„Căpușele sunt insecte mici care se hrănesc cu sânge de mamifere, reptile și păsări, de la care pot lua bacterii sau virusuri. Ele sunt prezente atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, inclusiv în numeroase locații populare pentru activități în aer liber și turism. Riscul este mai mare atunci când practicați activități în aer liber, cum ar fi camparea în natură, drumeții, ciclism, alpinism, pescuit sau vânătoare. În Europa, bolile transmise de căpușe la oameni sunt encefalita de căpușe, boala Lyme (borelioza), febra recurentă, febra hemoragică Crimeea-Congo”, a transmis DSP.

„Deoarece căpușele sunt mici și de obicei, mușcătura lor nu este dureroasă, acestea pot trece ușor neobservate pe corp. De aceea, este important să vă controlați cu atenție după ce ați vizitat locuri în care pot exista căpușe. Controlați tot corpul, acordând atenție specială zonei axilare, inghinale, picioarelor, zonei ombilicale, gâtului și capului”, mai spun reprezentanții DSP.

„În caz de mușcătură, notați data la care ați fost mușcat de căpușă și în perioada următoare fiți atent la simptome caracteristice bolilor transmise de căpușe. În cazul în care vă îmbolnăviți în termen de o lună de la data mușcăturii, trebuie să informați medicul despre data și locul acesteia”, precizează specialiștii în sănătate publică.

„Un organism internațional cu autoritate în politici globale a confirmat că ceea ce construim la <Learning Together> are relevanță dincolo de granițe. Nu am trimis o lucrare academică scrisă într-un turn de fildeș, am trimis o propunere construită din peste 10 ani de lucru direct cu copii și părinți, într-un centru mic, din Arad. Selecția îmi spune că experiența practică, atunci când e gândită serios, poate sta alături de cercetarea universitară la masa marilor decizii”, a mărturisit prof. Roxana Voștinar.

„Impactul nu e imediat și nu e spectaculos — politicile educaționale se schimbă lent. Dar ideile intră în circulație, sunt citite de oameni care au puterea să le transforme în acțiune. Asta e suficient pentru un început”, mai adaugă Roxana Voștinar.

„Locatarii vor beneficia atât de facturi mai mici la întreținere odată cu reducerea consumului de energie, prin realizarea lucrărilor prevăzute, care nu presupun costuri din partea lor, cât și de un confort termic sporit în locuințe. În plus, se estimează o reducere a emisilor de gaze cu efect de seră de peste 73%. Proiectul implementat de Primăria Ineu, în valoare totală de 1,47 milioane euro, cu 1,29 milioane euro finanțare nerambursabilă, va fi finalizat până în iulie 2027”, arată cei de la ADR Vest.

“Astăzi mi-am înaintat oficial demisia din Partidul Social Democrat. Decizia vine ca un pas firesc după ce ieri am refuzat să semnez moţiunea de cenzură, marcând momentul în care viziunea mea şi direcţia actuală a partidului au intrat pe contrasens total. Consider că este nevoie de un cordon sanitar absolut care să menţină forţele extremiste în izolare politică totală. Orice încălcare a acestui principiu nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare ca să îl răpunem. Istoria este cel mai bun profesor”, a scris Stoiciu pe Facebook.

Ea a adăugat că ascensiunea fascismului în perioada interbelică nu s-a produs subit, a fost rezultatul unor concesii repetate făcute de forţele democratice, care au sacrificat viitorul pentru calcule politice mici şi raţiuni de moment.

“De ce credeţi că social-democraţii germani păstrează cu sfinţenie acest cordon sanitar în raport cu extremiştii lor? Pentru că se uită înapoi în istorie. Şi nu vor să o repete. Nu pot şi nu voi gira niciodată normalizarea fascismului. Este o linie roşie peste care nu se poate trece. Le mulţumesc colegilor social-democraţi care m-au susţinut în iniţiativele legislative de până acum pentru buna colaborare. Din păcate, drumurile noastre se despart aici, nu pot face parte dintr-un proiect care sacrifică valorile democratice fundamentale pe altarul unor interese politice de etapă”, a conchis aceasta.

Sursa: AGERPRES

“Un nou incident grav la Tuapse. Un incendiu de proporţii a izbucnit la o rafinărie de petrol în urma unui atac cu drone. Nu există victime”, a declarat marţi pe Telegram Veniamin Kondratiev, guvernatorul regiunii Krasnodar.

La stingerea incendiului au fost mobilizaţi 122 de pompieri cu 39 de autospeciale, au precizat autorităţile.

Şeful districtului administrativ din Tuapse, Serghei Boiko, a comunicat pe Telegram că în oraş a fost amenajat un centru de cazare temporară, după ce a dispus evacuarea clădirilor din apropierea rafinăriei din cauza riscului extinderii incendiului.

Potrivit canalului independent Telegram “Ostorojno, novosti!” (“Atenţie, noutăţi!”), exploziile au început să se audă în jurul orei locale 02:00 (23:00 GMT luni) în cursul unui atac care a durat câteva ore.

Canalul Telegram Astra a publicat o înregistrare video provenind de la camerele de supraveghere din oraş, în care se vede un nor uriaş de fum negru, şi a confirmat incendiul de la rafinărie, ţinta mai multor atacuri în ultimele zile.

Aceste atacuri repetate ale Ucrainei nu numai că au provocat daune instalaţiei, ci au dus şi la o scurgere gravă de combustibil în Marea Neagră, pe o suprafaţă de peste 10.000 de metri, care ameninţă să se transforme într-o catastrofă ecologică de proporţii pe coasta rusă a Mării Negre.

Calitatea aerului s-a deteriorat în mod grav la Tuapse din cauza ploilor contaminate cu petrol şi a concentraţiei ridicate de cenuşă din aer, în timp ce nivelurile de xilol şi benzen din aer depăşesc limita admisă de două-trei ori.

Autorităţile locale recomandaseră locuitorilor săptămâna trecută să rămână în case, să ţină ferestrele închise şi să şteargă suprafeţele, după ce produse secundare provenind de la incendiile provocate de atacurile anterioare cu drone intraseră în contact cu precipitaţiile, formând un “strat negru” în zonele din jurul terminalului.

Terminalul din Tuapse destinat exportului de ţiţei a fost deja atacat de drone pe 16 aprilie şi 20 aprilie. Incendiul declanşat la 20 aprilie la acest terminal a putut fi stins abia peste patru zile.

Rafinăria din Tuapse are o capacitate de producţie anuală de aproximativ 12 milioane de tone, adică 240.000 de barili pe zi, producând naftă, motorină şi păcură.

Cu toate acestea, preşedintele Vladimir Putin nu a comentat nici până acum situaţia excepţională din Tuapse. Canalele televiziunii de stat de la Moscova au ignorat, de asemenea, dezastrul ecologic, notează marţi The Moscow Times.

Kievul şi-a intensificat atacurile asupra Rusiei începând din martie, în contextul în care negocierile mediate de SUA privind războiul din Ucraina au fost suspendate, iar Washingtonul se concentrează în principal pe conflictul cu Iranul.

În noaptea de luni spre marţi, apărarea antiaeriană rusă a doborât 186 de drone ucrainene cu aripi fixe în şase regiuni, precum şi deasupra mărilor Neagră şi Azov, potrivit unui comunicat publicat luni pe Telegram de Ministerul Apărării rus.

Sursa: AGERPRES