„Siguranța digitală reprezintă o componentă esențială a activității economice. Prin această dezbatere am urmărit să aducem în atenția mediului de afaceri soluții și recomandări concrete pentru prevenirea fraudelor online. Le mulțumim Consiliului Județean Arad, Băncii Transilvania – Sucursala Arad și Inspectoratului de Poliție Județean Arad pentru implicarea și buna colaborare în organizarea acestui eveniment, precum și tuturor participanților pentru interesul acordat unui subiect tot mai important pentru mediul economic”, a declarat președintele CCIA Arad, Gheorghe Seculici.

S-au înregistrat 21 de voturi pentru, 46 împotrivă și 13 abțineri.

Sursa: AGERPRES

De asemenea, în perioada 11 noiembrie, ora 22:00 – 13 noiembrie, ora 22:00, va fi în vigoare o informare meteo de ploi moderate cantitativ și intensificări ale vântului. Astfel, vor fi ploi moderate cantitativ în vestul, în nord-vestul și, local, în centrul țării. Cantitățile de apă vor fi în general de 30 – 60 l/mp.

Vântul va avea intensificări temporare în noaptea de joi spre vineri (12/13 noiembrie) la munte și în regiunile vestice, iar vineri (13 noiembrie) în vestul, nordul, centrul și estul teritoriului. Vitezele vor fi în general de 40 – 60 km/h, iar la altitudini mari rafalele vor depăși 70 – 90 km/h.

Sursa: AGERPRES

„Concursul de la Zăbrani a fost a treia şi, totodată, ultima etapă din Crosul Cetăţii 2026, după episoadele Arad şi Ineu, iar traseul a fost pe Domeniile Mairovitz. Pe lângă premiile substanţiale de etapă, cel mai bine clasat în ierarhia generală după trei etape de semimaraton, atât la masculin cât şi la feminin, au primit un premiu în valoare de 4.000 de lei, la fel stând lucrurile şi la Cros 10 Km, unde premiul a fost în valoare de 2.000 de lei fiecare. Mulţumesc tuturor celor care ne-au susţinut în acest an, îndeosebi sponsorilor, voluntarilor şi fotografilor prezenţi la fiecare eveniment” – a spus Sorin Mîneran, preşedintele AS Proactivi pentru Viitor Arad.

Astfel, pentru ocuparea a 40 de posturi de asistenți medicali, și-au depus dosarele 125 de persoane, dar numai 19 au promovat probele din concurs, adică 15%.

Surse din spital au declarat, pentru AGERPRES, că printre întrebările care au pus în dificultate candidații pentru posturile de asistenți au fost unele de bază pentru această profesie: ‘Care sunt valorile normale ale pulsului în funcție de vârstă?’ sau ‘Care sunt valorile normale ale respirației în funcție de vârstă și sex?’.

De asemenea, unii candidați nu au putut să definească șocul septic sau nu au putut descrie modul de mobilizare pasivă a bolnavilor în cadrul îngrijirilor postoperatorii.

În ceea ce privește situația la infirmieri și brancardieri, este în desfășurare un nou concurs, pentru că la cel din septembrie au fost înregistrate rezultate slabe și nu s-au ocupat posturile. Marți după-amiază, au fost publicate rezultatele de la prima etapă a concursului. Sunt disponibile 26 de posturi de infirmieri și 17 de brancardieri. Din 37 de dosare depuse pentru posturile de infirmieri, au fost admise 26, iar din 27 de dosare depuse pentru posturile de brancardieri, au fost admise 26. În zilele următoare se vor desfășura și celelalte probe din concurs, iar rezultatele finale se vor afișa pe 9 decembrie.

În septembrie, conducerea SCJU și-a transmis public îngrijorările cu privire la concursurile pentru posturile vacante, acuzând pregătirea slabă a candidaților. Managerul unității, Florina Ionescu, spunea că problemele cele mai mari au fost la probele scrise, unde notele au fost mici.

‘Avem nevoie de personal medical, însă avem nevoie de oameni profesioniști, capabili să asigure servicii medicale de calitate’, declarase managerul unității sanitare.

Sursa: AGERPRES

În moțiunea simplă, AUR acuză prezentarea selectivă a situației finanțelor publice și cere publicarea periodică a estimărilor deficitului bugetar calculate potrivit metodologiei europene ESA, alături de datele privind deficitul în numerar.

Semnatarii moțiunii (30 de senatori AUR și 4 neafiliați) susțin că ar exista o diferență de peste 28 de miliarde de lei între deficitul bugetar raportat de Ministerul Finanțelor și cel calculat potrivit metodologiei ESA pentru primele șase luni ale anului 2026 (deficit de aproximativ 41 de miliarde de lei, potrivit Ministerului de Finanțe, și un deficit ESA de peste 69 de miliarde de lei – date Eurostat).

‘Românii primesc cifrele convenabile, calculate pe metodologia bazată pe fluxurile de numerar, în timp ce indicatorul în baza căruia este evaluată situația fiscală a României la Bruxelles rămâne inaccesibil publicului din țară’, se arată în textul moțiunii.

AUR susține că ‘prezentarea deficitului în numerar fără o estimare actualizată a deficitului ESA nu oferă cetățenilor o imagine completă asupra situației bugetare, diferența dintre cele două metodologii fiind esențială, întrucât amânarea unor plăți poate îmbunătăți temporar deficitul în numerar, fără ca obligațiile financiare ale statului să dispară’.

‘O factură neplătită la timp nu înseamnă cifre mai bune la deficit, iar amânarea unei plăți nu echivalează cu eliminarea ei. Transparența bugetară nu trebuie să se oprească acolo unde încep cifrele incomode’, precizează inițiatorii moțiunii.

AUR critică ‘contradicția politică’ reprezentată de menținerea lui Alexandru Nazare la conducerea Ministerului Finanțelor și în Cabinetul Niculescu, deși Guvernul Bolojan, din care acesta a făcut parte, a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură susținute inclusiv de PSD.

‘Partidul care a demis un Guvern pentru politica sa economică îl menține la conducerea finanțelor publice tocmai pe omul responsabil de elaborarea și aplicarea politicilor fiscale (…) Avem, astfel, o politică fiscală în care statul încasează tot mai mult de la cetățeni, plătește tot mai mult pentru dobânzi și alocă tot mai puțin din bugetul național pentru investiții de capital’, se menționează în moțiune.

Prin moțiunea simplă, AUR solicită ministrului Finanțelor modificarea practicii de raportare a execuției bugetare, astfel încât Ministerul Finanțelor să publice, cel puțin trimestrial, atât deficitul calculat în numerar, cât și estimarea actualizată a deficitului potrivit metodologiei ESA.

AUR mai cere ca românii să aibă acces la o imagine completă a finanțelor publice și la explicații privind diferențele dintre indicatorii bugetari, în condițiile în care populația și companiile suportă povara măsurilor fiscale.

‘Românii nu cer două contabilități, domnule ministru: una pentru București și alta pentru Bruxelles. Cer un singur adevăr! Spus la timp și în întregime’, transmit semnatarii moțiunii simple.

Sursa: AGERPRES

‘L-am ascultat și eu pe președintele României spunând (…) că magistrații nu l-au informat despre presiunile la care sunt supuși. Eu fiind una care l-a informat chiar pe 19 octombrie 2026, printr-un consilier, și i-am trimis și tot dosarul disciplinar. Deci, fie consilierul nu l-a informat ‘complet și corect’ așa cum m-a asigurat, fie…well, cineva minte. Să vedem cine minte și de ce. L.e. evident că am dovezile a ceea ce susțin. Că am băgat la cap că trebuie să mergem cu ‘dosarul’, să facem proba’, susține Sorina Marinaș într-un mesaj pe Facebook.

În iulie 2026, Inspecția Judiciară i-a deschis judecătoarei Sorina Marinaș o acțiune disciplinară, pe motiv că aceasta a exercitat presiuni și amenințări transmise prin intermediul unor persoane și rețelelor sociale către membrii comisiei de evaluare constituite la Curtea de Apel Craiova pentru concursul de promovare în funcții.

Sorina Marinaș se află printre magistrații care au criticat ‘lista neagră’ întocmită de CSM cu jurnaliști, ONG-uri și politicieni care ar fi dus o campanie de ‘denigrare’ și ar fi procedat la ‘acțiuni de hărțuire’ a judecătorilor și președintei Instanței supreme, Lia Savonea.

Marți seara, în timpul conferinței de presă desfășurate la Palatul Cotroceni, un jurnalist l-a întrebat pe președintele Nicușor Dan de ce nu a avut nicio reacție față de acțiunile disciplinare deschise de Inspecția Judiciară împotriva judecătorilor care au avut curajul să iasă public și să vorbească despre problemele semnalate în documentarul Recorder – ‘Justiție capturată’.

‘După cum știți, am avut un dialog cu magistrații în lunile acelea, decembrie 2025, ianuarie 2026, februarie 2026. După asta am intrat cu toți într-o criză politică care ne-a luat toată energia de la a face orice altceva. Pe ceea ce spuneți dumneavoastră că s-a întâmplat, magistrați care să, în urma acțiunilor lor de protest, să fi fost șicanați, să spunem, de Inspecția Judiciară sau de CSM, acum, că nu mai discutăm de majorități, avem un Guvern, sunt gata să reluăm dialogul. (…) Inspecția Judiciară, nu am o analiză amănunțită, însă dacă românii spun că au încredere doar 25% dintre ei în sistemul de justiție și dacă Inspecția Judiciară este acel organ al sistemului de justiție care ar trebui să ne dea nouă garanția că sistemul de justiție funcționează bine înseamnă, logic, că e o problemă cu Inspecția Judiciară. Însă ceea ce noi nu avem în justiție, cum nu avem în multe alte zone, sunt dosare, da. Adică un document cu 30 de abuzuri sau 20 de abuzuri ale Inspecției Judiciare, pe care cineva să le sistematizeze și să vină la președinte sau oriunde, la dumneavoastră, la presă, să spună: asta e situația’, a răspuns șeful statului.

În continuare, în dialogul cu reporterul, Nicușor Dan spune că judecătorii care au fost ‘penalizați’ de Inspecția Judiciară pot să vină la Președinție cu un ‘extras’ din decizia luată împotriva lor, pentru a avea o dezbatere dacă au fost sancționați pentru delict de opinie.

‘Reporter: Păi au venit la noi la presă, apoi au venit la dumneavoastră, la Președinție, în decembrie anul trecut și consecința a fost că tot acei magistrați au fost sancționați și penalizați, fără ca dumneavoastră să luați atitudine.

Nicușor Dan: Așa, și care e dosarul cercetării și penalizării lor?

Reporter: Cum care e dosarul? Ei nu se mai pot apăra din moment ce ajung la Inspecția Judiciară și apoi ajung să fie sancționați de CSM.

Nicușor Dan: Așa, dați-mi dumneavoastră situația lor, nume și prenume, când au fost penalizați de Inspecția Judiciară, când au fost penalizați de CSM, astfel încât eu, sau dumneavoastră, sau oricine e interesat de starea justiției din țara asta să ceară hotărârile judecătorești, deciziile de sancționare ale Inspecției Judiciare, asta vreau eu să spun. Vreau să spun că în justiție, ca în multe alte domenii, noi vorbim și poate avem dreptate, dar niciodată nu facem un dosar cu care să fie clar că ceea ce spunem este corect.

Reporter: Dar numele astea, lăsați dosarele, că aici nu e vorba de dosare, e vorba de oameni. Laurențiu Beșu, de exemplu, vă spune ceva numele ăsta?

Nicușor Dan: Da, îmi spune, da.

Reporter: Sorina Marinaș?

Nicușor Dan: Îmi spune, de asemenea.

Reporter: Claudiu Sandu? Toți aceștia au trecut prin furcile acestea caudine, numite Inspecție Judiciară și CSM.

Nicușor Dan: Bun. Fiecare dintre ei…

Reporter: Și mai am alte nume, dar…

Nicușor Dan: Da, da, da. Bun. Fiecare dintre ei ar trebui, în opinia mea, să vină cu un extras din acea decizie a Inspecției Judiciare, cu un extras din plângerea lor față de plenul CSM, cu ce a spus CSM-ul și cu justificarea că ei au dreptate. Eu n-am văzut asta.

Reporter: Unde să vină? La dumneavoastră?

Nicușor Dan: La mine dacă vor, da.

Reporter: Și dumneavoastră cu ce îi mai puteți ajuta după ce au fost sancționați de CSM?

Nicușor Dan: Eu nu știu dacă au fost sancționați, nu știu dacă au fost sancționați pentru delict de opinie, dar dacă acestea sunt, cum să spun, declarații în spațiul public, cum putem să avem o dezbatere pe ele?’.

Sursa: AGERPRES