Acum este prăznuit unul dintre cele mai mari evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos: intrarea Lui sărbătorească în Ierusalim, arată Sfântul Luca al Crimeii.

În acele zile, cetatea era plină cu oameni veniți de pretutindeni la marea sărbătoare a Paștilor. Ea răsuna de zvonurile privitoare la Marele Proroc și Făcător de minuni din Nazaret, Ce tocmai săvârșise cea mai mare dintre nenumăratele Sale minuni – învierea lui Lazăr, care zăcuse patru zile în mormânt, și aștepta sosirea Lui, și se pregătea să Il întâmpine sărbătorește.

Așadar, poporul sălta ținând în mâini ramuri de finic, strigând: „Osana întru cei de sus! Bine este cuvântat Cel Ce vine întru numele Domnului!”, așternându-și hainele sub copitele asinului. Copiii strigau, înălțând laudă lui Dumnezeu.

Și totuși, cărturarii, fariseii și arhiereii sufereau și cârteau, iar în cele din urmă, nemaiputând răbda, I-au zis Domnului: „Ceartă-i, Tu nu auzi ce zic?”. Iisus le-a răspuns: ‘Oare niciodată n-ați citit că „din gura pruncilor și a celor ce sug Ți-ai pregătit laudă”? Dacă vor tăcea aceștia, pietrele vor striga’ (Matei 21, 16; Luca 19, 39-40).

Erau plini de zavistie și de ură împotriva Mântuitorului și auzind despre minunea cu învierea lui Lazăr, nu numai că nu au crezut, ci s-au grăbit să hotărască condamnarea Sa la moarte. Căci adunând sinedriul, ziceau: ‘Ce facem, pentru că Omul acesta face multe minuni? Dacă-L lăsăm așa toți vor crede în El și vor veni romanii și ne vor lua și țara și neamul’ (Ioan 11, 47-48).

„Auzi nebunie, auzi orbire din zavistie și ură! Despre această orbire și împietrire a fariseilor, a arhiereilor și cărturarilor a prorocit marele prooroc Isaia, zicând: ‘Că s-a învârtoșat inima poporului acestuia și cu urechile sale greu a auzit și ochii săi i-a închis, ca nu cumva să vadă cu ochii și cu urechile să audă, și cu inima să înțeleagă și să se întoarcă și să-l vindec” (Isaia 6, 10). (Arhimandrit Cleopa Ilie – Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria, ‘Predica la Duminica Floriilor’)

Aceasta era firea Dumnezeiască a Domnului Hristos, că, oriunde Se arată El – Dumnezeu în trup omenesc – oamenii se despărțeau de-a dreapta și de-a stânga Lui, așa cum se vor despărți când va veni în ziua cea de pe urmă a istoriei lumii acesteia. Până în ziua de astăzi, când vorbirea dintre oamenii din lume se îndreaptă către Domnul nostru Iisus, aceștia se despart la stânga și la dreapta.

„Cât de bine deslușită trebuie să fi fost această despărțire în zilele vieții Sale întrupate pe pământ!”, punctează Sfântul Nicolae Velimirovici.

Duminica Floriilor este punct de început al privegherii pentru adâncirea în gândurile prăznuitoare ale evenimentelor care țin de mântuirea noastră, spune Părintele Teofil Părăian.

De acum, din seara Duminicii Floriilor încep deniile.

La prima denie, cea din Duminica Floriilor, se va citi Evanghelia cu smochinul blestemat, pentru că nu avea roade întru el.

Despre smochinul neroditor, Sfântul Evanghelist Marcu spun că s-a uscat, pentru că Iisus, pe când venea din Betania spre Ierusalim, a zis: ‘De acum înainte, rod din tine nimeni în veac să nu mănânce’. (Marcu, 11, 14)

S-a spus că Hristos Domnul a făcut această minune asupra smochinului ca să ne cheme la umilință și pocăință, la părăsirea păcatelor, simbolizate de frunzele frumoase, dar neroditoare, și la cultivarea virtuților, întrucât fiecare suflet lipsit de roadă duhovnicească este un smochin neroditor. (‘Predici la Triod – La porțile Postului Mare’, Sfântul Luca al Crimeii, București, 2004; Sfântul Nicolae Velimirovici, Predica la Duminica a V-a din Post – a Floriilor – https://www.crestinortodox.ro; ‘Predica la Duminica Floriilor’, Părintele Ilie Cleopa, Editura Mănăstirii Sihăstria, 1996 – doxologia.ro; Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ‘Sfânta și Marea Luni’, în ‘Foame și sete după Dumnezeu’, Ed. Basilica, București, 2010 – https://basilica.ro/; ‘Întâmpinări’ – Interviuri cu Părintele Teofil Părăian, realizate de Sabin Vodă)

Sursa: AGERPRES

Papa Leon al XIV-lea a celebrat Sfânta Liturghie a Cinei Domnului în bazilica Sfântul Ioan din Lateran, catedrala Romei în seara Joii Sfinte, 2 aprilie. La ritul Spălării picioarelor, pontiful a spălat picioarele a doisprezece preoți ai diecezei de Roma. În omilia sa, papa a subliniat importanța gestului pe care Iisus îl face pentru apostolii săi, cel al spălării picioarelor, ‘un gest care rezumă revelația lui Dumnezeu’. (sursa: https://www.vaticannews.va)

‘Liturghia solemnă din această seară’, a spus Papa la omilia Sfintei Liturghii, ‘ne introduce în sfântul triduum al patimii, morții și învierii Domnului. Trecem acest prag nu ca spectatori, nici din inerție, ci mai degrabă ca oaspeți speciali ai lui Iisus însuși: ca oaspeți ai Cinei în care pâinea și vinul devin pentru noi Sacramentul mântuirii’.

Într-un context marcat de război și restricții, în dimineața de Joia Mare, Patriarhul Latin al Ierusalimului, Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, a prezidat cu ușile închise Liturghia in Coena Domini în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

În omilia sa, Cardinalul a spus: ‘Ne aflăm în locul unde o piatră a pecetluit odată moartea. Și totuși, astăzi suntem aici pentru a celebra viața’. (sursa: https://www.vaticannews.va)

Patriarhul Latin al Ierusalimului, Pierbattista Pizzaballa, a reflectat asupra atmosferei din jurul acestui moment istoric particular din Orientul Mijlociu, spunând: ‘Există o tensiune pe care nu o putem ignora: afară, ușile Sfântului Mormânt sunt închise. Războiul a transformat acest loc într-un refugiu, un ‘interior’ separat de un ‘exterior’ copleșit de frică și tensiune. Suntem aici ca într-un pântece al păcii, în timp ce lumea din jurul nostru este sfâșiată și ne dorim să putem schimba toate acestea’.

Duminica Paștelui

Liturghia zilei de Paști se celebrează cu mare solemnitate. În locul actului penitențial (recunoașterea vinovăției), se face stropirea cu apă binecuvântată în noaptea precedentă, pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală este pusă lângă amvon sau lângă altar și rămâne acolo tot timpul pascal. (sursa: http://www.ercis.ro)

Lumânarea Pascală este o lumânare mare, albă folosită în liturghia bisericilor creștine occidentale (Romano-Catolică, Anglicană, Luterană, etc.). În fiecare an, de Paște, este sfințită și aprinsă o Lumânare Pascală nouă, și este folosită în timpul liturgic numit ‘Timpul Paștelui’ și apoi, în restul anului, în diferite ocazii speciale, cum ar fi Botezul sau Înmormântarea. (sursa: https://brcrd.com)

Ceremonia aprinderii Lumânării Pascale este una din cele mai solemne momente ale Vigiliei Pascale celebrată în noaptea de Sâmbăta Mare.

În deschiderea Vigiliei Pascale se aprinde și se binecuvântează un ‘foc nou’, iar Lumânarea Pascală este prima care se aprinde de la acest foc, în afara bisericii. Apoi lumânarea este dusă în procesiune în biserică.

De la această lumânare se aprind toate celelalte lumânări folosite în Noaptea de Înviere.

***
‘Iubirea a învins ura. Lumina a învins întunericul. Adevărul a învins minciuna. Iertarea a învins răzbunarea. Răul nu a dispărut din istoria noastră, va rămâne până la sfârșit, dar nu mai are stăpânire, nu mai are putere asupra celui care primește harul acestei zile’, afirma Papa Francisc (2013-2025) în tradiționalul mesaj pascal ‘Urbi et Orbi’ transmis în 20 aprilie 2025 de la balconul binecuvântărilor al bazilicii Sfântul Petru. (sursa: https://www.vaticannews.va)

Convalescent, în căruciorul rulant, papa Francisc a venit în jurul orei Romei 12.00 la balconul binecuvântărilor, unde era însoțit de maestrul de ceremonii, monseniorul Diego Ravelli, și de cardinalii protodiaconi Dominique Mamberti și Fernando Vergez Alzaga, prefect al Tribunalului Suprem al Signaturii Apostolice, respectiv, președinte emerit al Guvernatoratului Statului Cetății Vaticanului.

În 2024, Papa Francisc a prezidat Sfânta Liturghie a Paștelui și a transmis tradiționalul mesaj pascal ‘Urbi et Orbi’ la 31 martie. Pontiful a vorbit despre ‘pietrele grele’ care, ca odinioară la mormântul Domnului, închid speranțele umanității. Mesajul pascal s-a încheiat cu binecuvântarea apostolică și darul indulgenței plenare.

În 2023, Suveranul pontif a prezidat slujba solemnă din duminica Învierii Domnului, în ziua de 9 aprilie, în Piața Sfântul Petru.

După slujba oficiată de Giovanni Battista Re, decanul Colegiului Cardinalilor, Papa Francisc a rostit, în balconul Bazilicii Sfântul Petru, mesajul și binecuvântarea sa bianuală ‘Urbi et Orbi’ (‘Către oraș și lume’) în fața unei mulțimi numeroase de credincioși.

La fel ca în anul precedent, și în 2023 mesajul suveranului pontif a acordat un loc special războiului din Ucraina.

În 2022, în ziua de 17 aprilie, Papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie a Duminicii Învierii pentru aproximativ 50.000 de persoane strânse în Piața San Pietro – prima Liturghie de Paști cu public, după doi ani de restricții impuse de pandemia Covid-19. Papa Francisc a participat, de asemenea, la ‘Resurrexit’, un ritual vechi de cinstire a unei icoane a Mântuitorului. (sursa: Catholic News Agency, preluată de Catholica.ro)

În locul predicii de după Evanghelie, după un obicei al ultimilor ani, papa Francisc a păstrat o tăcere de câteva minute pentru rugăciune și reflecție personală. După Sfânta Liturghie, a salutat mulțimea din Piața San Pietro, din papamobil, înainte de a merge în Aula Binecuvântărilor.

Papa : Francisc a ieșit în balconul central al bazilicii, de unde a dat binecuvântarea ‘Urbi et Orbi’.

Sursa: AGERPRES

Cei doi lideri au discutat despre relațiile dintre țările lor, „eforturile de pace în conflictul ruso-ucrainean, precum și despre evoluțiile regionale și internaționale”, a adăugat aceasta.

Pe lângă cooperarea în domeniul securității, cei doi șefi de stat au discutat și despre „măsuri de implementare a proiectelor comune pentru dezvoltarea infrastructurii de gaze, precum și despre oportunități pentru dezvoltarea comună a câmpurilor de gaze”, a declarat Zelenski.

„Am convenit asupra unor noi pași în cooperarea în domeniul securității. Aceasta privește în principal domeniile în care putem sprijini Turcia: cunoștințe, tehnologie și experiență. Există o voință politică puternică de a lucra împreună, iar echipele noastre vor finaliza detaliile în zilele următoare”, a scris președintele ucrainean pe platforma X.

De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, Kievul a căutat să își demonstreze expertiza în apărarea aeriană împotriva dronelor Shahed, proiectate de Iran, utilizate de Rusia și vizate de monarhiile din Golf vizate de Teheran.

Această întâlnire a avut loc a doua zi după o conversație telefonică între președintele turc și omologul său rus, Vladimir Putin. Cei doi au cerut un armistițiu în Orientul Mijlociu și au discutat despre securitatea în regiunea Mării Negre, Moscova acuzând Kievul de atacuri asupra petrolierelor și de vizarea infrastructurii de gaze care leagă Rusia de Turcia.

După ce a sosit la Istanbul sâmbătă după-amiază într-o vizită neanunțată, Zelenski a fost primit de omologul său turc la Palatul Dolmabahce, pe malurile Bosforului, un loc obișnuit pentru întâlniri de lucru între șeful statului turc și lideri străini.

O prezență semnificativă a forțelor de ordine a fost desfășurată în jurul Palatului Dolmabahce, a observat un jurnalist AFP la fața locului.

Ultima vizită a lui Zelenski în Turcia a avut loc în noiembrie anul trecut, deși Erdogan și-a reiterat în mod frecvent oferta de a găzdui negocierile ruso-ucrainene pentru a pune capăt războiului.

Președintele ucrainean urmează, de asemenea, să se întâlnească la Istanbul cu Bartolomeu I, patriarhul ecumenic al Constantinopolului și o figură importantă în lumea ortodoxă.

Paștele ortodox este sărbătorit în Ucraina și Rusia pe 12 aprilie.

Zelenski a acuzat săptămâna aceasta Rusia că își intensifică atacurile ucigătoare asupra Ucrainei în loc să răspundă propunerii sale de armistițiu de Paște. Moscova, la rândul său, a indicat că nu a văzut nicio inițiativă clar formulată din partea Kievului.

Sursa: AGERPRES

Populația de pe raza comunei Ciorani a fost avertizată prins mesaj RO-ALERT cu privire la această situație.

Din primele cercetări, polițiștii au stabilit că un bărbat de 37 de ani ar fi condus un ansamblu de vehicule format din autoutilitară și semiremorcă pe DN 1D, din direcția Ploiești către Urziceni, iar, în zona kilometrului 22+900 m, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare și ar fi intrat în coliziune cu un stâlp din beton, amplasat pe partea dreaptă a spațiului verde.

Traficul rutier este oprit pe ambele sensuri de deplasare, a anunțat Inspectoratul Județean de Poliție Prahova.

Autoritățile au dispus, sâmbătă seară, evacuarea populației pe o rază de aproximativ 1.000 de metri, după ce o cisternă încărcată cu aproximativ 30.000 de litri de GPL s-a răsturnat pe drumul național DN 1D, la ieșirea din Ciorani către Urziceni, anunță Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Prahova.

Potrivit sursei citate, la locul intervenției au fost mobilizate inițial o autospecială de stingere, o autospecială de descarcerare și un echipaj SMURD de la Detașamentul Mizil, iar ulterior, forțele au fost suplimentate cu o autospecială pentru transport personal și victime multiple, un microbuz, roboții pentru stingere din cadrul ISU București-Ilfov, precum și un echipaj CBRN din cadrul USISU (Unitatea Specială de Intervenție în Situație de Urgență) Ciolpani.

‘În urma măsurătorilor efectuate cu aparatura din dotare, nu au fost identificate scurgeri de GPL. Nu au fost înregistrate victime. Misiunea este în desfășurare, echipajele acționând pentru asigurarea măsurilor de prevenire a incendiilor și pentru înlăturarea oricărui pericol’, transmite ISU.

Traficul rutier este oprit pe ambele sensuri de deplasare, a anunțat anterior Inspectoratul Județean de Poliție Prahova.

Sursa: AGERPRES

El subliniază că “Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor la carburanţi”, ci, dimpotrivă, veniturile fiscale suplimentare generate de creşterea preţurilor la benzină şi motorină sunt mult mai mici decât costul crizei pentru finanţele publice.

“Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei, la un preţ mediu al carburanţilor de 10-10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanţi se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul (…) Criza preţului petrolului are pentru economie costuri indirecte şi mai mari. Creşterea generală a preţurilor are un efect de scădere a consumului, de frânare a creşterii economice şi afectează veniturile statului. În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creşterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte semnificativ, afectând echilibrul bugetar”, evidenţiază premierul Bolojan.

Totodată, el arată în detaliu ce măsuri a luat Guvernul în luna martie şi în prima săptămână din aprilie pentru a limita efectele acestor scumpiri şi pentru păstra “lucrurile cât mai stabile pentru oameni şi pentru economie”.

De asemenea, Bolojan arată că Guvernul acţionează în limita posibilităţilor pe care le are “ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuţi şi a constrângerilor din prezent”.

“În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plăţile pentru motorina achiziţionată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri şi pentru urgentarea decontărilor. Susţinerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, preţul final al oricărui produs fiind influenţat de costul transportului”, punctează premierul.

Pentru agricultori, a fost prelungită rambursarea accizei de 2,7 lei/litru şi în acest an, adaugă el.

“Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăţi pentru ultimele luni ale anului trecut. Sprijinul pentru agricultori are efecte atât asupra competitivităţii sectorului, cât şi asupra preţului alimentelor. Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creşterea speculativă a preţurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creşterilor de preţuri la combustibili pe zona de rafinare. Ca urmare, săptămâna aceasta, pentru produsele ieşite din rafinăriile din ţară, creşterea preţului a fost limitată sau chiar preţurile au scăzut. Asta s-a văzut în preţul la staţii, la unele reţele de benzinării”, a specificat Ilie Bolojan

Potrivit acestuia, reducerea de 11% a accizei la motorina standard, adică 30 de bani pe litru este ceea ce îşi permite acum Guvernul României.

“Ieri, în şedinţa de Guvern, am aprobat o ordonanţă de urgenţă prin care se reduce cu 11% acciza la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru. Asta înseamnă un preţ mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marţi. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar. De ce doar motorina? În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creşterile de preţ au fost duble faţă de cele de la benzină. De asemenea, costul motorinei afectează preţul transportului de mărfuri şi de călători, costul pentru funcţionarea maşinilor şi utilajelor grele din construcţii şi industrie, preţurile din economie, în general, şi, implicit, costul vieţii”, argumentează şeful Guvernului.

În plus, el arată că s-a luat în această perioadă şi decizia de a supraimpozita profiturile excepţionale ale companiilor care exploatează ţiţeiul românesc. “Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parţial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin preţurile mai mari ale petrolului, de consecinţele războiului trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea poverii asupra cetăţenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanţelor, ar urma să se încaseze între 90 şi 100 de milioane lei lunar, în funcţie de preţurile ţiţeiului”, mai punctează premierul Bolojan.

El concluzionează că se vede din aceste sume că toate încasările suplimentare la buget în urma creşterii preţurilor la carburanţi sunt returnate sub forma reducerii accizei. “Chiar dacă adăugăm şi veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm”, a mai subliniat şeful Guvernului.

Executivul a adoptat vineri, 3 aprilie, actul normativ privind reducerea temporară a nivelului accizei pentru motorină şi instituirea contribuţiei de solidaritate asupra veniturilor din comercializarea ţiţeiului şi a produselor energetice obţinute din prelucrarea ţiţeiului extras de pe teritoriul României.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat vineri, după şedinţa de la Palatul Victoria, că în acest moment nu este în lucru nicio altă măsură pentru reducerea impactului la creşterea preţurilor carburanţilor şi nu se ia în calcul reducerea accizei şi pentru benzină.

Ioana Dogioiu a fost întrebată dacă, în perioada următoare, Guvernul intenţionează să vină cu alte măsuri pentru reducerea impactului creşterii preţurilor pe piaţa carburanţilor şi dacă este posibil să se reducă acciza şi pentru benzină.

“Piaţa este fluidă, e foarte greu de spus ce se va întâmpla în perioada următoare, pentru că am văzut că este impredictibilă. În acest moment nu e în lucru nicio altă măsură, dar sigur că efectul măsurilor deja luate sunt într-o permanentă evaluare. (…) Toate măsurile luate până acum – şi cea de astăzi, şi cele din ordonanţa de săptămâna trecută – sigur că sunt în permanenţă evaluate. A fost stabilită o reducere de acciză pentru motorina Standard pentru că, pe de-o parte, acolo a fost creşterea cea mai mare de preţ, fără îndoială, 75% din consumul de pe piaţa românească este consum de motorină şi trebuie să ne gândim la faptul că motorina este cea care, de fapt, se duce cel mai puternic în inflaţie la o adică. Intervenind asupra motorinei, practic creezi şi un efect anti-inflaţionist”, a răspuns purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Sursa: AGERPRES