‘Cred că aceste alegeri sunt posibile abia după trei luni de la încheierea unui armistițiu de lungă durată. Cam așa ceva. Nu este vorba de alegerile în sine, ci de lansarea propriu-zis a procedurii în vederea unui scrutin. Dar cu siguranță nu este posibil în această primăvară sau chiar în toamnă’, a afirmat Podoliak.

Kievul, potrivit lui Podoliak, asociază organizarea alegerilor de succesul teoretic al operațiunilor militare. Aceste eforturi, a spus el, se așteaptă să conducă la o încetare a ostilităților de-a lungul liniei de contact, iar forțele ucrainene să-și păstreze mai degrabă pozițiile actuale în restul părților rămase sub controlul Kievului în Donbas decât o retragere a trupelor de acolo.

Rusia controlează aproape complet – 99% – regiunea Lugansk și în proporție de peste 70% regiunea Donețk, cele două componente ale zonei miniere Donbas. În plus, Moscova condiționează încetarea ostilităților și relansarea discuțiilor de pace de retragerea unilaterală a trupelor ucrainene din zona centurii de orașe fortificate din regiunea Donețk, condiție considerată inacceptabilă de către Kiev, întrucât ar lăsa cale deschisă armatei ruse spre capitala ucraineană și spre sudul Ucrainei.

Podoliak a menționat că Kievul intenționează să continue atacurile asupra ‘industriilor rusești orientate spre export’.

Cu toate acestea, consilierul președinției ucrainene a subliniat că eficacitatea acestei abordări depinde de atingerea unor indicatori-cheie de performanță operațională de ‘peste 50%’, precum și de o ‘presiune sistemică’ susținută asupra Rusiei din partea partenerilor occidentali ai Ucrainei.

Aceste declarații intervin într-un moment în care legea marțială continuă să funcționeze în Ucraina, aplicarea ei fiind prelungită până la 2 august 2026 și în cadrul căreia nu se organizează alegeri naționale.

Președintele Volodimir Zelenski, care a preluat funcția în primăvara anului 2019, succedându-i lui Petro Poroșenko, a rămas la putere după expirarea mandatului său. Alegerile prezidențiale la termen urmau să aibă loc în martie 2024, dar au fost amânate din cauza războiului declanșat de Rusia.

Sursa: AGERPRES

‘Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României: adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată; reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării’, se susține în sesizare.

Conform acesteia, din analiza cronologiei procedurale și din conținutul actelor normative implicate, reiese că Guvernul a procedat la extinderea ‘substanțială’ a proiectului inițial al ordonanței de urgență a Guvernului în dimineața zilei de 5 mai, ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

‘Expunerea de motive a legii de aprobare recunoaște explicit că ‘Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului’. Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție’, se mai explică în sesizare.

Sursa: AGERPRES

În sala de judecată au fost prezenți și câțiva viitori magistrați, cursanți la Institutul Național al Magistraturii, care au venit să asculte pledoariile finale în acest proces.

Reprezentantul Parchetului a solicitat instanței aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru cei trei foști șefi ai Jandarmeriei, cu aplicarea unui spor pentru circumstanțe agravante.

Pentru colonelul Gheorghe Sebastian Cucoș și colonelul Cătălin Sindile, procurorul a cerut închisoare cu executarea pedepsei, în timp ce pentru Laurențiu Cazan a fost solicitată o pedeapsă mai blândă, respectiv închisoare cu suspendare și muncă în folosul comunității, având în vedere atitudinea acestuia în timpul procesului – a fost singurul dintre cei trei care a dat o declarație în fața instanței, dar și faptul că pentru una dintre infracțiuni a intervenit prescripția.

De asemenea, în cazul altor șapte jandarmi trimiși în judecată pentru purtare abuzivă, faptele s-au prescris.

În opinia procurorului, chiar dacă o parte dintre fapte s-au prescris, jandarmii trebuie să plătească daune morale către protestatarii care au avut de suferit în urma intervenției în forță a autorităților.

În luna august 2023, foștii șefi ai Jandarmeriei au fost trimiși în judecată de procurorii Secției Militare a Parchetului General în dosarul privind protestul din 10 august 2018, 312 persoane vătămate constituindu-se părți civile în proces.

Colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, în prezent ofițer în cadrul acestei structuri, și colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei Române sunt acuzați de abuz în serviciu.

În același dosar, au fost trimiși în judecată alți 13 ofițeri și subofițeri de la Jandarmeria Capitalei: col. (r) Laurențiu Ciobanu Cristian, fost comandant de batalion în cadrul DGJMB, col. Răzvan Cătălin Popescu, col. Marian Ion Zăvoianu, lt.col. Adrian Costel Dumitru, mr. Luca Moldoveanu, cpt. Marius Daniel Mihai, plt. adj. (r) Alin Belecciu, plt. maj. Marian Cristian Bîrsan, plt. adj. Cristian Bolat, plt. adj. șef George Buzatu, plt. adj. Florea Carmocanu, plt. adj. șef (r) Bardahan Pavel Custrin și plt. maj. (r) George Constantin Zamfir.

Aceștia sunt acuzați de purtare abuzivă sau complicitate la această infracțiune.

Conform anchetei, colonelul Laurențiu Cazan, în calitate de comandant al acțiunii, precum și Gheorghe Cucoș și Ionuț Sindile, în calitate de coordonatori ai aceleiași acțiuni, și-au îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu și au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispozițiilor legale, intervenția în forță în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piața Victoriei – aproximativ 30.000 persoane, intervenție pe care ulterior au și condus-o.

Procurorii susțin că intervenția în forță a jandarmilor împotriva întregii mase a protestatarilor din Piața Victoriei, în data de 10 august 2018, a fost nelegală și nejustificată, iar folosirea de către forțele de ordine a unor dispozitive din dotare – bastoane de cauciuc, scuturi de protecție, spray-uri lacrimogene, grenade de mână cu efect acustic și iritant lacrimogen, pulverizatoare de capacitate mărită și cartușe – poate fi considerată drept un tratament ‘inuman’ și ‘degradant’.

Sursa: AGERPRES

„Comisia Județeană de Fond Funciar Arad a promovat o cerere de revizuire a sentinței civile din 2006, prin care am solicitat desființarea menționatei hotărâri judecătorești, Inițial, Judecătoria Brașov a admis cererea de revizuire, iar acum Tribunalul Brașov a respins definitiv recursul formulat de familia Colțeu împotriva acelei sentințe.”

Potrivit lui Micoroi, efectele hotărârii sunt importante și pentru locuitorii din Nadăș, care ani de zile au trăit sub presiunea litigiului privind terenurile și proprietățile din zonă.
Un rol decisiv în soluționarea dosarului l-a avut și cauza penală instrumentată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin decizia nr. 357 din 2024, instanța supremă a anulat certificatul de calitate de moștenitor, precum și înscrierile efectuate în Cartea Funciară în baza acestuia.

„Dosarul penal al Înaltei Curți a influențat în mod decisiv soluția din litigiul civil care s-a aflat pe rolul Tribunalului Brașov”, a explicat Ovidiu Micoroi.

Muncă de echipă
Prefectul Mihai Pașca a insistat asupra faptului că succesul procesului aparține în principal echipei juridice care a gestionat dosarul în ultimii ani și mai puțin conducerii politice a instituției:

„Acest deznodământ este prea puțin meritul prefectului județului Arad, cât este meritul echipei de consilieri juridici ai acestei instituții și în special al domnului Ovidiu Micoroi, care de ani de zile a gestionat acest dosar.”

Acesta a transmis și un mesaj legat de rolul funcționarilor publici în astfel de cauze complexe:

„Cei care produc rezultate sunt, în primul și în primul rând, funcționarii competenți și corecți, care înțeleg să ducă lupte care câteodată durează, din păcate, mult prea mulți ani”, a spus prefectul, care l-a numit pe Ovidiu Micoroi „eroul zilei de astăzi”.

Au început procedurile
Punerea în executare a hotărârii a început deja. Direcția Silvică Arad a demarat procedurile administrative necesare pentru reintrarea efectivă în posesia terenurilor.

„Este un proces oarecum de durată, trebuie măsurată întreaga suprafață”, a explicat Ovidiu Micoroi, estimând că procedurile ar putea dura câteva luni.

Dosarul Nadăș a devenit, în ultimii ani, unul dintre cele mai cunoscute litigii funciare din România, atât prin dimensiunea suprafeței retrocedate, cât și prin implicațiile juridice și sociale generate în comunitatea locală. Decizia definitivă a Tribunalului Brașov închide oficial un conflict care a marcat timp de aproape două decenii viața satului Nadăș și a instituțiilor implicate în proces.

La aproape o lună de la acel anunț, inițiatorul petiției, Paul-Valentin Burăț, spune că drumul a rămas frezat, fără alte intervenții.

„Noi, comunitatea celor 301 semnatari, am dat dovadă de maximă responsabilitate. Am respectat instituțiile statului, am urmat toate procedurile legale și am crezut de bună-credință în promisiunile publice ale conducerii Consiliului Județean. Din păcate, în schimbul decenței noastre, am primit doar strategii de imagine și promisiuni amânate de la o lună la alta.

Mai multe detalii AICI.