Șeful Executivului a menționat că reforma a fost începută cu „un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie, care au acumulat, într-un singur an, datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste un miliard de lei”.

„Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă din cauza lipsei de decizie”, a subliniat șeful Executivului.

Potrivit acestuia, reforma companiilor „pornește de la principiul că statul trebuie să se comporte ca un proprietar responsabil”.

„Asta înseamnă să știe clar ce deține, de ce deține și ce face mai departe cu fiecare companie. Problema este acumulată în ani de zile”, a mai scris prim-ministrul.

Pe baza acestei analize, Guvernul a stabilit câteva direcții de acțiune.

Astfel, a arătat Ilie Bolojan, companiile din infrastructura critică, precum ELCEN, Oil Terminal sau CFR SA, vor fi susținute prin investiții și o administrare mai profesionistă, pentru că au un rol esențial în funcționarea economiei.

„În același timp, pentru companii cu rol strategic, precum Avioane Craiova sau Romaero, deciziile vor fi luate coordonat între instituțiile implicate, pe baza unor analize și audituri independente, astfel încât să fie clar cum poate fi valorificat mai bine potențialul lor industrial. Acolo unde este nevoie de modernizare, avem în vedere alinierea la modele europene, cum este cazul Companiei pentru Controlul Cazanelor (CNCIR), care va fi reorganizată pentru a deveni o structură mai competitivă și mai apropiată de standardele operatorilor similari din Europa. Companiile cu probleme (pierderi, subvenții în creștere an de an), precum CFR Călători, Metrorex sau TAROM, intră într-un proces de redresare operațională, cu măsuri de eficientizare și expertiză internațională. Nu mai putem să prelungim situații care produc pierderi an de an. Unde există suprapuneri și ineficiență, vom face fuziuni și integrări. De exemplu, în cazul unor companii precum Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret, scopul este reducerea costurilor și creșterea eficienței. Iar acolo unde companiile nu mai au viitor, le închidem treptat și ordonat. Cazuri precum CFR Marfă sau Petrotrans arată de ce această reformă nu mai poate fi amânată. Nu mai putem accepta situații în care companii aflate în faliment de ani de zile continuă să consume bani publici”, a precizat premierul.

Ilie Bolojan a declarat că, în paralel, este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă, prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni, în funcție de profilul fiecăreia.

„Statul va rămâne acționar majoritar, iar controlul asupra deciziilor strategice va fi menținut integral. Printre companiile avute în vedere se află Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, iar pentru altele, precum Transgaz, Portul Constanța sau Poșta Română, procesul depinde de îndeplinirea unor condiții prealabile. Această etapă va contribui la dezvoltarea pieței de capital din România, la creșterea transparenței și la o performanță mai bună a companiilor de stat”, a subliniat premierul.

El a anunțat că, în următoarele 30 de zile, va fi lansat „un nou val de evaluări, pe baza unor criterii legate de importanța strategică și situația financiară a companiilor”.

„România nu își mai permite risipa și blocajele de până acum. Reforma companiilor de stat dusă la capăt va însemna rezultate reale în economie și în bugetul public, în beneficiul României și al oamenilor”, a punctat prim-ministrul.

Sursa: AGERPRES

„E posibil să avem un guvern minoritar. Întrebarea este, un guvern minoritar, la un moment dat, va avea nevoie de o susținere în Parlament, da? Întrebarea este: o va avea sau nu o va avea? Și aici, din nou, intrăm în zona de scenarii”, a spus Nicușor Dan la Europa FM.

El a amintit că premierul Ilie Bolojan a declarat public că nu intenționează să demisioneze.

„Domnul Bolojan e un om serios și, de obicei, ce spune, face”, a adăugat președintele.

Șeful statului a precizat că a insistat pentru o minimă colaborare între PSD și PNL în ceea ce privește implementarea PNRR.

„De asemenea, ne uităm prin scenariile care urmează să se întâmple după fiecare, după lucrurile care se anticipează și, din nou, am insistat pe o minimă colaborare pentru PNRR, care e extrem de importantă pentru oameni”, a afirmat el.

Întrebat când a aflat despre planul PSD, Nicușor Dan a răspuns: „Nu mai țin minte, dar discuții, nemulțumiri reciproce între partidele astea, între PSD și PNL, și alte nemulțumiri, de multe luni de zile aud”.

Chestionat dacă l-a încurajat pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, să ceară un referendum intern, președintele a spus: „Nu este treaba mea să fac asta, eu sunt, în această ecuație politică foarte complicată, eu sunt un mediator, nu dau sfaturi niciunuia dintre partide”.

„Eu cred că toate variantele sunt în momentul acesta pe masă. Cred că era în decembrie la un consiliu european și m-a întrebat cineva, un alt lider, prim-ministru european, ce se întâmplă în România, și i-am spus, da, încep să apară probleme personale în interiorul coaliției de guvernare. Deci ce pot eu să văd în momentul de față este dorința celor patru partide și a minorităților de a participa la guvernare. Acum, ține de responsabilitatea noastră, a tuturor, de a vedea cum putem să aranjăm lucrurile astea astfel încât ei, cu toate diferențele și cu toate certurile previzibile viitoare, ca ei să continue”, a mai spus președintele.

„Eu le spun tuturor, și evident că asta are un cost electoral: nu se poate să guvernăm România fără unii sau fără ceilalți și, ca să facem asta, România are nevoie de un mediator”, a mai arătat Nicușor Dan.

Sursa: AGERPRES

Loto 5/40: 40 13 33 26 2 24

Joker: 43 36 32 39 10 13

„Nu ştim dacă vor fi impedimente, în momentul de faţă se pare că nu există. Spun asta pentru că e o fereastră de oportunitate, iar situaţia în care el s-a aflat într-un conflict de interese la Farul Constanţa s-a încheiat după finalizarea tranzacţiei. Aş putea spune că sunt foarte încrezător în această determinare pe care am simţit-o de-a lungul timpului, pentru că în timp relaţia noastră a devenit din ce în ce mai bună. Aşa că sunt încrezător că Gică Hagi este cea mai bună opţiune pentru prima reprezentativă”, a adăugat el.

Întrebat dacă există un acord de principiu cu Hagi, preşedintele a răspuns: “Nu aş putea nici să confirm, nici să infirm, pentru că de abia de azi am un mandat ferm din partea Comitetului Executiv, după ce am primit în urmă cu câteva zile o listă de propuneri din partea Comisiei Tehnice, unde numele domnului Hagi a fost primul”.

Fostul mare internaţional a fost primul pe lista cu propuneri a Comisiei Tehnice a Federaţiei Română de Fotbal pentru postul de selecţioner.

Hagi a mai fost propus de Comisia Tehnică şi în luna iulie a anului 2024, dar FRF a considerat că acesta se află într-un conflict de interese pentru preluarea funcţiei de selecţioner deoarece la acel moment era acţionar majoritar la clubul Farul Constanţa din Superligă, în locul său fiind numit Mircea Lucescu. La 16 martie 2026, Hagi a cedat pachetul majoritar de acţiuni către Gheorghe Popescu, păstrând în momentul de faţă doar 10 procente la gruparea constănţeană.

Pentru fostul decar acesta ar putea fi al doilea mandat de selecţioner al primei reprezentative după cel din perioada 1 septembrie – 27 noiembrie 2001. Instalat imediat după retragerea din activitatea de jucător şi aflat la prima experienţă ca antrenor, Hagi a rezistat în funcţia de selecţioner doar trei luni, mandatul încheindu-se imediat după ratarea calificării la Cupa Mondială din 2002 în urma barajului cu Slovenia (1-2 şi 1-1).

În cariera sa de antrenor, Gheorghe Hagi a mai condus formaţiile Bursaspor, Galatasaray, Poli Timişoara, Steaua Bucureşti, FC Viitorul Constanţa şi Farul Constanţa. Palmaresul său ca tehnician este alcătuit din 2 titluri (FC Viitorul şi Farul), o Cupă a României (FC Viitorul), o Supercupă a României (FC Viitorul) şi o Cupă a Turciei (Galatasaray).

Gheorghe Hagi l-ar urma în funcţie pe Mircea Lucescu, al cărui contract a încetat la 2 aprilie 2026. Lucescu a fost internat de urgenţă pe 29 martie, după ce i s-a făcut rău în timpul unei şedinţe tehnice premergătoare unui antrenament al echipei naţionale de fotbal, fiind afectat de ratarea calificării la Cupa Mondială 2026, după înfrângerea suferită în faţa Turciei (0-1), din 26 martie. Ulterior, în 7 aprilie, Mircea Lucescu a decedat la vârsta de 80 de ani la Spitalul Universitar Bucureşti. În aceeaşi zi, Federaţia Română de Fotbal a anunţat că suspendă pe o perioadă nedeterminată procesul de numire a noului selecţioner.

Sursa: AGERPRES