Propunerea legislativă modifică şi completează în acest sens Legea nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Proiectul a avut raport negativ din partea comisiei de specialitate, dar în plen acest raport nu a întrunit voturile necesare, fiind, în schimb, adoptată propunerea legislativă în forma depusă de iniţiatori.

“Se interzice fumatul, a ţigaretelor electronice, a flacoanelor de reumplere pentru ţigaretele electronice, a dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii”, prevede actul normativ adoptat.

Vor face excepţie spaţiile în care sunt cazate persoanele private de libertate.

“Principiul acestui proiect este interzicerea totală a fumatului, indiferent de tipul de dispozitiv folosit, în toate spaţiile închise şi acoperite de folosinţă colectivă. O astfel de măsură i-ar încuraja pe fumători să reducă sau să renunţe la consumul produselor de tutun, iar pe nefumători i-ar descuraja să înceapă să consume astfel de produse şi i-ar proteja de efectele deosebit de grave ale fumatului pasiv”, au arătat iniţiatorii proiectului, parlamentari ai POT, în expunerea de motive a proiectului.

Senatul este primul for sesizat cu acest proiect, Camera Deputaţilor este decizională.

Sursa: AGERPRES

Prim-ministrul conservator pro-UE Peter Magyar, care a obţinut o victorie zdrobitoare la alegerile din aprilie, a prezentat proiectul de lege luni şi a obţinut adoptarea lui în parlament printr-o procedură accelerată.

Preşedintele Tamas Sulyok, un aliat al lui Viktor Orban, trebuie acum să promulge legea.

Vineri, când guvernul maghiar a anunţat că va anula procesul de retragere, organul legislativ al CPI a salutat o “decizie importantă”.

La putere timp de 16 ani, Viktor Orban a iniţiat procesul de retragere pe 3 aprilie 2025, în timp ce îl găzduia pe aliatul său, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care făcea obiectul unui mandat de arestare din 2024 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza.

Prim-ministrul ungar de atunci a descris CPI drept un “tribunal politic care şi-a pierdut imparţialitatea, aşa cum demonstrează hotărârile sale privind Israelul”. El a omis să menţioneze că CPI emisese simultan un mandat pentru fostul şef militar Hamas, Mohammed Deif, a cărui moarte a fost confirmată ulterior.

Peter Magyar, pe atunci viitor prim-ministru, a anunţat pe 20 aprilie că Ungaria va opri procesul de retragere din CPI şi va executa mandatele de arestare emise, inclusiv cel care îl priveşte pe Benjamin Netanyahu.

Întrebat de un jurnalist despre faptul că l-a invitat şi pe prim-ministrul israelian la Budapesta, pe 23 octombrie, pentru a 70-a aniversare a revoltei din 1956 împotriva sovieticilor, Peter Magyar a clarificat că i-a invitat pe toţi liderii cu care a vorbit telefonic.

Doar Burundi şi Filipine s-au retras din CPI.

Înfiinţată în 2002 şi susţinută de 125 de state membre, tribunalul, cu sediul la Haga, îşi propune să urmărească penal persoanele responsabile pentru cele mai grave crime din lume atunci când statele nu doresc sau nu sunt capabile să facă acest lucru ele însele.

De la înfiinţarea sa, CPI a deschis peste 30 de dosare pentru presupuse crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid şi infracţiuni împotriva administrării justiţiei. Cu toate acestea, se confruntă cu o lipsă de recunoaştere şi de mecanisme de aplicare.

China, Israel, Rusia şi Statele Unite se numără printre ţările care nu recunosc jurisdicţia CPI, ceea ce îi obstrucţionează acesteia capacitatea de a investiga cetăţenii respectivelor ţări.

Sursa: AGERPRES

Dosarul vaccinurilor îi vizează pe fostul premier Florin Cîțu și pe foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

Alexandru Nazare a fost ministru al Finanțelor și în Guvernul Cîțu.

Potrivit DNA, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre, menționa DNA.

Anchetatorii susțineau că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de cinci zile de la notificare, o clauză de ‘opt-out’, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

‘În prezenta cauză, (…) sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane’, explicau procurorii.

Conform DNA, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane de persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.

Sursa: AGERPRES

Proiectul de lege vizează interzicerea înstrăinării acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută, până la 31 decembrie 2027. De asemenea, inițiativa vizează suspendarea, până la aceeași dată, a tuturor operațiunilor aflate în curs de realizare privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de acționar.

Potrivit proiectului, se interzice, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută. Aceste dispoziții nu se aplică pentru acțiunile deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pe o perioadă de cinci ani consecutiv sau pentru care a fost deschisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, precum și pentru acțiunile a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte, prevede un amendament.

În situația prevăzută de proiect, cu respectarea dispozițiilor legale incidente, acțiunile deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituțiile de credit, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de acționar pot fi înstrăinate pe piețe reglementate sau sisteme alternative de tranzacționare autorizate conform legii. Dispozițiile menționate nu împiedică majorarea capitalului social prin emisiunea de acțiuni noi și nici emisiunea de obligațiuni convertibile în acțiuni, realizate în condițiile legii, dacă aceste operațiuni nu au ca obiect înstrăinarea acțiunilor deținute de stat și se efectuează cu respectarea legislației societare, a legislației pieței de capital, a dreptului de preferință al acționarilor existenți, precum și a normelor privind ajutorul de stat, după caz, prevede un alt amendament.

Deputatul USR Alexandru-Paul Dimitriu a afirmat că proiectul este ‘antinațional’ și ‘anticonstituțional’ și i-a acuzat pe inițiatori ‘că vor să dețină în continuare monopolul și să țină în funcții oameni care căpușează bunurile’.

‘Avem în fața noastră un proiect care este profund neconstituțional. Vorbim despre imixtiunea Parlamentului în atribuțiile constituționale care aparțin exclusiv Guvernului. (…) Pe de altă parte, mai avem o problemă legată și de faptul că prin acest proiect se instituie interdicție de vânzare, practic o inalienabilitate pe bunurile care sunt proprietatea privată a statului. Deci, mare atenție – nu vorbim despre bunurile proprietate publică care, evident, sunt inalienabile prin Constituție, ci vorbim despre bunurile proprietate privată’, a susținut Dimitriu.

În replică, deputata S.O.S. România Virgina Vediaș a susținut că ”Guvernul nu doar că se amestecă în activitatea Parlamentului, ci a ‘înghițit’ Legislativul, transformându-l practic într-un Executiv. ‘De regulă, nu facem decât să aprobăm ordonanțe de adoptate de Guvern, aruncându-se practic în aer regimul delegării legislative. Asta nu e o ingerință? În al doilea rând, principiul inalienabilității este un principiu care guvernează într-adevăr regimul proprietății publice, însă avem un Cod administrativ care reglementează pentru prima dată proprietatea privată a statului și a unităților teritoriale. (…) În al treilea rând, nici nu este vorba despre inalienabilitate absolută, sunt niște măsuri temporare’, a argumentat deputata.

Deputatul PNL Robert Sighiartău a afirmat, la rândul său, în cadrul dezbaterilor, că ‘proiectul nu este despre protejarea interesului național, ci despre protejarea PSD-ismului’.

‘Un proiect susținut de majoritatea PSD – AUR și toate cozile de topor ale Rusiei sub deviza și sloganul ‘Nu ne vindem țara’. (…) S-au dat cele mai mari tunuri posibile în țara asta. Nu este decât un proiect de lege populist. Nu este despre protejarea interesului național, este despre protejarea PSD-ismului și a controlului politic de tip pesedist’, a declarat Sighiartău.

Deputatul USR Cezar-Mihail Drăgoescu l-a calificat pe inițiatorul proiectului, senatorul PSD Daniel Zamfir, drept un ‘țânțar anofel, cu suflet de AUR-ist’.

‘Nu vrea nimeni să vândă țara. În felul acesta, o ținem în loc subdezvoltată și sub controlul politicienilor’, a transmis el.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul inițiat de PSD în ședința din 4 mai.

Sursa: AGERPRES

ARAD. Cultivatorii de usturoi trebuie să depună cererile pentru acordarea ajutorului de minimis până cel târziu pe 5 iunie. Directorul Direcției Agricole Arad, Adrian Alda, a transmis că în Monitorul Oficial din 26 mai a fost publicată Hotărârea de Guvern ce reglementează acest sprijin.

„Am studiat Monitorul Oficial și vă aduc cele mai importante informații pentru fermierii interesați de accesarea sprijinului financiar. Așadar, termenul limită este 5 iunie, suprafața minimă eligibilă: 3.000 mp cultivați cu usturoi, producția minimă necesară: 3,5 tone/hectar, valorificarea producției trebuie realizată până la 23 noiembrie 2026”, a punctat Adrian Alda.

„Am stabilit ca măsura să intre în vigoare de la 1 august, întrucât procedurile administrative mai necesită o perioadă de implementare. Urmează ca proiectul să fie transmis celorlalte UAT-uri membre ale ADI pentru aprobare, iar ulterior va fi pus în aplicare de către CTP. Totodată, cetățenii vor avea la dispoziție timpul necesar pentru a-și actualiza abonamentele, în funcție de opțiunile dorite. Vom reveni cu detalii suplimentare pe acest subiect în apropierea datei de 1 august”, a anunțat primarul Călin Bibarț.

Consilierii AUR au declarat, încă de la începutul ședinței că se abțin la vot, iar Leontin Aslău a precizat că renunță la dezbaterea publică pe proiectul inițiat de el, care se referă la relocarea păcănelelor.

Cum s-a votat

Primarul Călin Bibarț a solicitat vot nominal pe acest proiect pentru că “suntem oameni politici și trebuie să ne asumăm”.

Consilierii PSD, USR și UDMR au votat în unanimitate pentru interzicere, consilierii AUR s-au abținut, iar consilierii PNL au votat astfel: Lazăr Faur – pentru, Florin Mariș- abținere, Liliana Waas – abținere, Coralia Cotoraci – absentă, Decebal Fordon – conflict de interese, Flavius Dumitraş – pentru. Proiectul a trecut cu 14 voturi pentru și 6 abțineri.

Prevederile hotărârii

Hotărârea prevede că pe teritoriul municipiului Arad nu vor mai putea fi organizate activități de jocuri de noroc care necesită licență de organizare și autorizație de exploatare, în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență nr. 77/2009.

Conform documentului adoptat, operatorii economici care dețin deja autorizații valabile emise de Oficiul Național al Jocurilor de Noroc își vor putea continua activitatea doar până la expirarea acestora. După expirarea perioadei de valabilitate, operatorii vor avea obligația să retragă aparatele și să înceteze activitatea în locațiile din municipiu.

Proiectul stabilește și măsuri de control. În situația în care operatorii nu respectă obligația de retragere a aparatelor, Direcția Generală Poliția Locală Arad va sesiza instituțiile competente din cadrul Poliției Române și Oficiului Național al Jocurilor de Noroc.

Inițiativa administrației locale vine în contextul modificărilor legislative adoptate la nivel național prin Ordonanța de Urgență nr. 7/2026, care oferă unităților administrativ-teritoriale posibilitatea de a reglementa activitatea jocurilor de noroc la nivel local.

La finalul ședinței extraordinare a CLM Arad, primarul Călin Bibarț a declarat: „Proiectul a trecut cu o largă majoritate. Ele nu se închid de mâine. Domniile lor, societățile respective, au licențe de nivel de rang superior, așa cum a fost legea până la acel moment. Pe măsură ce ele expiră, nu vor mai putea primi licențe noi pentru că trebuie să le acorde primăria și hotărârea este de interzicere și se vor închide treptat.”

La rândul său, prefectul Mihai Pașca, care s-a poziționat încă de la început pentru scoaterea jocurilor de noroc și a pariurilor sportive din oraș, a reacționat pe pagina sa de facebook, la doar câteva minute după aprobarea proiectului: „Am reușit, împreună!!! Jocurile de noroc interzise în Arad!!”

Viceprimarul Lazăr Faur, unul dintre inițiatorii proiectului, alături de primarul Călin Bibarț, a declarat: „Fără jocuri de noroc în municipiul Arad. Exact așa cum aproape 80% dintre dumneavoastră ați votat la sondajul inițiat de Primărie, a hotărât și Consiliul Local. Ne-am gândit la un oraș mai sigur, mai sănătos și mai frumos.”

Locații și aparate

În municipiu, funcționează 44 de săli de jocuri de noroc. Potrivit Registrului Public al Mijloacelor de Joc, în Arad există, în momentul de față, 726 de mijloace de joc, din care 645 de aparate tip slot machine, 7 dispozitive de tip ruletă și 74 de VLT-uri – Video Lotery Terminal.

Pentru misiune au fost alocate forțe și mijloace din cadrul Detașamentului de Pompieri Arad, cu două autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD. La locul evenimentului au intervenit și pompierii voluntari din cadrul SVSU Curtici.

La sosirea echipajelor de intervenție, incendiul se manifesta prin ardere generalizată la nivelul anexei, flăcările propagându-se și la acoperișul locuinței, pe o suprafață totală de aproximativ 150 de metri pătrați.

Incendiul a fost localizat și stins în limitele găsite, fără a se înregistra victime.

Cauza probabilă de producere a incendiului a fost stabilită ca fiind scurtcircuitul electric, generat de un acumulator lăsat la încărcat.

Măsuri de prevenire

“Pentru prevenirea unor astfel de evenimente, recomandăm respectarea următoarelor măsuri de apărare împotriva incendiilor generate de instalațiile electrice: nu folosiți prize sau întrerupătoare slăbite; dacă observați că priza se mișcă sau există spații libere în jurul întrerupătorului, solicitați intervenția unui specialist pentru remediere; nu utilizați instalații electrice defecte, improvizate, montate pe materiale combustibile sau cu conductori neizolați corespunzător; reparațiile la instalațiile electrice se execută numai de personal autorizat”, au transmis reprezentanții ISU Arad.