El a fost întrebat dacă această măsură nu ar putea duce din nou la o mărire a numărului celor care vor să iasă la pensie din Ministerul de Interne.

„Obiectivul nostru este, de altfel, să şi finalizăm reforma pensiilor speciale, pensia plătită de la buget să nu depăşească ultimul venit net din activitate şi evident şi fără cumul între pensie şi salariu la stat. Mulţi oameni, poliţişti sau alte categorii, se pregătesc, acumulează experienţă şi când ajung în vârful carierei, la nici 50 de ani, se pensionează. Ei sunt o pierdere pentru România. Statul român investeşte în ei. Ca atare, e clar că vom crea cadrul pentru ca aceşti oameni să lucreze mai mult şi în condiţii care să fie avantajoase şi pentru ei, dar să poată servi cetăţeanul şi să fie la dispoziţia statului mai mult timp, dacă au ales această carieră. Nimeni nu te obligă să te faci poliţist, dar dacă te faci poliţist, statul are obligaţia să-ţi asigure venituri bune, are obligaţia să-ţi asigure o perspectivă de carieră, tu ai obligaţia să-ţi serveşti statul şi oamenii cât mai mult şi, în primul rând, cetăţenii au dreptul să se simtă siguri, să se simte bine păziţi, să beneficieze de pe urma experienţei poliţiştilor şi a oamenilor din meserii asemănătoare”, a adăugat Mureşan.

Sursa: AGERPRES

Kelly a ordonat administrației Trump să restituie imediat legitimațiile de presă ale acestor instituții și a blocat aplicarea interdicției pentru o perioadă de 14 zile. Judecătorul a respins argumentul guvernului conform căruia interdicția ar fi fost motivată de preocupări legate de securitatea națională.

„Dosarul nu conține dovezi care să susțină afirmația pârâților potrivit căreia revocarea permiselor reclamanților ar proteja, de fapt, securitatea națională sau că securitatea națională ar fi pusă în pericol dacă instanța ar dispune restabilirea acestor permise pe durata procesului”, a explicat el, adăugând că Trump însuși a afirmat că interdicția a fost impusă din cauza „lipsei de veridicitate și a caracterului negativ” al relatărilor acestor instituții.

Casa Albă și reprezentanții instituțiilor media vizate nu au răspuns imediat solicitărilor de a comenta.

Trump a scris pe rețelele de socializare că cele trei organizații media „nu ar trebui să aibă posibilitatea de a scrie sau de a relata constant FICȚIUNI și MINCIUNI”, iar avocații Departamentului de Justiție au încercat să justifice interdicția invocând motive de securitate națională. Cele trei media i-au dat în judecată pe Trump și pe alți membri ai administrației sale la o instanță federală din Washington, luni, susținând că interdicția încalcă prevederile Primului Amendament al Constituției SUA privind libertatea de exprimare și libertatea presei, precum și dreptul lor la o procedură legală echitabilă.

Această bătălie juridică are loc cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile parțiale „de la jumătatea mandatului” (midterm) din 3 noiembrie, scrutin la care colegii republicani ai lui Trump luptă pentru a-și păstra controlul asupra Congresului. Cotele de popularitate ale lui Trump se situează la minime istorice în sondajele de opinie, pe fondul preocupărilor cu privire la probleme ca războiul cu Iranul și inflația.

Sursa: AGERPRES

De asemenea, sursa citată transmite că, la ora 7:21, un elicopter IAR-330 SOCAT a decolat de pe Baza 95 Aeriană Bacău, pentru monitorizarea situației în zonă.

Autoritățile au emis, joi dimineață, o avertizare RO-ALERT pentru populație. Alerta a fost emisă la ora 6:31.

„RO-ALERT: Alertă Extremă. Alarmă aeriană (posibilă incursiune de drone). Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori”, este mesajul transmis de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

De asemenea, MApN informează că, în noaptea de miercuri spre joi, un grup de ținte aeriene a fost detectat în nordul localității Chilia Veche, pe teritoriul Ucrainei, în apropierea graniței cu România, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, decolând de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru monitorizare.

Totodată, la ora 4:41, a fost transmis un mesaj RO-ALERT pentru populația din nordul județului Tulcea, care a încetat la ora 5:44, mai informează Ministerul Apărării Naționale.

Sursa: AGERPRES

În schimb, Moscova dorește un ‘acord de pace pe termen lung’ pentru a pune capăt conflictului, așa cum a subliniat anterior președintele rus Vladimir Putin, a declarat Lavrov.

El a prezentat invazia Rusiei, pe care Moscova o numește o ‘operațiune militară specială’, ca fiind necesară pentru a-și proteja interesele de securitate și drepturile rușilor din Ucraina.

Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a răspuns reiterând că Kievul este pregătit pentru o încetare a focului imediată și completă, fără condiții prealabile, cu condiția ca și Moscova să o respecte.

Ucraina este, de asemenea, pregătită pentru încetări parțiale ale focului care să vizeze instalațiile energetice sau exporturile de cereale, a spus Sîbiga, adăugând că 14 din cei 15 membri ai Consiliului de Securitate susțin astfel de propuneri, inclusiv Statele Unite și China.

Administrația Trump a lansat recent ideea unui moratoriu între Rusia și Ucraina privind atacurile asupra instalațiilor energetice, însă Moscova a respins în mod repetat propunerea.

Contrar așteptărilor, președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a participat la reuniunea Consiliului de Securitate. El urma să se adreseze Adunării Generale a ONU mai târziu în cursul zilei de miercuri.

Sursa: AGERPRES

“Este o nebunie”, a lansat el.

“El este pacientul zero, cel de la care această idee de război continuă să se propage”, a denunţat liderul ucrainean, atrăgând atenţia comunităţii internaţionale asupra sorţii zecilor de mii de soldaţi din 47 de ţări, inclusiv Coreea de Nord, trimiţi alături de soldaţii ruşi.

“Mai există cineva care să creadă că este rezonabil şi moderat?”, a continuat el.

Prin contrast, Zelenski a menţionat cazul a doi soldaţi nord-coreeni luaţi prizonieri de Ucraina şi care au fost trimişi în Coreea de Sud.

În faţa acestei spirale, “ţinta noastră este capacitatea Rusiei de a finanţa acest război, de a-l prelungi, de a-l face mai brutal şi mai distructiv”, a subliniat el.

“Când Rusia are bani, spune întotdeauna nu, nu diplomaţiei, iar aceasta este şi o formă de veto împotriva păcii, nu un drept oficial, ci unul foarte real”, a continuat Zelenski.

Preşedintele ucrainean a criticat, de asemenea, Franţa, care a făcut presiuni la Bruxelles pentru ridicarea sancţiunilor împotriva oligarhului rus Alişer Usmanov, un apropiat al lui Vladimir Putin, în schimbul eliberării unui cetăţean francez deţinut în Azerbaidjan.

“Când cineva în lume slăbeşte sancţiunile împotriva oligarhilor ruşi, acest lucru poate face viaţa mai confortabilă pentru ruşii bogaţi, dar oferă, de asemenea, mai mult timp războiului, mai mult timp lui Putin”, a spus Zelenski.

“Veniturile Rusiei trebuie, prin urmare, să rămână o ţintă”, a insistat el.

Sursa: AGERPRES

Președintele a menționat incidentul în care o dronă rusească s-a prăbușit, în timpul nopții, peste o clădire rezidențială din Galați, afirmând că a pus în pericol viețile unor civili români, și a spus că astfel de încălcări ale spațiului aerian românesc au devenit tot mai frecvente. El a făcut referire și la domeniul maritim, precizând că, la 20 august, o dronă navală rusească s-a apropiat de instalațiile offshore de gaze Neptun Deep, din zona economică exclusivă a României.

În acest context, Nicușor Dan a vorbit despre importanța Mării Negre pentru securitatea și prosperitatea regională și globală, precum și despre efectele războiului asupra transporturilor și lanțurilor de aprovizionare cu alimente. El a menționat atacurile asupra porturilor ucrainene și asupra navelor comerciale din Dunăre și Marea Neagră și a susținut necesitatea restabilirii libertății de navigație în această zonă.

Nicușor Dan a menționat sprijinul acordat de România Ucrainei pentru tranzitul cerealelor către piețele internaționale, precum și pentru ucrainenii care s-au refugiat în România sau au tranzitat teritoriul țării. El a spus că România continuă, împreună cu Ucraina, Republica Moldova și Uniunea Europeană, să lucreze pentru creșterea tranzitului cerealelor ucrainene pe Dunăre și prin portul Constanța și a menționat contribuția țării la ‘Coridoarele de solidaritate’ ale UE, prin care cerealele și produsele alimentare ucrainene ajung pe piețe din Orientul Mijlociu și Africa.

Președintele a vorbit și despre cooperarea regională în domeniul securității maritime, menționând progresele în ceea ce privește înființarea Hubului european pentru securitate maritimă la Marea Neagră și colaborarea României cu Bulgaria și Turcia, inclusiv în domeniul deminării și al protejării infrastructurii maritime critice.

Referitor la încheierea războiului, Nicușor Dan a spus că este necesară o încetare imediată a conflictului și a îndemnat Rusia să opteze pentru diplomație. El a menționat disponibilitatea exprimată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de Ucraina pentru negocieri.

Nicușor Dan a apreciat eforturile Ucrainei, Statelor Unite și ale partenerilor europeni pentru încheierea războiului și a spus că România va susține demersurile pentru asigurarea păcii, consolidarea stabilității și restabilirea arhitecturii de securitate afectate de conflict. Președintele român i-a mulțumit public lui Donald Trump pentru eforturile sale de a contribui la încheierea războiului.

România susține o pace ‘cuprinzătoare, justă și durabilă’, în conformitate cu dreptul internațional și cu Carta ONU, cu respectarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor recunoscute internațional, precum și cu garanții de securitate pentru Ucraina, a spus președintele.

‘A sosit momentul pentru pace în Ucraina’, a spus Nicușor Dan, adăugând că, pe măsură ce conflictul continuă, crește și riscul ca acesta să aibă efecte dincolo de granițele Ucrainei și să afecteze securitatea și stabilitatea regiunii.

În încheiere, Nicușor Dan a reafirmat sprijinul României pentru Ucraina, spunând că țara noastră va continua să fie alături de aceasta ‘atâta timp cât va fi nevoie’. El a subliniat, totodată, că Ucraina are dreptul la autoapărare în temeiul articolului 51 din Carta ONU, asociind acest drept cu principiul potrivit căruia fiecare stat își poate alege liber viitorul.

Sursa: AGERPRES