Primarul Călin Bibarț a explicat, într-un rond de seară, de ce construcția nu mai arată noaptea așa cum arăta după punerea în funcțiune a iluminatului arhitectural.

„Cei care v-ați întrebat de ce nu se mai vede noaptea așa frumos, iluminat, cum se vedea, e pentru simplul motiv că niște «deștepți» ne-au spart toate proiectoarele care sunt pe hobane”, a declarat edilul.

Potrivit acestuia, proiectoarele ar fi fost distruse cu obiecte aruncate de la înălțime, întrucât poziția în care sunt montate nu permite accesul de la nivelul podului.

Problema este că echipamentele nu sunt unele obișnuite, ci fac parte dintr-un sistem de iluminat controlat informatic, care permite modificarea culorilor și a intervalelor de funcționare.

„Acum căutăm să vedem de unde reușim să aducem altele. Cred eu că e chiar un gest de a-ți bate joc de munca arădenilor, dar asta este. O trecem la «așa nu» și sperăm să nu se mai repete. Le reparăm”, a transmis Călin Bibarț.

Deocamdată, primarul nu a precizat cât va costa înlocuirea proiectoarelor distruse și nici când va fi repus în funcțiune iluminatul arhitectural al podului.

Într-un videoclip distribuit de Martin Austermuhle, reporter al publicației digitale The Washington Sun, se poate vedea vehiculul implicat în ciocnire înconjurat de agenți ai Poliției Metropolitane din Washington și de membri ai Gărzii Naționale. Agenții au deschis apoi ușa șoferului și au scot cu forța din vehicul un bărbat care a fost imobilizat de mai mulți agenți după o luptă.

La ora locală 10:40 (15:40 GMT), vehiculul încă nu fusese ridicat de la locul incidentului și era înconjurat de membri ai Gărzii Naționale pe care președintele american Donald Trump îi menține desfășurați la Washington din 2025 cu scopul de a sprijini forțele de securitate locale.

Președintele Donald Trump a fost ținta mai multor tentative de asasinat, printre care un episod în timpul cinei corespondenților de la Casa Albă pe 25 aprilie, când un bărbat înarmat a sărit peste o parte din securitate, ceea ce a determinat evacuarea președintelui Trump, a primei doamne Melania Trump și a membrilor cabinetului prezenți la eveniment.

Sursa: AGERPRES

Referitor la subiect, președintele Trump declarase că, la încheierea războiului, teritoriul Ucrainei „va avea o altă formă”.

„Cred că o să-l avem încheiat (acordul de pace). Cred că se va întâmpla aceasta. Și ei vor ajunge la o formă puțin diferită pentru Ucraina”, a declarat președintele american într-un interviu acordat CBS și dat publicității luni.

Declarațiile președintelui Trump au fost făcute publice cu o zi înaintea negocierilor dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite și programate să aibă loc pe 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi.

Președintele Trump și-a exprimat încrederea că se va putea ajunge la un acord, deși Ucraina și Rusia rămân profund divizate în privința concesiilor teritoriale și a garanțiilor de securitate după un eventual armistițiu.

„Se ține o întâlnire foarte importantă”, a subliniat liderul de la Casa Albă.

„Cred că acest război se va termina și se va termina curând. Și singurul motiv pentru care se va termina este datorită mie”, a susținut președintele american.

Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale, în special de către Kiev, a celor cinci teritorii anexate.

Este vorba de Crimeea, peninsula anexată după referendumul organizat de Moscova în 2014, și regiunile Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie.

Moscova consideră aceste ultime patru regiuni drept parte a teritoriului său în cadrul granițelor administrative din 1991. O recunoaștere ce figurează în Constituția Rusiei, deși armata rusă nu controlează complet aceste teritorii.

Pe de altă parte, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunțat în octombrie că Kievul este deschis să discute problema teritorială doar într-o întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei, deși, în principiu, Kievul nu este dispus să cedeze din teritorii.

Sursa: AGERPRES

Proprietăți de 800.000 de euro, puse garanție

Pentru garantarea restituirii banilor, între cele două părți au fost încheiate contracte de vânzare-cumpărare pentru două proprietăți din municipiul Arad, ambele aparținând persoanei vătămate. Este vorba despre un imobil evaluat la aproximativ 500.000 de euro și un teren în valoare de circa 300.000 de euro.
Anchetatorii susțin că, atunci când bărbatul nu reușea să achite dobânda lunară la termen, era supus unor presiuni și amenințări. Persoana cercetată i-ar fi transmis că va publica pe rețelele de socializare informații despre el și că va înstrăina cele două proprietăți dacă nu primește sumele solicitate.

Bani, ceasuri de lux și contracte ridicate la percheziție

În urma percheziției efectuate la domiciliul bărbatului de 59 de ani, polițiștii au ridicat 6.300 de euro, mai multe ceasuri de lux lăsate în custodia acestuia, contracte de vânzare-cumpărare pentru bunuri imobile, precum și alte documente considerate relevante pentru anchetă.

Acțiunea a fost desfășurată în cadrul Operațiunii Jupiter, derulată la nivel național sub coordonarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cercetările continuă pentru infracțiunile de camătă și șantaj, sub supravegherea procurorului de caz. Persoana cercetată beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Decizia nu este definitivă, iar surse judiciare au declarat pentru AGERPRES că DIICOT va face contestație. Până la judecarea contestației, Călin Georgescu rămâne în Arestul Central.

Georgescu a mai primit o decizie favorabilă pe aceeași speță de la Tribunalul București în data de 13 octombrie, însă soluția a fost întoarsă atunci de judecătorii de la Curtea de Apel București, după ce a fost admisă contestația procurorilor.

El se află în arest preventiv din 29 septembrie, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu suma de 1,1 milioane de euro.

Conform actelor de la dosar, omului de afaceri Răzvan Leu i s-a propus să se implice într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase, pentru care era nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro. Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția.

Pentru a obține creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanție de un milion de euro, din care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru a finanța campania lui Georgescu la prezidențiale.

Victima a fost convinsă apoi să mai transfere 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro. Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.

Sursa: AGERPRES

Zona este renumită, în mod special, pentru satele sale de piatră, ruinele antice grecești și romane, tradiția uleiului de măsline – măslinii constituie o parte esențială a economiei și a identității culturale a regiunii – bucătăria tradițională și produsele locale, precum și pentru o atmosferă mult mai liniștită decât stațiunile din sudul Turciei.

Regiunea include locuri precum Ayvalik, Insula Cunda, Kucukkoy, Adatepe, Yeșilyurt și Behramkale (Assos).

Dincolo de frumusețea sa naturală, regiunea deține o istorie bogată, modelată de diverse culturi și tradiții, potrivit Autorității pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia. Vizitatorii pot explora clădiri istorice, se pot plimba prin sate tradiționale, pot savura preparate locale și pot lua parte la atmosfera liniștită a vieții de zi cu zi.

Mâncarea reprezintă o parte importantă a vieții în regiunea Egeei de Nord. Producătorii locali joacă un rol esențial în conservarea culturii gastronomice tradiționale. Plante aromatice sălbatice sunt culese și folosite în mod tradițional în bucătăria locală, fiind o parte integrantă a culturii culinare a regiunii. În această zonă, este obișnuit să se folosească la gătit frunzele plantelor sălbatice, precum și rădăcinile, florile și semințele acestora.

Deși pare contraintuitiv, dat fiind că Turcia este o țară musulmană, în zonă se produce vin, mai ales că regiunea are o climă caldă, cu multe zile însorite și senine, astfel că aici se obțin vinuri premiate, realizate cu soiuri de struguri care au o istorie de 6.000 de ani.

Litoralul turcesc oferă numeroase locuri de unde pot fi admirate peisaje unice, iar unul dintre acestea este Șeytan Sofrasi, situat într-o zonă înaltă, cu vedere spre Golful Ayvalîk. Orașul Ayvalîk, departe de circuitele turistice de masă, este cunoscut și ca punct de plecare pentru feriboturile către insula grecească Lesbos, aflată în apropiere. Istoria localității este marcată de coexistența grecilor și turcilor, vizibilă în arhitectura bisericilor sale transformate, aleile sale pietruite și bucătăria sa care îmbină arome din ambele culturi. Regiunea este renumită în primul rând pentru uleiul său de măsline.

Golful cu același nume are aproape 30 de insule, este înconjurat de munți, iar Insula Lesbos, aflată la vest, completează priveliștea într-un mod ce va încânta pe oricine, dar mai ales pe pasionații de fotografie.

Din port, se poate traversa spre Insula Cunda, care se mândrește cu un centru vechi restaurat și o identitate culturală puternică. Zona este, de asemenea, renumită pentru producția de ulei de măsline.

Sat pescăresc grecesc până în 1923, Cunda și-a păstrat în mare parte arhitectura intactă, care îmbină farmecul unei insule grecești cu o atmosferă inconfundabil turcească: case istorice din piatră cu obloane în culori pastelate și restaurante cu pește care servesc mezze din Marea Egee cu raki. Insula a devenit tot mai populară ca destinație de weekend pentru locuitorii din Istanbul și Izmir, ceea ce a dus la apariția unor cafenele și baruri cochete, restaurante tradiționale, magazine alimentare specializate – cu ulei de măsline, brânzeturi, condimente – și mici buticuri.

Și tocmai proveniența vizitatorilor face această insulă diferită de coasta sudică, unde stațiunile de la Marea Mediterană sunt pline de turiști străini. Dat fiind că în regiunea Egeei de Nord majoritatea vizitatorilor sunt turci, orașele și satele nu au fost nevoite să se adapteze la nevoile și pretențiile turiștilor europeni, diluându-și astfel identitatea, ci oferă o adevărată mostră de viață autentic turcească.

Localnicii spun că, deși totul pare să se schimbe foarte repede în Turcia, există un loc care a rămas exact la fel: coasta nordică a Mării Egee, cu întinsele sale livezi cu măslini, drumurile șerpuite spre Muntele Ida, bougainvillea agățătoare, pescari care meșteresc la plasele rupte, femei care vând cimbrișor de munte, proprietari de taverne care scot scaunele pentru seară și pregătesc ceai și limonadă, bătrâni care joacă cărți și discută despre creșterea prețurilor la alimente, copii care aleargă după minge pe străduțele pavate cu piatră cubică. Și pisici, foarte multe pisici, adevăratele stăpâne ale locurilor. Aici, nimic nu se întâmplă în grabă, iar localnici și vizitatori deopotrivă se lasă seduși de ritmul lent al vieții din Egee.

Sursa: AGERPRES