Cu toate acestea, mediatorii nu renunță la eforturile lor și se vor deplasa la Moscova pentru a purta consultări cu președintele rus, Vladimir Putin, în prima jumătate a zilei de joi, potrivit Kremlinului. Kushner speră să obțină acolo mai multe progrese, întrucât – a subliniat el – vede oportunități de a se ajunge la un acord de pace. În acest scop, el se va întâlni apoi la Dublin cu liderul ucrainean, Volodimir Zelenski.

Singura realizare concretă a discuțiilor de la Abu Dhabi a fost acordul preliminar privind un schimb masiv de prizonieri de război, al căror număr – despre care s-a speculat că ar putea depăși o mie de soldați de fiecare parte – va fi făcut public în curând, conform declarațiilor ambelor părți.

Securitate înaintea păcii

Rusia a obținut ce a dorit, la Abu Dhabi discuțiile concentrându-se nu atât pe încetarea luptelor, cât pe necesitatea unei noi arhitecturi de securitate pentru Europa, notează EFE. „Lumea are nevoie de un nou sistem de securitate”, întrucât cel actual, în vigoare încă de la Conferința de la Ialta din 1945, „funcționează foarte prost”, a declarat Vladimir Medinski, șeful delegației ruse, la încheierea celor două zile de discuții.

Războiul din Ucraina confirmă urgența angajării unor negocieri multilaterale, a afirmat Medinski, amintind că Moscova a transmis propuneri în acest sens către SUA și NATO la sfârșitul anului 2021, cu câteva luni înainte de începerea luptelor, dar acestea au fost respinse.

Consilierul lui Putin a subliniat că Moscova și Washingtonul au găsit „unele puncte de tangență” în această problemă. „Această discuție va continua, fără îndoială. Europa are nevoie de un sistem de securitate modern, reînnoit, echitabil, care să nu prejudicieze anumite țări”, a adăugat el.

„În ceea ce privește problemele teritoriale, fiecare centimetru din teritoriul nostru va fi recuperat de Rusia. Într-un fel sau altul”, a afirmat el, confirmând practic că Moscova nu intenționează să pună capăt ostilităților.

Kushner a precizat că „punerea în aplicare a măsurilor de securitate în perioada post-război nu va avea loc până când nu se va ajunge la un acord cu privire la teritorii și la toate celelalte chestiuni bilaterale”.

Zelenski insistă asupra încetării focului

De la distanță, Volodimir Zelenski a rămas neclintit și a insistat că primul lucru este să se oprească luptele și să se stabilească garanții de securitate pentru țara sa.

„Părțile și-au expus punctele de vedere cu privire la garanțiile de securitate, iar primul pas trebuie să fie încetarea războiului și oferirea de garanții de securitate pentru Ucraina”, a declarat președintele ucrainean, după ce a discutat telefonic, de la Copenhaga, cu negociatorii săi, în prezența șefei guvernului danez, Mette Frederiksen.

În acest sens, șeful echipei de negociatori și directorul Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Rustem Umerov, a afirmat că există în continuare diferențe substanțiale între părți. „Ne așteaptă o muncă foarte dificilă, dar există potențialul de a continua procesul de negociere”, a subliniat acesta.

Mult mai optimist s-a arătat David Arahamia, liderul majorității parlamentare din parlamentul ucrainean, o personalitate foarte apropiată de Zelenski și prezentă, de asemenea, la Abu Dhabi, care a afirmat: „Cred că avem un impuls bun pentru a găsi o soluție înainte de Anul Nou”.

Europa, parte a procesului sau simplu spectator?

Un alt aspect care separă cele două părți este participarea europeană la negocieri. Reprezentanți ai Uniunii Europene, ai NATO, precum și ai Franței, Germaniei, Italiei și Regatului Unit au purtat consultări cu reprezentanții Ucrainei și ai SUA la Abu Dhabi.

Mai exact, Kushner a anunțat că „unul dintre obiectivele întâlnirii de la Moscova va fi acela de a explora posibilitatea implicării europenilor, astfel încât discuțiile să se desfășoare într-un format multilateral”.

„Dacă Europa ar identifica o persoană care să vorbească în numele său, aceasta ar fi o realizare mai mare decât aceea de a-i convinge pe ruși să îi includă în negocieri”, a spus el, în linie cu Arahamia, care a subliniat că „Ucraina este parte a Europei, iar țările europene trebuie să stea la masa negocierilor alături de noi”.

Deocamdată, Moscova a refuzat, susținând că UE este parte în conflict, deși nu a închis complet ușa. „Când va exista o propunere concretă, atunci o vom analiza. Între timp, cred că ar face bine să învețe de la emisarii americani, având în vedere bunul lor simț și dorința de a realiza pacea”, a spus Medinski.

Medinski i-a acuzat pe europeni că nu au prezentat „nicio inițiativă sau propunere de pace. Nu înțelegem prea bine despre ce putem vorbi cu ei”, a spus el. În plus, acesta i-a calificat drept turiști și i-a îndemnat să revină la rațiune înainte de a se alătura negocierilor, conform EFE.

Sursa: AGERPRES

Aleksei Drobinin, diplomat de rang înalt în Ministerul rus de Externe, a prezentat o serie de propuneri detaliate cu privire la această idee în cadrul unei conferințe pe tema securității, desfășurată la Moscova.

Prima opțiune pe care a prezentat-o a fost aceea a unei alianțe defensive colective sau a unor acorduri bilaterale de asistență reciprocă, precum cele pe care Rusia le are cu Belarus și Coreea de Nord.

A doua posibilitate pe care a menționat-o viza acorduri politice care să prevadă că niciuna dintre semnatare nu ajută adversarii celeilalte părți în caz de agresiune, așa cum prevede pactul încheiat între Moscova și Iran.

Iar a treia opțiune pe care a prezentat-o a fost cea a unor pacte bilaterale de neagresiune reciprocă.

„De exemplu, acorduri de acest fel ar putea fi încheiate cu state individuale membre NATO, care ar primi apoi, de exemplu, garanții individuale suplimentare de securitate din partea Federației Ruse”, a declarat Drobinin la conferință, conform unei înregistrări video a discursului său postate online.

Unii politicieni europeni se opun oricărei discuții despre arhitectura globală de securitate a Europei, argumentând că trebuie să se ajungă mai întâi la un progres în Ucraina – inclusiv un armistițiu – deși oficialii americani au afirmat clar că sunt deschiși unei astfel de discuții, notează Reuters.

Sursa: AGERPRES

La experiență au luat parte 72 de elevi de la Liceul Teoretic „Adam Müller Guttenbrunn” și de la Liceul Tehnologic „Francisc Neuma”, care la final au înțeles mai bine cât de greu se pot descurca oamenii fără vedere.

„A fost frumos, dar și neplăcut, pentru că e foarte greu să te orientezi fără vedere”, a spus Robert.

„Mi s-a părut foarte ciudat, pentru că nici nu știam lângă cine stau la masă. Cu siguranță înțeleg mai bine cât de greu le este celor care trăiesc în întuneric”, a spus o elevă.

Profesoara de psihologie Pompilia Szellner, care a organizat evenimentul, a declarat că ideea i-a venit chiar la cursuri, pentru că elevii au pus multe întrebări legate de procesele cognitive senzoriale.

„Ce se întâmplă cu persoanele care sunt nevăzătoare sau care au o dizabilitate? Pot să aibă amintiri cu imagini? Le-am spus elevilor că este foarte bine să experimenteze anumite senzații. Cred că în urma acestui eveniment, vor fi mai empatici, vor comunica mai bine între ei și vor înțelege persoanele aflate în dificultate”, a spus profesoara.

Un moment central al activității l-a constituit dialogul direct cu reprezentanții Asociației Nevăzătorilor din Arad, care le-au împărtășit elevilor din experiențele lor zilnice și modalitățile proprii de adaptare.

Evenimentul a fost realizat în parteneriat cu Forumul Democrat al Germanilor din Arad, care a asigurat spațiul organizării și finanțarea mesei, proiectul fiind sprijinit și de Asociația „Profesori cu Suflet”.

Sursa: AGERPRES

„De mai bine de șase ani, de când am ales acest drum pentru a schimba în bine orașul pe care îl iubesc, s-au scris multe despre mine. Printre ele și minciuni, atacuri și jigniri. Niciodată nu am ripostat, pe motiv că ‘cine are ochi să vadă, vede’. Fac această introducere pentru că am înțeles în ce m-am băgat, iar libertatea de exprimare, democrația sunt mult mai importante importante decât orgoliul personal. Toate funcțiile sunt vremelnice. Fie că ești ales primar sau președinte, NU ești șef pe plantație. Dacă nu ai înțeles că votul oamenilor vine cu încrederea lor și cu responsabilitatea ta, mai bine pleacă acasă”, se arată în postare.

Elena Lasconi mai afirmă că nicio persoană publică nu este obligată să-i placă toți jurnaliștii și să fie de acord cu ce scriu sau cu întrebările pe care le adresează, iar în același timp nici jurnaliștii nu trebuie să „pupe inelul” celor aleși în funcții publice.

„Însă e dureros să ajungem să confundăm respectul pentru libertatea de exprimare și democrație cu simpatia față de cei care dețin, vremelnic, puterea. Nu trebuie să simpatizez un jurnalist ca să-i apăr dreptul de a pune întrebări. Așa cum nu trebuie să antipatizez un politician ca să-mi doresc să răspundă la ele. Instituțiile publice nu sunt proprietatea nimănui, iar libertatea presei nu ar trebui să depindă de cât de confortabile sunt întrebările. Democrația se apără și atunci când nu ne convine. Mai ales atunci”, se mai menționează în postare.

Președintele Nicușor Dan a declarat în urmă cu o zi, la finalul conferinței de presă de la Palatul Cotroceni, că jurnalistul Ovidiu Vanghele nu va mai avea acces la conferințele sale de presă, din cauza injuriilor pe care i le-ar fi adresat.

Sursa: AGERPRES

El a afirmat că noua construcție politică își propune să ofere o alternativă serioasă la „axa PSD-AUR”, care chiar în aceste zile, în Parlament, continuă „să captureze instituțiile statului”.

La rândul său, președintele Forța Dreptei, Ludovic Orban, a precizat că Biroul Politic al partidului pe care-l conduce a decis în unanimitate să realizeze fuziunea prin absorbție cu Partidul Național Liberal.

„De asemenea, mi-a acordat mandat de negociere cu echipa Partidului Național Liberal pentru parcurgerea etapelor necesare în vederea reintegrării liberalilor din Forța Dreptei la casa lor, și anume în Partidul Național Liberal”, a completat el.

Orban a menționat că cei mai mulți membri Forța Dreptei sunt liberali.

„Vreau doar să readuc aminte că cei mai mulți membri Forța Dreptei sunt liberali, foarte mulți liberali chiar de anii ’90, care au plecat în bejenie atunci când președintele Klaus Iohannis a impus conducerii Partidului Național Liberal o decizie total potrivnică voinței alegătorilor liberali și mandatului acordat de votanții Partidului Național Liberal. Repet, este vorba de impunerea guvernării cu PSD și a unui proiect de coabitare politic, care, din păcate, a avut efecte profund nocive asupra reprezentării corecte de către Partidul Național Liberal a electoratului de dreapta din România. Astăzi nu mai există niciun motiv pentru ca noi, liberalii din Forța Dreptei, să nu revenim acasă, alături de Ilie Bolojan și de echipa sa”, a spus Orban.

Sursa: AGERPRES