Anunțul vine la aproape patru luni după ce prefectul a prezentat public situația infrastructurii de irigații din județ. La începutul lunii iunie, Aradon/Jurnal arădean scria că sistemul existent, care ar putea deservi aproximativ 25.000 de hectare, era folosit doar într-o proporție infimă. La acel moment, cele două mari proiecte se aflau încă în etapa documentațiilor necesare autorizării.

Două proiecte de peste 100 de milioane de euro

Amenajarea Semlac–Pereg deservește o suprafață de aproximativ 8.400 de hectare, iar Fântânele–Șagu aproape 7.000 de hectare. Ambele sunt incluse în etapa a doua a Programului Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații.

În iunie, valoarea estimată prezentată pentru reabilitarea sistemului Semlac–Pereg era de aproximativ 52 de milioane de euro, iar cea pentru Fântânele–Șagu de aproximativ 54 de milioane de euro. Pentru Semlac–Pereg, documentația tehnică fusese finalizată și recepționată, în timp ce la Fântânele–Șagu mai erau necesare completări pentru obținerea autorizației de construire.

În luna iulie, Consiliul Județean a făcut un alt pas necesar pentru proiectul Fântânele–Șagu, prin acordarea către ANIF a unui drept de servitute pentru două terenuri din domeniul public, aflate în zona drumurilor județene DJ 682 și DJ 682A, astfel încât rețelele de transport al apei să poată fi amplasate în subteran.

„Chiar dacă procedurile au fost demarate nu tocmai profesionist, așa cum am arătat la acel moment, neajunsurile au fost remediate și această etapă a fost finalizată. Acum este necesar ca Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare să demareze rapid procedurile de licitație pentru stabilirea constructorilor, pentru că și acestea se pot întinde mult în timp”, a declarat prefectul Mihai Pașca.

Atac la conducerea agriculturii

Prefectul și-a însoțit anunțul și de un atac politic la adresa PSD, partid căruia îi reproșează modul în care au fost gestionate în ultimii ani investițiile în infrastructura de irigații.

„Programul național pentru irigații a avut un buget de șapte miliarde și jumătate de lei. În ultimii cinci ani în care agricultura românească a fost condusă la toate nivelurile exclusiv de PSD, de la ministru până la directorul local al ANIF, în irigațiile din paragină din județul nostru nu a intrat niciun leu, iar fermierii au fost lăsați în plata Domnului”, susține Mihai Pașca.

Prefectul acuză PSD Arad fie că nu a reușit să susțină investițiile necesare în județ, fie că Aradul ar fi fost dezavantajat în raport cu alte județe.

Seceta a lovit puternic în acest an

Problema irigațiilor a devenit cu atât mai importantă după seceta severă din 2026. La sfârșitul lunii septembrie, aproximativ 3.000 de fermieri arădeni solicitaseră constatarea pagubelor și despăgubiri pentru culturile de primăvară, iar producția de porumb era estimată să fie una dintre cele mai mici din ultimele trei decenii.

Situația din teren a fost semnalată încă din iunie, când culturile din vestul județului, inclusiv din zonele Semlac, Șeitin, Nădlac și Pecica, erau deja puternic afectate de seceta pedologică.

„Asta nu mai poate continua. Mă voi bate mai departe pentru ca fermierii arădeni să fie tratați cu respect, iar instituțiile statului să-și facă datoria”, a transmis prefectul.

Obținerea autorizațiilor nu înseamnă însă începerea lucrărilor. Pentru cele două amenajări urmează etapele de achiziție necesare execuției, iar abia după desemnarea constructorilor și semnarea contractelor investițiile vor putea ajunge efectiv în teren.

Peste 12.000 de cazuri în România
Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la femeile din România. Potrivit estimărilor GLOBOCAN 2024 citate de DSP Arad, într-un singur an au fost estimate 12.308 cazuri noi și 3.599 de decese, cancerul mamar reprezentând 27% dintre cancerele diagnosticate la femei.
La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 360.000 de femei au fost diagnosticate cu această boală în 2024. Jumătate dintre cazurile de cancer de sân la femeile din UE apar în grupa de vârstă 45–69 de ani.
În cadrul campaniei din octombrie, DSP Arad urmărește creșterea gradului de informare privind depistarea precoce, încurajarea participării la screening și prezentarea la medic în cazul apariției unor modificări suspecte, precum și îmbunătățirea accesului la diagnostic, tratament și sprijin pentru pacientele cu cancer de sân.

Cu o zi înainte, G7 anunțase „o eliberare coordonată, de către AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat”, fără a preciza în comunicatul său dacă aceste 100 de milioane de barili includeau cele 75 de milioane rămase din angajamentul asumat pe 11 martie sau dacă ridicau angajamentul total la 500 de milioane de barili.

Potrivit unui comunicat transmis sâmbătă de AIE, „aproximativ 325 de milioane de barili din acțiunea colectivă a AIE anunțată pe 11 martie au fost eliberate până în prezent, ceea ce reprezintă 80% din cele 400 de milioane de barili promise inițial”.

Pe 11 martie, Agenția preciza că cele 32 de state membre ale sale – inclusiv țările din G7 – dețineau stocuri de urgență de „peste 1,2 miliarde de barili, cu un plus de 600 de milioane de barili de stocuri păstrate de industrie prin obligație guvernamentală”. Stocurile eliberate reprezintă, prin urmare, 18% din acest total.

Aceste stocuri sunt prevăzute încă din 1974, anul care a urmat șocului petrolier declanșat de Războiul de Yom Kippur, cu scopul de a contracara tensiunile bruște asupra ofertei.

Între 11 martie și 21 iulie, stocurile eliberate au reprezentat 290 de milioane de barili. Prin urmare, s-au adăugat doar 35 de milioane de barili între sfârșitul lunii iulie și începutul lunii octombrie.

Doi factori complică aprovizionarea cu hidrocarburi a țărilor G7. Pe de o parte, exporturile țărilor din Golf sunt perturbate de blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, atacat de Statele Unite și Israel. Pe de altă parte, infrastructurile energetice din Rusia sunt ținte pentru Ucraina, care speră să destabilizeze armata rusă ce duce războiul pe teritoriul său.

Deși rafinăriile din alte părți ale lumii funcționează la capacitate maximă, prețurile carburanților au crescut puternic peste tot, inclusiv în Statele Unite, exportator net atât de petrol, cât și de produse petroliere.

Washingtonul a alimentat tensiunile explicând că Uniunea Europeană, a cărei jumătate din motorină provine din Statele Unite, ar putea face mai mult pentru a reduce presiunea.

Joi, presa americană a afirmat că administrația președintelui Donald Trump intenționează să interzică aceste exporturi către Europa. Chiar a doua zi, Trump a explicat că „asta nu a fost niciodată cu adevărat pe masă” și a salutat anunțurile G7.

Angajamentul asumat este de 100 de milioane de barili pe o perioadă de patru luni (până la sfârșitul lunii ianuarie), într-un ritm accelerat la început. Într-adevăr, este prevăzută „o eliberare semnificativă de motorină în primele 20 de zile de către statele membre și țările partenere din G7”.

Calendarul corespunde campaniei pentru alegerile legislative de la jumătatea mandatului din Statele Unite, programate pentru 3 noiembrie.

Dezbaterea politică din această țară se învârte continuu în jurul creșterii prețurilor la pompă și al inflației în general, care a făcut ca opinia publică să devină în mare majoritate ostilă continuării atacurilor împotriva Iranului.

„Vă rog să faceți ca și cum aș fi eu pe buletinul de vot”, a îndemnat președintele Donald Trump.

Cu toate acestea, potrivit unor proiecții, partidul său, Republicanii, ar putea pierde majoritatea în Camera Reprezentanților sau în Senat, ori chiar în ambele.

Sursa: AGERPRES

* Partidul Social Democrat – la ora 14:00

* Alianța pentru Unirea Românilor – la ora 14:30

* Partidul Național Liberal – la ora 15:00

* Uniunea Salvați România – la ora 15:30

* Uniunea Democrată Maghiară din România – la ora 16:00

* Grupul parlamentar al minorităților naționale – la ora 16:30

* Partidul S.O.S. România – la ora 17:00

* Partidul Oamenilor Tineri – la ora 17:30

* Grupul parlamentar Uniți pentru România – la ora 18:00

* Grupul parlamentar PACE – Întâi România – la ora 18:30

* parlamentarii neafiliați – la ora 19:00

Noile consultări au loc în contextul în care săptămâna trecută liberalul Siegfried Mureșan, al treilea premier desemnat în ultimele cinci luni, nu a trecut de votul de învestitură al Parlamentului.

***

Conform articolului 85 din Constituție, președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Articolul 103 din Legea fundamentală prevede că:

”(1) Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul și lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor”.

***

Pe 5 mai, după nici un an de la învestitură, Cabinetul condus de premierul Ilie Bolojan, susținut ințial de PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale, a fost demis printr-o moțiune de cenzură. Anterior, social-democrații părăsiseră coaliția de guvernare, ei fiind inițiatorii moțiunii de cenzură care a trecut de plenul reunit al Parlamentului cu voturile AUR.

De cinci luni, Guvernul României este interimar.

În această perioadă au avut loc mai multe încercări de a fi format un nou Executiv.

La un an de la câștigarea mandatului de președinte (turul al doilea al alegerilor prezidențiale – 18 mai 2025), Nicușor Dan a fost nevoit pe 18 mai 2026 să se consulte din nou cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru.

Câteva zile mai târziu, pe 4 iunie, șeful statului l-a desemnat pe europarlamentarul Eugen Tomac candidat la funcția de prim-ministru.

Însă, pe 14 iunie, la zece zile de la desemnare, Eugen Tomac și-a depus mandatul, fiind în imposibilitatea de a forma o majoritate guvernamentală.

Tot în acea zi, Nicușor Dan l-a desemnat candidat la funcția de prim-ministru pe liberalul Adrian Veștea. Acesta s-a prezentat în fața Parlamentului, pe 22 iunie, pentru votul de învestitură, însă a fost respins de Legislativ, cu 189 de voturi ”pentru” și 23 de voturi ”împotrivă”, din totalul celor 212 voturi valabil exprimate.

A doua zi, șeful statului a convocat o nouă rundă de consultări oficiale cu partidele politice parlamentare, însă nu a fost desemnat niciun candidat de premier, varianta conturată, după cum afirma președintele Nicușor Dan, fiind a unui guvern minoritar.

O nouă serie de consultări a avut loc abia la mijlocul lunii septembrie. Șeful statului i-a convocat pe 17 septembrie pe reprezentanții partidelor politice parlamentare încercând o nouă deblocare a situației politice. În acea zi, l-a desemnat să formeze Guvernul pe liberalul Siegfried Mureșan, care a dus procedura constituțională până la capăt, însă programul de guvernare pe care l-a propus și lista de miniștri au fost respinse tot prin vot de Parlament pe data de 30 septembrie.

Aflat în acea zi într-o vizită oficială în Cehia, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca noi consultări pentru deblocarea situației, precizând că un lucru este cert – la finalul acestei runde va desemna un nou candidat de prim-ministru, eliminând varianta anticipatelor, posibilă în prezent din punct de vedere constituțional.

Sursa: AGERPRES

Vitamina B12 se găsește în mod natural în alimente de origine animală

Pentru această perioadă premergătoare debutului oficial al pelerinajului, Jandarmeria Iași asigură măsurile de ordine publică și siguranța persoanelor aflate în zona Mitropoliei, fiind dispuse măsuri pentru gestionarea și fluidizarea fluxului de pelerini. Misiunile sunt executate în sistem integrat, împreună cu IPJ și ISU Iași, Poliția Locală Iași fiecare structură acționând potrivit competențelor. Începând cu 8 octombrie, odată cu debutul oficial al pelerinajului, misiunile de asigurare a ordinii publice vor fi preluate și desfășurate, alături de structurile locale, de Gruparea de Jandarmi Mobilă ‘Alexandru cel Bun’ Bacău. Până la acest moment, nu au fost înregistrate evenimente deosebite, au precizat reprezentanții IJJ Iași.

Potrivit preotului Lucian Apopei, directorul de Comunicare al Arhiepiscopiei Iașilor, numărul mare de pelerini care au venit deja la Iași reprezintă o ‘anticipare a bucuriei întâlnirii’ cu Sfânta Cuvioasă Parascheva.

‘Ne bucurăm să vedem deja foarte mulți pelerini care vin aici la Catedrala Metropolitană încă dinainte de a debuta oficial, pe 8 octombrie, pelerinajul închinat Sfintei Cuvioase Parascheva. Faptul că pelerinii ajung în număr foarte mare la Iași poate fi prezentat aici ca o anticipare a bucuriei întâlnirii cu Sfânta. Poate unii dintre ei nu vor avea posibilitatea să ajungă în perioada 8-15 octombrie la Iași sau, fie din motive de sănătate sau de vârstă, nu vor putea sta mult la rândul de închinare așa cum de regulă se întâmplă atunci. Cu bucurie se sesizăm că aceasta este una din frumusețile extraordinare ale momentelor de la Iași’, a declarat, pentru AGERPRES, preotul Lucian Apopei.

Pelerinajul oficial va începe pe 8 octombrie, la ora 6:00, cu citirea Acatistului Sfintei Cuvioase Parascheva. Ulterior, moaștele Sfintei Parascheva și cele ale Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria, aduse special de la o mănăstire din județul Neamț, vor fi purtate în procesiune în jurul Catedralei Mitropolitane și apoi așezate în baldachinul special amenajat în curtea Mitropoliei.

Unul dintre momentele importante ale pelerinajului va fi procesiunea ‘Calea Sfinților’, programată duminică, 11 octombrie, de la ora 19:00. La eveniment sunt așteptați ieșeni, pelerini din întreaga țară, precum și ierarhi, monahi și preoți din țară și din străinătate.

Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva este sărbătorit pe 14 octombrie, zi în care Iașiul devine unul dintre cele mai importante centre de pelerinaj ortodox din țară și din Europa. Slujba de hram va fi oficiată pe un podium special amenajat pe bulevardul Ștefan cel Mare, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane.

‘Oamenii vin din toate colțurile țării, uneori de foarte departe, dar ajung aici și descoperă că nu sunt singuri. Se întâlnesc unii cu alții, se întâlnesc cu Sfânta Cuvioasă Parascheva și, mai presus de toate, îl caută pe Dumnezeu. În felul acesta pelerinajul devine o mare îmbrățișare, o îmbrățișare a Iașului cu pelerinii, a pelerinilor între ei și, cel mai important, o apropiere a sufletului de Bunul Dumnezeu. Avem această imagine a unui drum lung, a unui rând care se formează și a orelor de așteptare, imagine care ar putea să pară una a oboselii. Pentru pelerini însă, lucrurile stau cu totul și cu totul altfel. El nu vine spre oboseală, ci vine spre odihnă. Nu vine doar ca să parcurgă un drum, ci vine să-și așeze sufletul’, a mai declarat preotul Lucian Apopei.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea și s-a născut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol.

Parascheva a murit la vârsta de 27 de ani, la Epivat. După ce a fost îngropată, trupul său a fost dezgropat și așezat în Biserica Sfinții Apostoli din Epivat, unde a stat 200 de ani.

Evenimentele politice care au avut loc în secolele următoare au făcut ca moaștele să fie strămutate în mai multe locuri. În anul 1235 au fost depuse la Biserica Maica Domnului din Târnovo, capitala imperiului romano-bulgar, unde au rămas timp de 160 de ani, până când turcii au cucerit părți însemnate din Peninsula Balcanică. Astfel, moaștele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad, unde au rămas până în anul 1521, când turcii au cucerit și acest oraș. Moaștele au fost duse la Constantinopol după ce au fost solicitate de patriarhul ecumenic Ieremia I sultanului, care a acceptat să i le dea în schimbul unor daruri. După 120 de ani, în anul 1641, moaștele Paraschevei au ajuns în Moldova, în semn de recunoștință față de domnitorul Vasile Lupu, care a plătit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol.

Pe 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în Biserica mănăstirii ‘Sfinții Trei Ierarhi’, unde au rămas depuse până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaș, fiind mutate în paraclisul mănăstirii. Moaștele au fost duse în noua Catedrală Mitropolitană după ce, în seara zilei de 26 decembrie 1888, clădirea a fost cuprinsă de flăcări declanșate de o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă. Potrivit scrierilor de la acea vreme, focul a ars mocnit toată noaptea, totul fiind prefăcut în scrum. Singurele neatinse de sinistru au fost moaștele Cuvioasei.

Sfânta Cuvioasă Parascheva a fost canonizată în ședința din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR.

În fiecare an, hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, care este prăznuit pe 14 octombrie, transformă Iașiul în cel mai mare centru de pelerinaj din țară. Slujba Liturgică de pe 14 octombrie, când în calendarul ortodox este sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, va fi oficiată pe un podium special amenajat pe bulevardul Ștefan cel Mare, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. În zonă vor fi amenajate culoare de acces pentru cei care vor dori să participe la slujbă.

Sursa: AGERPRES