‘La sosirea echipajului SMURD la fața locului s-a constatat că un bărbat în vârstă de aproximativ 34 de ani prezintă leziuni incompatibile cu viața, provocate cel mai probabil de un urs. Din nefericire bărbatul a fost declarat decedat’, precizează ISU Sibiu.

Sursa: AGERPRES

”Rusia trebuie să pună capăt războiului și atacurilor sale împotriva vieții. Orice manifestare de nedreptate contra Ucrainei va primi un răspuns just”, a scris Volodimir Zelenski pe X.

It is time to end this war. But Russia’s ruler wants to keep fighting. That is why Ukrainian sanctions against this aggression are working. Last night, our drones covered a distance of about 1,000 kilometers to the St. Petersburg region – to the enemy navy’s arsenals and a base… pic.twitter.com/IkdN8UE3QD

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 6, 2026

Anterior, guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a declarat că forțele ruse interceptaseră 86 de drone în regiunea din jurul orașului Sankt Petersburg, care găzduiește un important forum de investiții. Aeroportul internațional Pulkovo, situat la sud de oraș, a anunțat o întrerupere temporară a traficului.

În total, Ministerul Apărării rus a anunțat interceptarea a 376 de drone ucrainene în cursul nopții de vineri deasupra teritoriului Federației Ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a indicat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitala rusă.

Ucraina și-a intensificat recent loviturile de dronă asupra teritoriilor ocupate și Rusiei, ca represalii la bombardamentele ruse cotidiene contra teritoriului său.

Sursa: AGERPRES

”Ei au câteva rachete și câteva drone. Aș spune, ca proporție, poate 21%, 22% din rachetele lor. Sunt multe rachete, dar nu este ceea ce era atunci când am lansat primul nostru atac”, a declarat Trump într-un prim extras difuzat de NBC. Interviul integral urmează să fie transmis duminică.

Liderul american afirmase la începutul lunii mai că Teheranul mai are doar ”18-19%” din stocul său de rachete.

”Majoritatea uzinelor de drone au fost distruse, majoritatea rampelor de lansare au fost distruse și majoritatea locurilor de fabricare a rachetelor au fost distruse”, a adăugat vineri Donald Trump.

Iranul a anunțat vineri că a lansat ”rachete de avertisment” contra a două nave americane în Marea Oman.

Sursa: AGERPRES

‘Ținând cont de natura și de gravitatea faptelor, nu poate fi pronunțată decât o pedeapsă severă cu închisoare’, a declarat instanța olandeză, într-un comunicat de presă.

Potrivit AFP, acest caz a creat tensiuni serioase între Țările de Jos și România, care împrumutase Muzeului Drents din Assen aceste comori arheologice ale Muzeului Național de Istorie a României (MNIR).

În ianuarie 2025, hoții au provocat o explozie pentru a pătrunde în Muzeul Drents și au spart vitrinele pentru a sustrage Coiful de la Coțofenești, datând din secolul al IV-lea î.Hr., și trei brățări dacice de aur, obiecte de o valoare inestimabilă.

Acest jaf a stârnit indignare în România și a dat naștere unei ample operațiuni de căutare a poliției pentru recuperarea artefactelor.

Deși cei trei hoți au fost arestați după câteva zile, locul unde se afla prada a rămas mult timp necunoscut. În cele din urmă, la începutul lunii aprilie, autoritățile olandeze au anunțat că au găsit coiful – care a suferit anumite deteriorări – și două dintre cele trei brățări, pe care le-au prezentat în cadrul unei conferințe de presă.

Între timp, artefactele au revenit în patrimoniul MNIR.

Locul în care se află a treia brățară de aur rămâne necunoscut.

Aceste obiecte antice au fost recuperate după ce autoritățile au încheiat un acord cu doi dintre suspecți. Cel de-al treilea a negat orice implicare în această spargere.

Cei trei bărbați, identificați drept Jan B. (21 de ani), Douglas Chesley W. (37 de ani) și Bernhard Z. (35 de ani), erau urmăriți penal pentru furt și distrugerea bunurilor muzeului.

Sursa: AGERPRES

”Optzeci și șase de drone au fost doborâte deasupra regiunii Leningrad. Operațiunile de luptă continuă”, a scris pe Telegram guvernatorul Aleksandr Drozdenko.

”Sankt Petersburg a fost ținta unui atac de mare amploare efectuat cu drone militare. Le cer locuitorilor din Sankt Petersburg să rămână în casele lor”, a indicat la rândul său primarul orașului, Aleksandr Beglov.

Aeroportul internațional Pulkovo, situat la sud de oraș, a anunțat o întrerupere temporară a traficului, fără a preciza motivul.

Miercuri, la deschiderea Forumului de la Sankt Petersburg, supranumit și ‘Davos-ul rus’, cu referire la Forumul Economic Mondial, drone ucrainene au lovit o instalație petrolieră și un obiectiv militar din apropiere.

În total, Ministerul Apărării rus a anunțat interceptarea a 376 de drone ucrainene în cursul nopții deasupra teritoriului Federației Ruse. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a indicat că opt drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre capitala rusă.

Ucraina și-a intensificat recent loviturile de dronă asupra teritoriilor ocupate și Rusiei, ca represalii la bombardamentele ruse cotidiene contra teritoriului său.

Sursa: AGERPRES

• • Autonomie de până la 627 km: O performanță remarcabilă care îți permite să parcurgi distanța dintre Oradea, Arad și Deva fără nicio oprire la stațiile de încărcare.
  • Accelerație fulminantă: În varianta cu tracțiune integrală (AWD) și 340 CP, mașina atinge 100 km/h în doar 5.3 secunde. Senzația de putere este instantanee și extrem de liniară.
  • Încărcare rapidă: Ai nevoie de o pauză scurtă de cafea. Bateria se încarcă de la 10% la 80% în aproximativ 26 de minute la stațiile de mare putere.

• • SYNC Move: Un ecran uriaș de 14.6 inch care nu doar că gestionează toată mașina, dar se și deplasează fizic pentru a ascunde în spatele lui un compartiment secret și securizat (My Private Locker).
  • MegaConsole: Sub cotiera centrală găsești un spațiu masiv de depozitare de 17 litri, suficient de mare pentru a ascunde un laptop sau tablete.
  • Spațiu uriaș pentru bagaje: Cu un portbagaj de peste 570 de litri, forma de coupe nu sacrifică deloc utilitatea unei mașini de familie.

FOTO | Povestea noului Ford Capri EV

 

‘Nu văd interesul unei întâlniri. Aceasta nu ar avea interes decât pentru partea ucraineană, cu scopul de a opri înaintarea forțelor noastre armate’, a spus Putin, vorbind la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF).

Trebuie ‘să lăsăm specialiștii să lucreze, să dezvolte soluții, iar ulterior putem să ne întâlnim’, a indicat liderul de la Kremlin, care a criticat stilul ‘grosolan’ ales de Zelenski în scrisoarea deschisă publicată joi și în care acesta din urmă cere un armistițiu și negocieri directe pentru a pune capăt războiului, dar în același timp formulează amenințări și caută să evidențieze pagubele și pierderile umane suferite de Rusia.

‘Această scrisoare conține unele remarci mai degrabă grosolane. A fost aceasta o cale pentru a crea condițiile pentru o întâlnire față în față, ori una de a împiedica o întâlnire față în față? Cred că este a doua variantă’, a remarcat Putin.

Președintele ucrainean îi cere în scrisoare o întâlnire, dar nu la Moscova sau Kiev, ci într-o țară terță, precum Elveția sau o țară arabă. Primul pas, continuă Zelenski, trebuie să fie un armistițiu și un schimb de prizonieri, începând cu civilii și copiii răpiți de Rusia.

La finalul scrisorii, Zelenski îl amenință pe Putin că, dacă nu pune capăt războiului, va trebui să lupte pentru propria sa existență, argumentând că istoria arată că atunci când Rusia obosește urmează o schimbare.

Comentatori ruși văd în această scrisoare un truc de PR (relații publice) prin care Zelenski ar urmări mai degrabă să provoace nemulțumire în interiorul Rusiei decât să pună capăt războiului.

‘Dacă vedem textul în sine, nu găsim acolo nici cea mai mică urmă de diplomație autentică’, a remarcat astfel Rybar, un influent blogger militar rus, cu peste 1,5 milioane de urmăritori, care a descris scrisoarea drept un bluff.

‘O parte semnificativă a scrisorii constă în insulte directe, retorică despre ‘războiul vostru fără motiv’, amenințări la adresa cetățenilor ruși cu ‘drone deasupra orașelor voastre’ și afirmații despre criză de combustibil și un presupus nou val de mobilizare în Rusia. ‘Luate împreună, toate acestea echivalează cu încă o încercare de a stârni nemulțumire pe plan intern în Rusia’, mai observă bloggerul citat.

Pe de altă parte, Putin a susținut vineri la forumul economic de la Sankt Petersburg că economia rusă merge bine și a acuzat în discursul său Occidentul că nu este un partener economic de încredere din cauza înghețării activelor rusești după începerea războiului din Ucraina în 2022 și a sancțiunilor impuse țării sale.

‘Doresc să subliniez că toate țările, fără excepție, inclusiv Rusia, ar putea pierde accesul în orice moment la activele lor legale denominate în dolari sau euro, precum și la cele plasate în infrastructura financiară și de plăți occidentală’, a avertizat el, adăugând că aceste măsuri au avut un impact negativ chiar și asupra economiei occidentale.

‘Sancțiunile și blocarea (activelor), în esență furtul rezervelor internaționale ale Rusiei, au avut un impact ireversibil asupra cursurilor de schimb ale monedelor globale, dolarul și euro’, a indicat Putin.

Prin urmare, el a pledat pentru continuarea ‘dedolarizării’ economiei mondiale și a subliniat că aproape două treimi din exporturile Rusiei sunt plătite în ruble. De asemenea, Putin a susținut că economia Rusiei are performanțe bune și că a crescut cu 1,3% în aprilie.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Zelenski afirmă că răspunsul lui Putin de a respinge o întâlnire arată că liderul de la Kremlin „alege încă războiul”

‘Conform evaluării serviciilor noastre de informații, precum și a altor țări NATO, ar putea exista un atac al Rusiei împotriva NATO până în 2030’, a declarat prim-ministrul laburist, la sediul unei companii de apărare din Wiltshire.

‘Nu este o exagerare să spunem că trăim în cea mai periculoasă și incertă perioadă a vieții noastre’, a declarat Keir Starmer, adăugând că este ‘responsabilitatea’ guvernului său ‘să fie pregătit’.

Acest avertisment este similar cu cel al secretarului general al NATO, Mark Rutte, care a declarat în decembrie că Rusia ‘ar putea fi gata să folosească forța militară împotriva NATO în termen de cinci ani’.

Regatul Unit s-a angajat să își mărească cheltuielile militare în următorii ani. În acest sens, premierul Starmer a anunțat că guvernul va publica planul său de investiții în apărare ‘înainte de summitul NATO’, programat pentru începutul lunii iulie.

Planul, care urma să fie dezvăluit în toamna anului 2025, a fost amânat din cauza constrângerilor bugetare exacerbate de consecințele economice ale războiului din Orientul Mijlociu.

Mai mulți oficiali militari de rang înalt sau foști oficiali ai armatei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la această întârziere, argumentând că transmite un mesaj greșit industriei britanice de apărare și aliaților britanici din cadrul NATO.

Vineri, șeful Statului Major al armatei britanice, Richard Knighton, a avertizat că Regatul Unit ‘trebuie să cheltuiască mai mult și mai rapid pentru apărare’. Rusia ‘analizează, provoacă și testează apărarea noastră’, a insistat el.

‘Trebuie să fim pregătiți pentru potențiale conflicte mai ample și de mai lungă durată, precum cel pe care îl vedem în Ucraina’, a adăugat el, pledând în special pentru creșterea investițiilor în drone și alte sisteme autonome.

Regatul Unit s-a angajat să își majoreze cheltuielile militare la 2,5% din PIB până în 2027, o creștere care include serviciile de informații, și până la 3% din PIB după 2029.

Sursa: AGERPRES

Atacul a vizat nava de pescuit sub pavilion turcesc DURU 67, în largul orașului Sevastopol, vestul peninsulei Crimeea, teritoriu ucrainean anexat de Rusia, iar nava s-a scufundat după atac, a explicat comandamentul Gărzii de Coastă, care nu a oferit detalii despre circumstanțele producerii atacului și fără a identifica responsabilii.

Sursa: AGERPRES