, înmatriculat în Bulgaria. În compartimentul marfă a fost identificat un excavator, fără plăcuțe de înmatriculare, care în urma verificărilor efectuate cu terminalul eDAC, s-a constatat că figurează în alertă la art.38 “bun căutat pentru confiscare”, alertă emisă de autoritățile din Olanda. În cauză a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, iar excavatorul în valoare de 100.000 RON, a fost indisponibilizat.

Migranți, printre role textile

Totodată, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Nădlac au oprit, pe autostrada A1 un automarfar turcesc, condus de un cetățean turc, care transporta, aparent, role textile. La control, în compartimentul de marfă au fost descoperiți 16 cetățeni străini – 15 din Irak și unul din Siria – fără documente de călătorie valabile în Spațiul Schengen. Persoanele au fost preluate pentru cercetări, iar ancheta continuă pentru stabilirea întregii activități infracționale

Fără permis

La rândul lor, polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Vărșand au oprit pentru control, în localitatea Grăniceri, un cetățean român, conducând un autoturism înmatriculat în România. În urma verificărilor efectuate s-a constatat faptul că persoana are dreptul de a conduce suspendat. S-a întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducerea unui vehicul având dreptul de a conduce suspendat.

„În toată această perioadă, Poliţia de Frontieră Oradea a acționat în sistem integrat alături de celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în special pentru fluidizarea traficului de persoane și mijloace de transport în mod eficient, dar și pentru gestionarea cazurilor apărute”, se mai arată în comunicatul de presă trasmis de ITPF.

Acest jaf a stârnit indignare în România, care împrumutase obiectele muzeului olandez, și a dat naștere unei ample operațiuni de căutare a poliției pentru recuperarea comorii dispărute, amintește AFP.

Deși cei trei hoți au fost arestați după câteva zile, locul unde se afla prada a rămas mult timp necunoscut. În cele din urmă, la începutul lunii aprilie, autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful și două dintre cele trei brățări, pe care le-au prezentat în cadrul unei conferințe de presă, la muzeu.

Cu excepția unei ușoare urme de lovitură pe suprafața coifului, obiectele, predate autorităților române, erau în stare excelentă. Locul în care se află a treia brățară de aur rămâne necunoscut.

Aceste obiecte antice au fost recuperate după ce autoritățile au încheiat un acord cu doi dintre suspecți. Cel de-al treilea a negat orice implicare în această spargere.

Cei trei bărbați, identificați drept Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), sunt urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului.

Aceste comori arheologice erau împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României, al cărui director a fost concediat la scurt timp după furt.

Guvernul olandez a pus deoparte 5,7 milioane de euro pentru cazul în care ar trebui să plătească despăgubiri României, notează AFP.

Mai multe galerii și muzee olandeze au fost ținta hoților, în special în noiembrie anul trecut, când au fost furate opere de Andy Warhol, sau în 2020, când a fost furat un Van Gogh.

Aceste spargeri au stârnit apeluri pentru întărirea măsurilor de securitate în vederea unei mai bune protecții a operelor de artă de mare valoare.

Sursa: AGERPRES

Vicepreședintele american JD Vance a plecat duminică fără niciun rezultat de la discuțiile purtate cu Iranul, principalele puncte de blocaj vizând în special redeschiderea Strâmtorii Ormuz și programul nuclear iranian.

Potrivit presei americane, care citează responsabili apropiați discuțiilor desfășurate sâmbătă la Islamabad, Washingtonul a cerut Teheranului să se angajeze să nu îmbogățească uraniu timp de 20 de ani.

Această pauză de 20 de ani ar fi fost însoțită de o relaxare a sancțiunilor, relevă publicația Wall Street Journal.

În schimb, Iranul s-a declarat dispus să-și suspende activitățile nucleare doar pe durata a cinci ani, indică New York Times.

Aceste propuneri dezvăluite de presa de peste Ocean apar ca o versiune diluată a cerințelor formulate public de Donald Trump, care a cerut Iranului să renunțe definitiv la ambițiile sale nucleare.

În 2018, în timpul primului său mandat la Casa Albă, Trump a retras SUA din acordul nuclear încheiat în 2015 între Iran și marile puteri, un text ce prevedea o relaxare treptată a sancțiunilor în schimbul unor limitări stricte în privința îmbogățirii uraniului și al unui control întărit asupra instalațiilor țării.

‘Una este ca iranienii să afirme că nu se vor dota cu arma nucleară și este altceva punerea în aplicare a unui mecanism necesar care să garanteze că aceasta nu se va întâmpla’, a afirmat JD Vance luni, după încheierea, fără niciun rezultat, a discuțiilor de pace în Pakistan, adăugând că SUA au prezentat ‘linii roșii clare’.

Iranul a exclus deja orice fel de restricții cu privire la dreptul său de a îmbogăți uraniu în cadrul a ceea ce afirmă că este un program nuclear civil.

‘Problema centrală’ este retragerea întregii cantități de uraniu pe care Iranul deja l-a îmbogățit foarte mult, precum și ‘garanția că nu va mai exista niciun fel de îmbogățire a uraniului în următorii ani, ba chiar în următoarele decenii’, a declarat luni premierul israelian Benjamin Netanyahu, un aliat apropiat al lui Donald Trump.

Rusia și-a reiterat luni disponibilitatea de a găzdui pe teritoriul său uraniul iranian îmbogățit în cadrul unui eventual acord de pace între Washington și Teheran, notează AFP.

Sursa: AGERPRES