Proiectul este implementat în cadrul Pilonului VI – Politici pentru noua generație, Componenta C15 – Educație, Investiția I17 – Asigurarea infrastructurii universitare (cămine, cantine, spații de recreere), Apelul „Modernizarea infrastructurii universitare pentru un spațiu academic echitabil”.

Obiectivul proiectului

Investiția a urmărit modernizarea Căminelor Studențești 1 și 2 și extinderea Cantinei Universitare, pentru creșterea eficienței energetice, a confortului, a siguranței și a accesibilității serviciilor destinate studenților.

Rezultatele investiției

Principalele rezultate obținute prin proiect sunt:

• două cămine studențești reabilitate, cu 236 de camere și o capacitate totală de 708 locuri de cazare;
• oficii, spălătorii, uscătorii și spații comune pentru studiu și recreere, precum și infrastructură adaptată studenților cu mobilitate redusă;
• cantina extinsă în regim P+1E, pentru 848 de beneficiari și 550 de locuri simultan la masă, inclusiv o bucătărie instructivă destinată practicii profesionale a 140 de studenți.

Lucrările realizate au crescut eficiența energetică și confortul clădirilor și au creat condiții moderne, sigure și incluzive pentru viața de campus.

Impact pentru comunitatea universitară

Prin finalizarea proiectului, USVT îmbunătățește serviciile de cazare și alimentație, reduce impactul energetic al infrastructurii și dezvoltă un mediu universitar modern, accesibil și orientat către sustenabilitate. Investiția contribuie direct la creșterea calității vieții studenților și la consolidarea unui campus adaptat cerințelor actuale ale educației și practicii profesionale.

DATE DE CONTACT PENTRU PRESĂ

Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara

Calea Aradului nr. 119, 300645 Timișoara, județul Timiș | Telefon: 0256 277 009 | E-mail: rectorat@usvt.ro

Cod 3866

Creta este cea mai mare insulă a Greciei și se află într-o zonă strategică în estul Mediteranei. În golful Souda sunt amplasate instalații militare utilizate de armata greacă și de aliați din NATO, inclusiv de Statele Unite.

Decizia de consolidare a apărării aeriene a insulei Creta survine după ce publicația Financial Times (FT) a scris miercuri că Iranul ar lua în calcul posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă președintele american, Donald Trump, intensifică războiul.

Ziarul britanic citează două surse apropiate regimului de la Teheran și care s-au referit la active americane amplasate în sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria, țară al cărei parlament a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer.

Potrivit ziarului Kathimerini, Iranul deține în continuare un număr semnificativ de rachete balistice cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri, care ar putea lovi ținte în sud-estul Europei.

Același ziar din Grecia mai scrie că această țară se află în contact cu SUA și Israel în legătură cu potențialele amenințări iraniene asupra instalațiilor militare grecești și cipriote și are în vedere acordarea de asistență Bulgariei dacă guvernul de la Sofia va solicita sprijin pentru apărarea aeriană.

Sursa: AGERPRES

Loto 5/40: 5 34 19 2 33 37

Joker: 3 17 45 5 43 6

Noroc: 4 0 3 1 7 3 3

Noroc Plus: 4 1 7 9 6 3

Super Noroc: 5 7 0 2 8 1

Magyar a dat asigurări că se așteaptă ca, miercuri, centrala să ajungă la producția maximă de 2.000 de MW.

În primele zile din august, nivelul Dunării a scăzut la minime istorice din cauza secetei și a valurilor de căldură, care au dus la deconectarea a șapte dintre cele opt turbine ale centralei, două pentru fiecare reactor.

În urmă cu zece zile, Guvernul a decis realizarea unor lucrări pentru a se încerca o creștere a nivelului Dunării și a evita astfel închiderea totală a centralei, ceea ce ar fi îngreunat reluarea producției.

Pentru a garanta funcționarea centralei, pe 13 august, au început lucrările la un prag de fund, un fel de dig, și au fost scufundate două barje pentru a devia un debit mai mare de apă înspre canalul ce asigură apa pentru centrală.

Centrala de la Paks a fost construită în urmă cu 44 de ani, folosind tehnologie sovietică, și până în prezent nu a fost niciodată deconectată integral.

Magyar a anunțat noi programe de stat pentru a evita situații precum cele din săptămânile trecute, dar, pentru moment, nu a dat mai multe detalii, mai scrie EFE.

Sursa: AGERPRES

El s-a exprimat astfel într-o întâlnire cu jurnaliști, prima după câteva luni de la o serie de controverse politice, între care destituirea tânărului și popularului ministru al apărării, Mihailo Fedorov, la jumătatea lunii iulie.

Acesta a stârnit valuri marți cu o înregistrare video cu alură de clip de campanie electorală în care denunță corupția și îndeamnă, fără să facă precizări, la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, în pofida invaziei ruse în țară.

Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, dar niciun scrutin nu poate fi organizat în Ucraina sub legea marțială, aflată în vigoare de la începerea invaziei ruse pe scară largă, declanșată în februarie 2022.

„Dacă vrem să distrugem țara, putem merge în direcția alegerilor în aceste vremuri de război”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.

Organizarea unui scrutin ar necesita gestionarea unei multitudini de obstacole, precum votul militarilor mobilizați pe teren, cel al milioanelor de refugiați în străinătate și cel al ucrainenilor care locuiesc în teritoriile ocupate de Moscova.

„Este imposibil în condițiile pe care le avem în prezent, când (președintele rus – Vladimir) Putin nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”, a mai afirmat Zelenski.

Cuvintele lui Fedorov au provocat disconfort până și în rândul susținătorilor săi.

Potrivit ultimului sondaj de opinie al Institutului de sociologie din Kiev (KIIS) realizat în iulie-august, doar 15% dintre persoanele intervievate consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului.

Decizia președintelui de a-l destitui pe Fedorov a dus la manifestații reunind mii de persoane pe străzile mai multor orașe ale țării, determinându-l pe Zelenski să-l înlocuiască și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, considerat un rival al lui Fedorov.

Președintele ucrainean a susținut dreptul cetățenilor de a manifesta, dar a avertizat împotriva oricărei atitudini „ireverențioase” față de armată și „riscul” pe care îl reprezintă o divizare „între societate și soldați”.

„De când a început marketingul să primeze asupra celor care își dau viața?”, a declarat el în fața jurnaliștilor.

Sursa: AGERPRES