Autorii documentului susțin că diferențele dintre localități nu sunt determinate doar de poziționarea geografică, ci și de capacitatea administrativă a autorităților locale, de gradul de implicare al administrațiilor și de abilitatea acestora de a implementa proiecte.

Socodorul, remarcat la nivel național
În ceea ce privește fondurile europene atrase în perioada 2016–2024, raportul evidențiază trei comune considerate performante la nivel național: Socodor, Pardinia din județul Tulcea și Lelese din județul Hunedoara. Conform raportului, aceste localități se remarcă prin nivelul ridicat al fondurilor europene atrase raportat la numărul de locuitori.

În același timp, raportul menționează și exemple de localități aflate constant în categoriile inferioare atât în privința fondurilor guvernamentale, cât și a celor europene. Printre acestea se numără Crevedia (Dâmbovița), Dragoslavele (Argeș), Secuieni (Harghita) și Izvoare (Dolj).
Documentul atrage atenția și asupra unor diferențe semnificative între fondurile atrase și cele efectiv cheltuite în anumite localități, aspect care poate indica probleme de absorbție sau dificultăți de implementare a proiectelor.

Diferențe mari între administrațiile locale
Raportul analizează și performanțele consiliilor județene în funcție de capacitatea de atragere și execuție a fondurilor.
Potrivit documentului, județele Tulcea, Bistrița-Năsăud și Sălaj se află printre cele mai performante atât în ceea ce privește fondurile guvernamentale, cât și cele europene, în timp ce Bihor și Mehedinți sunt remarcate pentru execuțiile bugetare semnificative din fonduri europene.
La polul opus, județe precum Timiș, Teleorman, Mureș, Harghita, Ilfov, Bacău și Satu Mare au înregistrat unele dintre cele mai reduse valori pe cap de locuitor în ceea ce privește atragerea și execuția fondurilor europene.
Autorii raportului concluzionează că administrațiile locale și județene performante sunt, de regulă, cele care au infrastructură instituțională dezvoltată și experiență în gestionarea proiectelor.

„Acest fenomen poate accentua polarizarea regională dacă criteriile de alocare și sprijinul pentru administrațiile mai slabe nu sunt ajustate corespunzător în următoarele cicluri bugetare”, se arată în documentul Cancelariei prim-ministrului.

FOTO | Luna, câinele salvator al ISU Arad

FOTO: ISU Arad

“Le mulţumesc tuturor celor care ies astăzi în stradă pentru valorile democratice. Chiar dacă nu sunt în Bucureşti, sunt alături de ei şi de toţi cei care cred într-o Românie europeană, modernă şi dreaptă.Democraţia nu se apără o dată la câţiva ani. Se apără în fiecare zi”, scrie Ilie Bolojan, sâmbătă, pe Facebook.

Potrivit acestuia Europa reprezintă un “proiect construit în timp, cu efort şi sacrificii”, dar şi “parteneriate puternice”, încredere şi solidaritate între ţări cu valori comune.

“Europa înseamnă parteneriate puternice, încredere şi solidaritate între ţări care au ales acelaşi drum. Înseamnă că România nu este singură, ci lucrează alături de oameni şi state care cred în aceleaşi valori şi care construiesc împreună un viitor mai sigur şi mai prosper”, afirmă preşedintele PNL.

Premierul interimar arată că ziua de 9 Mai este despre “o alegere pe care trebuie sa o protejăm”.

“Astăzi vorbim despre apartenenţa României la un spaţiu al valorilor comune şi despre o alegere pe care trebuie să o protejăm. Ne dorim o ţară parte dintr-o comunitate a regulilor, a muncii şi a libertăţii sau întoarcerea la un sistem bazat pe privilegii, obedienţă şi nedreptate?”, adaugă Bolojan.

El menţionează că ani la rând, în România “a supravieţuit un mecanism de putere cu rădăcini adânci în comunism”, un sistem în care unii avansau prin relaţii, nu prin competenţă, în care resursele statului “serveau reţele de influenţă”, nu oamenii.

“Astăzi, acest sistem reacţionează. Pentru că reformele îi taie privilegiile şi sursele de putere. De aceea, modernizarea României este o luptă grea. Europa înseamnă exact opusul: instituţii puternice, lege egală pentru toţi, respect pentru banul public şi şanse câştigate prin muncă. Vrem o ţară a şanselor egale, pentru fiecare dintre noi, sau o ţară dominată de ură şi dezinformare?”, se mai arată în postare.

O manifestaţie cu tema “Un singur drum – Europa” va fi organizată sâmbătă, în Capitală, participanţii urmând să plece, în marş, din Piaţa Universităţii către Piaţa Victoriei.

Apartenenţa la Europa este cea mai sigură garanţie a transparenţei şi a dreptăţii, transmit organizatorii evenimentului.

Sursa: AGERPRES

‘Traseul de munte parcurs de pompieri pedestru a durat aproape trei ore. Colegii noștri au ajuns la locul intervenției în jurul orei 2:30. Cabana, cu o suprafață de aproximativ 250 de metri pătrați, a ars în totalitate. Focarele existente au fost lichidate și astfel, a fost eliminat riscul propagării incendiului la vegetația din jur și la pădure. În momentul producerii evenimentului, în cabană nu se aflau persoane’, au transmis reprezentanții ISU Hunedoara.

Din cercetările efectuate la fața locului, cel mai probabil incendiul a izbucnit din cauza coșului de fum necurățat.

VIDEO: Salvamont Hunedoara

Sursa: AGERPRES

Cu toate acestea, se pare că parada obişnuită de echipament militar greu a fost redusă din cauza îngrijorărilor legate de posibile atacuri cu drone ucrainene.

Kremlinul a retras, de asemenea, invitaţiile adresate jurnaliştilor străini cu preaviz scurt.

Sunt aşteptaţi doar câţiva demnitari străini, inclusiv prim-ministrul slovac Robert Fico, singurul lider al UE prezent la Moscova, deşi nu urmează să participe la paradă.

Autorităţile au impus, de asemenea, restricţii în capitală, inclusiv întreruperi ale internetului mobil la Moscova şi în alte oraşe.

Vineri, preşedintele SUA, Donald Trump, a anunţat că Ucraina şi Rusia au convenit asupra unui armistiţiu de trei zile, de sâmbătă până luni, la cererea sa.

Anunţul preşedintelui american a venit după zile de anunţuri contradictorii şi suprapuse de armistiţiu făcute de cele două părţi.

Rusia declarase anterior un armistiţiu unilateral care coincide cu evenimentele de Ziua Victoriei. Ucraina a răspuns cu un armistiţiu unilateral începând cu 6 mai, dar l-a retras ulterior după ce a declarat că Rusia şi-a continuat atacurile, inclusiv unul dintre cele mai mari atacuri cu drone de până acum din conflict.

Ziua Victoriei este sărbătorită pe 9 mai în Rusia deoarece capitularea Wehrmacht-ului german din 1945 a fost semnată pe 8 mai seara, la Berlin, când era deja trecut de miezul nopţii la Moscova.

Sursa: AGERPRES

Întrebat dacă va muta trupe din Germania în Polonia, preşedintele SUA a sugerat că Varşoviei “i-ar plăcea”, adăugând: “Am o relaţie bună cu preşedintele lor. L-am susţinut la alegerea sa şi a câştigat. Este un mare luptător; un tip grozav; îmi place foarte mult de el. Aşa că este posibil. Aş putea să o fac”.

Pentagonul a anunţat săptămâna trecută retragerea a 5.000 de soldaţi din Germania, ţară care găzduieşte unul din cele mai mari contingente de trupe americane din afara teritoriului său, deşi Donald Trump a declarat ulterior că reducerea trupelor va fi “mult mai mare”.

Retragerea, programată să aibă loc anul viitor, a surprins Berlinul, aliaţii NATO şi Kievul, care luptă împotriva invaziei ruseşti pe teritoriul său din 2022, cu ajutorul partenerilor europeni şi al Alianţei.

O repoziţionare a trupelor din Germania în Polonia ar consolida o ţară care se învecinează cu Ucraina, Belarus şi exclava rusă Kaliningrad, notează agenţia spaniolă de presă.

Sursa: AGERPRES

Cunoscut sub numele de ‘Declarația Schuman’, acest discurs a pregătit terenul pentru o nouă eră a păcii, integrării și cooperării pe întregul continent. ‘Declarația Schuman’ reprezintă baza pe care s-a construit ceea ce astăzi cunoaștem sub numele de Uniunea Europeană.

În 2026, vor fi marcați 40 de ani de la aderarea Portugaliei și Spaniei la UE, dar și de la primele aniversări oficiale ale Zilei Europei și de la utilizarea publică a drapelului și imnului UE, notează https://european-union.europa.eu/.

Drapelul uniunii a fost adoptat în 1985, fiind utilizat până atunci de Consiliul Europei. În mai 1986, drapelul european este arborat pentru prima dată în fața clădirii Berlaymont, sediul principal al Comisiei Europene la Bruxelles. Melodia folosită pentru a simboliza UE este un extras din Simfonia a IX-a compusă în 1823 de Ludwig Van Beethoven pe versurile poemului ‘Odă bucuriei’, scris de Friedrich von Schiller în 1785. În 1972, Consiliul Europei a transformat această melodie în propriul său imn. Apoi, în 1985, liderii europeni au adoptat-o ca imn oficial al Uniunii Europene.

În ziua de 9 mai, instituțiile de la Bruxelles și din întreaga UE invită toți cetățenii să le viziteze sediile și să exploreze unele dintre cele mai celebre spații ale Uniunii, prin intermediul numeroaselor activități interactive și expoziții organizate în această zi.

FOTO: Pixabay

În România, membră a Uniunii Europene din 2007, Ziua Europei este marcată atât prin ceremonii oficiale cât și prin diverse evenimente culturale, educaționale și civice, pentru a celebra apartenența la familia europeană, notează https://www.cnr-unesco.ro/.

În 2025 s-au împlinit 75 de ani de la Declarația Schuman. Cu acest prilej, Biroul de conducere al Parlamentului European a decis să înființeze Ordinul European de Merit, prima distincție europeană de acest fel acordată de o instituție a UE, notează https://www.europarl.europa.eu/.

La cinci ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, națiunile Europei încă făceau eforturi pentru a înlătura consecințele dezastruoase ale acestui conflict global, căutând în același timp modalități de a evita un alt război.

În aceste împrejurări, la 9 mai 1950, ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman (1948-1952), a propus plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, evitând astfel izbucnirea unui nou conflict militar între națiunile Europei, potrivit site-ului https://european-union.europa.eu/. Propunerea, cunoscută sub numele de ‘Declarația Schuman’, este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

La 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) între Germania, Franța, Belgia, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. La 25 martie 1957, aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA, astăzi EURATOM). Tratatul de la Roma și Tratatul CEEA au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

Ideea privind marcarea unei Zile a Europei a fost introdusă de Consiliul Europei în 1964. Comunitățile Europene au luat decizia, în 1985, de a institui această zi la data de 9 mai, conform site-ului https://luxembourg.public.lu/.

Acestui amplu proiect i s-au alăturat, de-a lungul timpului, încă 22 de state europene: Irlanda, Marea Britanie și Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania și Portugalia (1986), Suedia, Austria și Finlanda (1995), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia și Ungaria (2004), Bulgaria și România (2007) și Croația (2013), ceea ce a dus la crearea unei imense piețe unice (denumită și piața internă). La 31 ianuarie 2020, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a părăsit Uniunea Europeană.

Comunitatea Economică Europeană (CEE) a devenit Uniunea Europeană (UE), prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului privind Uniunea Europeană (Tratatul de la Maastricht). Documentul reprezintă actul constitutiv al Uniunii Europene.

Sursa: AGERPRES

Astfel, Primăria a folosit o societate din subordinea Consiliului Local Moneasa pentru a închiria baza de agrement, care mai include bungalouri pentru cazare și o terasă cu bar.

Contractul a fost semnat pe un an, timp în care primăria va achita 50.000 de euro chirie.

‘Era singura soluție să salvăm ștrandul, care are zeci de mii vizitatori în sezonul estival, în unele zile chiar 1.500 de turiști. Vom deschide baza de agrement la 1 iunie și vom păstra toate prețurile, inclusiv cele pentru cazare, la nivelul anilor trecuți. În decursul următorului an intenționăm să extindem parteneriatul cu proprietarii, pentru a atrage fonduri europene în vederea dezvoltării bazei de agrement, care ne dorim să devină un fel de SPA’, a declarat edilul.

El a precizat că se dorește ca baza, care are o capacitate de 2.000 de vizitatori, să devină una deschisă tot timpul anului, în condițiile în care până acum funcționa doar aproximativ trei luni pe an, adică în vacanța de vară.

Primarul a mai anunțat că pe perioada administrării ștrandului vor fi angajați opt oameni, la întreținerea bazei și pentru servirea clienților.

Moneasa, supranumită ‘Perla Apusenilor’, este singura stațiune de interes național din județul Arad. Stațiunea are 1.500 de locuri de cazare pe timp de vară, în hoteluri, pensiuni, vile și cabane, iar pe timp de iarnă sunt deschise doar 500 dintre acestea.

În 2025, numărul turiștilor a crescut cu 40% în Moneasa și a fost de aproximativ 100.000. Calculele au fost făcute de primărie pe baza taxei hoteliere încasate.

Sursa: AGERPRES

FOTO: Federația Română de Tenis de Masă

Franța (numărul 5 mondial), medaliată cu bronz de la ediția precedentă, a câștigat prima partidă, prin Jia Nan Yuan, care a dispus de Adina Diaconu cu 3-2 (7-11, 13-11, 11-8, 8-11, 11-5).

Bernadette Szocs a restabilit egalitatea, prin victoria reușită în duelul cu Prithika Pavade cu 3-2 (11-7, 11-9, 11-13, 5-11,11-2). România, vicecampioana europeană, a preluat conducerea prin punctul reușit de Andreea Dragoman, 3-1 (11-6, 11-7, 6-11, 11-6) cu Charlotte Lutz.

FOTO: Federația Română de Tenis de Masă

Szocs a încheiat conturile, învingând-o pe Jia Nan Yuan cu 3-1 (10-12, 11-6,11-4, 14-12).

România va juca în semifinale cu campioana mondială China, sâmbătă, de la 14:30 (ora României).

FOTO: Federația Română de Tenis de Masă

Mondialele de la Londra reunesc 64 de echipe masculine și 64 de echipe feminine din întreaga lume, între 28 aprilie – 10 mai, la o ediție aniversară, care marchează 100 de ani de la primele Campionate Mondiale, de la constituirea ITTF și a Federației Române de Tenis de Masă (FRTM).

Sursa: AGERPRES