El a spus că în proiectul de Declarație se menționează unitatea, Articolul 5 al Tratatului NATO și legătura transatlantică.

De asemenea, a evidențiat că acesta este un summit în care s-a agreat o creștere a cheltuielilor militare iar ‘întrebarea este în ce măsură banii se transformă în echipamente’.

‘Important este că în proiectul de Declarație se menționează amenințarea rusă, deci implicit Flancul estic, evident războiul din Ucraina’, a explicat șeful statului.

În acest context, Nicușor Dan a afirmat că nu vede un risc în retragerea în viitor a trupelor americane de pe Flancul estic.

Sursa: AGERPRES

Acest acord prevede în special redeschiderea Strâmtorii Ormuz – prin care tranzitează în mod normal 20% din țițeiul și gazul natural lichefiat (GNL) mondial și a cărui închidere de către Teheran a destabilizat economia globală și a provocat creșterea prețurilor -, precum și ridicarea sancțiunilor americane asupra petrolului iranian.

Trei nave au fost lovite în Strâmtoarea Ormuz în decurs de 24 de ore, a relatat marți agenția britanică de securitate maritimă UKMTO. Qatarul și Arabia Saudită au dat vina pe Iran pentru două dintre atacuri.

Denunțând ‘atacurile iraniene’ și o ‘încălcare flagrantă a armistițiului’, armata americană a lansat o serie de ‘atacuri puternice’ împotriva Iranului, susținând că a lovit ‘peste 80 de ținte’, inclusiv ‘sisteme iraniene de apărare antiaeriană’, a detaliat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) într-un comunicat.

Footage of US airstrikes hitting Iran’s Bandar Abbas tonight: pic.twitter.com/ycUezpWhCH

— OSINTtechnical (@Osinttechnical) July 7, 2026

Iranul, unde media au raportat explozii marți în locuri din apropierea Strâmtorii Ormuz, a avertizat imediat Statele Unite împotriva acestei ‘încălcări’ a memorandumului de înțelegere, declarând că va ‘lua măsuri decisive pentru a-și proteja interesele și securitatea națională’, conform unui comunicat al Ministerului său de Externe.

Câteva ore mai târziu, miercuri, Gardienii Revoluției din Iran a anunțat că au lovit 85 de instalații din bazele militare americane din Kuweit și Bahrain, conform televiziunii de stat.

Într-un ‘prim răspuns’ la atacurile americane, ‘Marina și Forța Aerospațială a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) au efectuat o operațiune comună cu rachete și drone, atacând 85 de instalații militare strategice americane’ și doborând o dronă MQ-9, conform unui comunicat difuzat de rețeaua de televiziune de stat IRIB.

Sirenele de raid aerian au răsunat în Bahrain, a anunțat Ministerul de Interne al acestui stat din Golf, fără a oferi detalii suplimentare. Armata kuweitiană a raportat, de asemenea, miercuri, că răspunde la atacuri cu drone și rachete, fără a specifica originea acestora.

‘Acțiunile Iranului în Strâmtoarea Ormuz sunt total inacceptabile pentru Statele Unite și nu vor rămâne nepedepsite’, a declarat un oficial al administrației americane sub condiția anonimatului, după ce Departamentul Trezoreriei a publicat un document care interzice ‘noi tranzacții’ cu hidrocarburi iraniene începând de marți.

În mijlocul acestor tensiuni, prețul barilului de țiței WTI american a crescut cu 2,63%, ajungând la 72,29 dolari, la deschiderea piețelor asiatice.

Navigația fusese reluată în Strâmtoarea Ormuz după semnarea memorandumului de înțelegere, în ciuda unor incidente.

La sfârșitul lunii iunie, acuzând Teheranul că a vizat două nave, Statele Unite au bombardat Iranul, care a ripostat vizând vecinii din Golf ai acestuia, Kuweitul și Bahrainul. Washingtonul și Teheranul au convenit ulterior să înceteze aceste ostilități.

Arabia Saudită a condamnat marți ‘luarea ca țintă de către Republica Islamică Iran a petrolierului saudit Wedyan’, care tranzita Strâmtoarea Ormuz, precum și atacul asupra navei qatareze de transport de GNL Al-Rakayyat, denunțându-l ca fiind un atac la adresa securității navigației internaționale și a securității aprovizionării cu energie la nivel mondial.

Conform CENTCOM, navele vizate au fost Al-Rakayyat, care arbora pavilionul Insulelor Marshall, Wedyan, care arbora pavilion saudit, și Cyprus Prosperity, care arbora pavilion liberian.

Qatar a anunțat că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri iranian, cerând ‘explicații pentru atac’. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmail Baghaid, a denunțat acuzațiile Qatarului ca fiind inacceptabile.

Fără a atribui responsabilitatea, agenția de știri UKMTO a raportat și alte două incidente marți: un petrolier lovit de un proiectil neidentificat, care a suferit daune structurale, și un petrolier lovit de o dronă de origine necunoscută.

În ciuda opoziției SUA, Iranul exclude orice revenire la situația de dinainte de război, când trecerea prin Strâmtoarea Ormuz era liberă, și amenință navele care încearcă să ocolească singura rută pe care a autorizat-o de-a lungul coastei sale.

Această escaladare a tensiunilor are loc în contextul în care Iranul organizează, de sâmbătă, o înmormântare de stat de șase zile pentru liderul său suprem, Ali Khamenei, ucis în prima zi a războiului de atacuri aeriene israeliano-americane. Trupul său neînsuflețit tocmai a ajuns în Irak pentru procesiuni în Najaf și Karbala, două orașe care adăpostesc cele mai venerate sanctuare ale musulmanilor șiiți.

Sursa: AGERPRES

Columbia a fost echipa care a atacat mai mult, care a creat mai mult, dar Nati a arătat că este o echipă solidă și mai lucidă în momentele importante, precum loviturile de departajare. Pentru elvețieni au transformat Granit Xhaka, Zeki Amdouni, Cedric Itten și Ruben Vargas, care l-a învins în momentul decisiv pe … Camilo Vargas. A ratat doar Manuel Akanji. De la columbieni au înscris Juan Quintero, Jaminton Campaz și Lui Diaz, în timp de Davinson Sanchez și Cucho Hernandez au ratat, șutul ultimului fiind apărat de Gregor Kobel.

Într-un joc destul de închis, cu puține ocazii mare, sud-americanii au avut prima șansă notabilă, prin Puerta (21), al cărui șut cu efect de la 16 metri a fost respins de Kobel.

Echipa din Țara Cantoanelor a avut și ea două oportunități în prima repriză, dar Camilo Vargas a apărat mingile trimise din unghi de Rieder (30) și Ndoye (32).

Rieder a trimis în plasa laterală din lovitură liberă (53), în repriza secundă, iar Diaz a șutat din întoarcere (60), la poarta cealaltă, dar Kobel a reținut.

În prelungiri, odată cu oboseala, s-au înmulțit și ocaziile de gol, ”Cafeteros” avându-le pe cele mai mari. Lucumi (99) trimis mingea în transversală cu o lovitură de cap din 6 metri, după un corner executat de Quintero. Campaz a tras de la 25 de metri (101), iar Kobel a respins cu emoții.

Echipa antrenată de Murat Yakin a trecut pe lângă gol prin Amdouni (104), care a tras din întoarcere de la 10 metri, dar Camilo Vargas a apărat.

Quintero (112) și Xhaka (114) au fost impreciși de la distanță, dar Campaz (115) a ratat, singur cu portarul, șansa de a aduce victoria și calificarea echipei sale, după o greșeală a lui Xhaka.

Acesta a fost al șaselea meci de la CM 2026 care a ajuns în prelungiri (primul din optimi) și al patrulea care a avut nevoie și de lovituri de departajare.

Elveția a pierdut doar unul din ultimele sale 19 meciuri.

Elveția – Columbia 0-0, după prelungiri; 4-3, la loviturile de departajare
Au executat în ordine loviturile de departajare: Juan Quintero 0-1 (gol), Granit Xhaka 1-1 (gol), Davinson Sanchez 1-1 (ratare – bară), Zeki Amdouni 2-1 (gol), Jaminton Campaz 2-2 (gol), Manuel Akanji 2-2 (ratare – șut peste), Cucho Hernandez 2-2 (ratare – apără Gregor Kobel), Cedric Itten 3-2 (gol), Luis Diaz 3-3 (gol), Ruben Vargas 4-3 (gol).
Vancouver, BC Place de Vancouver: 52.497 spectatori
Cupa Mondială 2026 – optimi de finală

Au evoluat echipele:
Elveția: 1. Gregor Kobel – 6. Denis Zakaria (3. Silvan Widmer, 87), 4. Nico Elvedi, 5. Manuel Akanji, 13. Ricardo Rodriguez (2. Miro Muheim, 71) – 14. Ardon Jashari (15. Djibril Sow, 46), 10. Granit Xhaka (căpitan), 8. Remo Freuler – 11. Dan Ndoye (17. Ruben Vargas, 90+1), 7. Breel Embolo (26. Cedric Itten, 87), 22. Fabian Rieder (23. Zeki Amdouni, 103). Selecționer: Murat Yakin.
Rezerve neutilizate: 12. Yvon Mvogo, 21. Marvin Keller – 18. Eray Comert, 24. Aurele Amenda, 16. Christian Fassnacht, 19. Noah Okafor.
Columbia: 12. Camilo Vargas – 2. Daniel Munoz, 23. Davinson Sanchez, 3. Jhon Lucumi (13. Yerry Mina, 119), 17. Johan Mojica – 16. Jefferson Lerma (6. Richard Rios, 82) – 14. Gustavo Puerta, 11. Jhon Arias (21. Jaminton Campaz, 65) – 10. James Rodriguez (căpitan; 20. Juan Quintero, 66), 25. Luis Suarez (19. Cucho Hernandez, 82), 7. Luis Diaz. Selecționer: Nestor Gabriel Lorenzo.
Rezerve neutilizate: 1. David Ospina, 24. Alvaro Montero – 4. Santiago Arias, 18. Willer Ditta, 22. Deiver Machado, 5. Kevin Castano, 8. Jorge Carrascal, 15. Juan Portilla, 9. Jhon Cordoba, 26. Andres Gomez.

Arbitru: Ivan Barton (El Salvador); arbitri asist: David Moran (El Salvador), Antonio Pupiro (Nicaragua); al patrulea oficial: Katia Garcia (Mexic); arbitru asistent de rezervă: Sandra Ramirez (Mexic)
Arbitru video: Guillermo Pacheco (Mexic); arbitri asistenți: Armando Villarreal (SUA), Ivan Bebek (Croația)
Cartonașe galbene: Xhaka (51), Zakaria (59), Suarez (60), Sanchez (94), Muheim (105).

Sursa: AGERPRES

„Noua instituție financiară multilaterală va contribui la consolidarea capacității statelor membre de a finanța investiții în domeniul apărării și securității, prin extinderea accesului la capital, reducerea costurilor de finanțare și sprijinirea dezvoltării capacităților industriale, cu un accent deosebit pe întreprinderile mici și mijlocii. În calitate de membru fondator, România își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea acestui nou instrument de cooperare și este onorată să găzduiască unul dintre birourile regionale ale Băncii”, a scris Nicușor Dan pe Facebook.

Liderii Canadei, Albaniei, Belgiei, Greciei, Letoniei, Luxemburgului, României, Turciei și Ucrainei au anunțat intenția de a crea DSRB.

„În vremurile în care țările aliate cresc investițiile în Apărare, extind capacitatea industrială și accelerează producția capabilităților critice, recunoaștem nevoia de a mobiliza capitalul public și privat la nivelul la care apărarea, securitatea și reziliența noastre pot fi susținute”, transmit aceștia în Declarație.

Ei afirmă angajamentul comun de a colabora pentru stabilirea DSRB și precizează că Banca lărgește accesul la capital, reduce costurile de finanțare și susține expansiunea capacității industriale în țările membre.

„Subliniem că DSRB intenționează să fie complementară, nu să duplice alte instrumente naționale și multilaterale care au ca scop producția în apărare. Ne angajăm să aducem leadershipul necesar pentru a evolua în crearea DSRB cu rapiditatea care este cerută de actualul context geopolitic, astfel încât Banca să devină operațională în 2027”, adaugă semnatarii Declarației.

Sursa: AGERPRES

„Faraonii” au marcat la prima lor oportunitate, Yasser Ibrahim câștigând duelul aerian cu Lisandro Martinez, la șase metri, la centrarea lui Attia.

Selecționata ”Albiceleste” a avut șansa de a egala rapid, după ce Tagliafico a fost faultat în careu de Haissem Hassan, însă Messi a executat foarte slab penalty-ul, iar Shoubir a apărat (21). A fost al doilea penalty ratat de Messi la CM 2026, după cel din meciul cu Austria, și al patrulea la Cupa Mondială, un record.

Echipa lui Scaloni a controlat jocul și a reușit să își creeze câteva ocazii bune de gol, în fața unei echipe care s-a apărat grupat, încercând să blocheze în special jocul lui Messi, iar portarul Shoubir a fost în zi de grație.

Goalkeeper-ul egiptean a respins providențial mingea trimisă cu capul de Mac Allister (28) de la 7 metri, apoi Messi a trimis în bară din lovitură liberă de la peste 26 de metri (31).

Alvarez a avut și el două situații, dar primul său șut, de la circa 10 metri, a fost apărat de Shoubir (39), iar pe al doilea l-a trimis peste poartă (43).

Argentina nu mai fusese condusă la Cupa Mondială de 1.027 minute, potrivit FIFA, de la golul marcat de sauditul Salem Aldawsari, în primul său meci de la CM 2022.

Repriza secundă a început sub aceleași auspicii, cu Argentina alergând după egalare. De Paul (47) a șutat de la 16 metri, dar Shoubir a reținut. Paredes (53) a trimis peste poartă și sud-americanii au început să riște tot mai mult.

În min. 58, africanii au scăpat pe contraatac și au reușit să marcheze prin Zico, din pasa lui Salah, dar golul a fost anulat de arbitrajul video, după un fault făcut în prealabil de Attia asupra lui Lisandro Martinez.

Avertismentul nu a fost luat în seamă și echipa lui Hossam Hassan a reușit să marcheze al doilea gol, pe o altă contră, tot prin Zico, din centrarea lui Haissem Hassan (67).

Argentina a acuzat șocul, iar Trezeguet (77) a șutat în plasa laterală.

După mutările ofensive ale lui Scaloni, campioana mondială a prins viață (79) când Messi a trimis o centrare perfectă și Romero a trimis cu capul din 7 metri în plasă. Argentina a fost aproape de egalare (82), dar Lautaro Martinez a reluat alături din 5 metri centrarea lui Messi.

Atacurile sud-americanilor au continuat și, la o acțiune prelungită, Messi a trimis în poartă de la 10 metri, cu toată opoziția lui Shoubir (83), după o minge așezată de Montiel.

Messi a ajuns la 21 de goluri, fiind golgheterul absolut al Cupei Mondiale, precum și al actuale

i ediții, cu opt goluri. De asemenea, starul argentinian a ajuns la nouă meciuri consecutive cu gol marcat la Cupa Mondială, în timp ce Argentina a ajuns la 11 meciuri la rând în care a înscris de cel puțin două ori.

Egiptenii au devenit frustrați pentru pierderea avantajului de pe tabelă și au ieșit la joc, dar acest lucru le-a oferit șansa adversarilor de a încerca să marcheze golul victoriei. Messi a mai trimis o centrare cum doar el știe, Mac Allister a deviat cu capul (89), dar Shoubir a avut o intervenție excelentă.

Salah & co au atacat în continuare și au fost surprinși pe un contraatac rapid, purtat de Lautaro Martinez, care a centrat perfect pentru Enzo Fernandez (90+2), care a marcat golul victoriei cu o lovitură de cap. Conform site-ului FIFA, a fost golul cu numărul 3.000 din istoria Cupei Mondiale.

Argentina s-a calificat în al 12-lea său sfert de finală în Cupa Mondială, în care va înfrunta câștigătoarea dintre Columbia și Elveția.

La CM 2026, în meciul cu Egipt, Messi a devenit primul jucător care a disputat 31 de jocuri la Cupa Mondială, a marcat 21 de goluri la Cupa Mondială, a obținut 21 de victorii la Cupa Mondială, care a marcat în nouă meciuri consecutive la Cupa Mondială.

Argentina a câștigat și primele sale meciuri cu Egiptul, 6-0 în semifinalele turneului olimpic din 1928 și 2-0 într-un meci amical disputat în 2008 la Cairo.

Echipa Albiceleste a ajuns la nouă victorii consecutive contra echipelor africane la Cupa Mondială.

Argentina – Egipt 3-2 (0-1)
Au marcat: Cristian Romero (79), Lionel Messi (83), Enzo Fernandez (90+2), respectiv Yasser Ibrahim (15), Mostafa Zico (67).
Lionel Messi a ratat un penalty în min. 21 (a apărat Mostafa Shoubir).
Atlanta, Atlanta Stadium: 68.239 spectatori
Cupa Mondială 2026 – optimi de finală

Au evoluat echipele:
Argentina: 23. Emiliano Martinez – 26. Nahuel Molina (4. Gonzalo Montiel, 73), 13. Cristian Romero (19. Nicolas Otamendi, 90+5), 6. Lisandro Martinez, 3. Nicolas Tagliafico (15. Nicolas Gonzalez, 66) – 5. Leandro Paredes – 7. Rodrigo De Paul (22. Lautaro Martinez, 66), 24. Enzo Fernandez, 20. Alexis Mac Allister – 10. Lionel Messi (căpitan), 9. Julian Alvarez (25. Facundo Medina, 90+5). Selecționer: Lionel Scaloni.
Rezerve neutilizate: 1. Juan Musso, 12. Geronimo Rulli – 2. Marcos Senesi, 8. Valentin Barco, 11. Giovani Lo Celso, 14. Exequiel Palacios, 16. Thiago Almada, 17. Giuliano Simeone, 18. Nicolas Paz, 21. Jose Manuel Lopez.
Egipt: 23. Mostafa Shoubir – 3. Mohamed Hany, 5. Ramy Rabia, 2. Yasser Ibrahim, 15. Karim Hafez – 19. Marawan Attia, 17. Mohanad Lashin (25. Zizo, 90+6) – 12. Haissem Hassan (7. Trezeguet, 73), 10. Mohamed Salah (căpitan), 8. Emam Ashour (14. Hamdi Fathy, 46) – 11. Mostafa Zico (22. Omar Marmoush, 80). Selecționer: Hossam Hassan.
Rezerve neutilizate: 1. Mohamed Elshenawy, 16. Mahdy Soliman, 26. Mohamed Alaa – 4. Hossam Abdelmaguid, 24. Tarek Alaa, 18. Nabil Donga, 21. Mahmoud Saber, 9. Hamza Abdelkarim, 20. Ibrahim Adel.

Arbitru: Francois Letexier; arbitri asistenți: Cyril Mugnier, Mehdi Rahmouni (toți din Franța); al patrulea oficial: Espen Eskas (Norvegia); arbitru asistent de rezervă: Isaak Bashevkin (Norvegia)
Arbitru video: Jerome Brisard (Franța); arbitri asistenți video: Willy Delajod (Franța), Bram van Driessche (Belgia)
Cartonașe galbene: Fathy (90+4), Shoubir (90+5), Attia (90+8), Hossam Hassan (90+9), Haissem Hassan (după meci).
Cartonaș roșu: Saafan Elsaghir (secund Egipt – 90+4).

Sursa: AGERPRES

‘Legea 208/2015, care este actul normativ de bază, a fost gândită pentru alegeri la termen. Întregul calendar electoral, inclusiv termenele în care trebuie rezolvate anumite aspecte procedurale, au fost gândite pornind de la ideea unui scrutin care are loc în mod normal la termen. Un asemenea calendar, ca cel prevăzut de Legea 208/2015, astăzi este imposibil de respectat în contextul unor alegere anticipate, pentru că, pe de o parte, ar trebui să scurtăm foarte mult termenele’, a precizat Țuțuianu.

El a menționat că scurtarea termenelor implică adoptarea unui act normativ, însă Parlamentul nu lucrează în prezent, iar Guvernul nu poate adopta ordonanțe de urgență. Totodată, ar fi necesare cel puțin cinci hotărâri de guvern.

‘Cu alte cuvinte, ca să ne încadrăm pe termenele existente azi în Legea 208, în ziua când s-a dizolvat Parlamentul ar trebui să avem ordonanța și ar trebuit să avem cinci hotărâri de guvern. Și ar însemna să încălcăm toate regulile privind transparența actelor normative respective. Mai sunt și alte aspecte. Legea electorală este o lege organică. Ca urmare, procedura de modificare, de completare, trebuie să aibă în vedere acest lucru’, a explicat Țuțuianu.

Potrivit președintelui AEP, constituirea birourilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale ale secțiilor de votare ar trebui făcută în termene ‘mult mai scurte’, ceea ce ridică problema accesului la justiție și a capacității instanțelor de a soluționa eventuale contestații într-un termen foarte scurt.

‘Termenul de strângere de semnături ar trebui foarte mult restrâns, sau poate ar trebui să prevedem că la anticipate ar trebui strânse mai puține semnături, pentru că altfel se pune problema că împiedici exercitarea drepturilor electorale, iar o problemă importantă privește secțiile de votare din străinătate. MAE n-ar avea timp suficient să identifice sedii, să încheie contracte, să poată organiza asemenea secții’, a spus el.

Țuțuianu a atras atenția și asupra faptului că ar trebui redus timpul necesar înscrierii pentru vot prin corespondență, iar acest lucru ar putea afecta respectarea drepturilor electorale.

‘Aș vrea conchid spunând că timpul redus poate afecta pregătirea corespunzătoare a scrutinului electoral, că se pune în discuție stabilitatea legislației electorale prin raportare la standardele Comisiei de la Veneția, că se pune în discuție protecția efectivă a dreptului de vot și a dreptului de a fi ales și, de asemenea, avem probleme cu partea finală, adică organizarea unor alegeri corecte și libere, care să permită accesul neîngrădit al candidaților și cetățenilor la exercițiul dreptului de vot’, a subliniat Țuțuianu.

El a exprimat acest punct de vedere în urma unei analize a cadrului normativ, elaborată în contextul discuțiilor referitoare la anticipate.

‘Domnul președinte ne-a spus că caută în continuare o soluție de realizare a unei majorități parlamentare, de evitare a alegerilor anticipate și asigurarea guvernării. Dincolo de asta, Autoritatea Electorală Permanentă are niște responsabilități legale, motiv pentru care am pus pe masă colegilor și am finalizat analiza cadrului normativ existent astăzi, în contextul în care am văzut luări de poziție, inclusiv din partea unor parlamentari, care spun că toate lucrurile sunt ok, alegerile pot fi organizate oricând’, a afirmat președintele AEP.

Sursa: AGERPRES

Trump a reamintit că a discutat cu președintele rus, Vladimir Putin, în cursul weekendului și că, în opinia sa, conflictul va fi „soluționat, să sperăm, în curând”. Președintele american, Donald Trump, se va întâlni miercuri cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Șeful statului ucrainean a spus marți că intenționează să discute despre nevoia disperată a Ucrainei de sisteme de apărare aeriană pentru a se apăra împotriva loviturilor rusești cu rachete balistice.

„Am avut o discuție foarte bună cu președintele Putin. Am avut o discuție lungă, a durat mult timp. Și am discutat și cu președintele Zelenski imediat după aceea… Cred că vom reuși să-l soluționăm, să sperăm, în curând”, a afirmat liderul de la Casa Albă.

Acesta s-a declarat din nou „foarte decepționat” de NATO în timpul războiului pe care l-a declanșat împotriva Iranului.

„Am fost foarte dezamăgit și, sincer, dacă summitul nu avea loc în Turcia, (…) este posibil să nu fi mers”, a declarat el alături de președintele Recep Tayyip Erdogan, care l-a întâmpinat la sosirea în Turcia și de care a spus că este foarte apropiat.

Cu acest prilej, Donald Trump a făcut declarații și referitoare la Groenlanda, un alt subiect care a generat tensiuni între aliați, afirmând că insula ar trebui să fie controlată de SUA, nu de Danemarca.

Sursa: AGERPRES