Președintele ucrainean a făcut aceste remarci la câteva ore după ce o dronă ucraineană a lovit o clădire din Moscova, situată la aproximativ zece kilometri de Kremlin, atac care a fost confirmat de primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin.

„Rusia a anunțat o paradă pe 9 mai, dar nu va exista echipament militar la această paradă”, a spus Zelenski în discursul său, referindu-se la anunțul făcut săptămâna trecută de Ministerul Apărării rus, că nu vor exista tancuri și rachete în paradă, așa cum se întâmplă de obicei.

Zelenski a interpretat această decizie a Kremlinului ca o dovadă a slăbiciunii Rusiei, la fel cum a făcut-o și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, săptămâna trecută.

Sursa: AGERPRES

În toamna anului trecut, în urma unui accident în care un copil a fost rănit în vechiul sediu, autoritățile au promis că se va realiza o recepție parțială a noului imobil care, în afară de sala festivă, este complet mobilat și gata de utilizat. Ar mai fi rămas să se realizeze racordul final la rețeaua electrică, în condițiile în care acum racordul este de șantier.

Inspectorul școlar general din județ, Marius Gondor, a declarat luni, pentru AGERPRES, că acest racord nu a fost obținut, iar imobilul nu a mai fost dat în folosință.

„În octombrie 2025, când estimam că vom deschide în sfârșit Palatul Copiilor, ne bazam că vom face o recepție parțială a clădirii, fără sala festivă, unde lucrările nu sunt finalizate. Astfel, speram că vom obține racordarea la energia electrică cu recepția parțială, dar cererea ne-a fost respinsă. Înțeleg că în legislația actuală nu mai există recepția parțială și este necesară recepția finală. Pentru ca aceasta să se poată realiza, trebuie încheiate toate lucrările. Am cerut banii necesari la București, dar nu i-am primit până în prezent”, a declarat Gondor.

El a explicat că, după recalcularea TVA din valoarea totală a proiectului, ar mai fi necesare aproximativ cinci milioane de lei pentru restul lucrărilor de realizat.

Șeful Inspectoratului Școlar Județean a precizat că activitățile Palatului Copiilor din vechiul imobil au fost mutate, din octombrie, în cinci școli din municipiu și vor continua în acestea până la finalizarea noii clădiri.

La mijlocul lunii octombrie, o fetiță de șase ani a fost rănită de o placă de faianță care i-a picat în cap de la o înălțime de doi metri, de pe peretele unei toalete din incinta Palatului Copiilor, o clădire veche și degradată, care fusese retrocedată de stat proprietarilor de drept.

Incidentul a fost reclamat de tatăl fetiței, care a ajuns cu aceasta la spital, în timp ce activitățile în imobilul degradat au fost suspendate.

La acel moment, inspectorul școlar general declarase că activitățile în Palatului Copiilor urmau să fie mutate de la 1 octombrie în noua clădire, dar că nu s-a reușit realizarea racordului la rețeaua de electricitate. El estimase că problema cu electricitatea se va rezolva în câteva săptămâni.

Ulterior, cei aproximativ 2.500 de copii au fost mutați din Palatul Copiilor în școli pentru a-și continua activitățile.

Sursa: AGERPRES

Directorul centralei, Victor Ciulean, a declarat luni, pentru AGERPRES, că a fost unul dintre cele mai lungi sezoane reci din ultimele trei decenii, dar, cu toate acestea, a fost livrată cea mai mică cantitate de energie termică pentru încălzire din istorie, respectiv 175.448 de gigacalorii. Spre comparație, în sezonul rece 2023 – 2024, care a fost cel mai scurt din istorie (căldura a fost oprită în 4 aprilie), au fost livrate 179.469 de gigacalorii.

„Lungimea sezonului nu înseamnă neapărat un consum energetic mai mare. În sezonul rece pe care l-am încheiat la 1 mai, temperaturile medii au fost ușor mai ridicate față de alți ani, chiar dacă frigul s-a prelungit până săptămâna trecută”, a explicat Victor Ciulean.

El a subliniat că o mică influență pentru acest consum redus a fost și folosirea noilor cazane instalate anul trecut, în cadrul proiectului de retehnologizare a centralei.

„O eficiență și mai bună vom avea în următorul sezon rece, când vom folosi noile instalații de cogenerare montate recent, care urmează să fie racordate la sistemul energetic național și la sistemul de termoficare local”, a adăugat directorul CET Hidrocarburi.

Stadiul lucrărilor

Referitor la stadiul retehnologizării centralei, acesta a precizat că 85% din lucrări sunt încheiate, iar proiectul va fi finalizat în următoarele luni.

Cele patru cazane noi instalate în toamnă au produs atât apa caldă menajeră, cât și cea necesară pentru încălzirea locuințelor, capacitatea termică a acestora fiind de 100 MW.

Capacitatea termică va crește odată cu finalizarea retehnologizării, prin punerea în funcțiune a trei motoare termice care vor produce nu doar energie electrică, ci și energie termică. Astfel, capacitatea termică a centralei va fi de 127 de MW, în timp ce capacitatea electrică va fi de 31,3 MW.

„Sursă de producere energie termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență la CET Hidrocarburi SA” este un proiect major al municipalității arădene, care a obținut o finanțare de aproximativ 100 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Autoritățile din Arad spun că este unul dintre cele mai mari proiecte din țară în domeniul producției de energie termică și electrică prin cogenerare.

„Obiectivul principal al proiectului constă în reducerea cu peste 30% a consumului de combustibil primar, prin producerea energiei electrice și termice în cogenerare de înaltă eficiență și reducerea emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă. Dincolo de creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, se urmărește creșterea calității serviciului public de alimentare cu energie termică la tarife competitive”, informa Primăria Arad, într-un comunicat de presă transmis în urmă cu un an.

La Arad este aplicată o tehnologie în premieră în România, conform sursei citate. Echipamentele folosite vor putea arde hidrogenul într-un amestec cu gazul metan.

Lucrările de retehnologizare au început în toamna anului 2024, fiind prima investiție majoră în termoficarea locală de după 1990.

CET Hidrocarburi, având ca acționar 100% Consiliul Local Municipal Arad, mai are aproximativ 20.000 de locuințe racordate, față de 43.000 în 1990, însă, după retehnologizare, administrația locală intenționează să înceapă o campanie de readucere în sistem a locuințelor debranșate de-a lungul anilor.

Sursa: AGERPRES