Întru-un mesaj în rețeaua sa Truth Social, Trump a susținut că UE nu s-a conformat acordului comercial cu Statele Unite, dar nu a specificat în ce ar consta presupusele încălcări.

Anul trecut, el a convenit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, un acord comercial cadru care stabilea un plafon de 15% pentru importurile americane de produse europene, inclusiv automobilele și componentele acestora.

Implementarea înțelegerii a fost însă întârziată de noi amenințări cu taxe vamale lansate de Trump, inclusiv în disputele privind intenția sa declarată de a anexa Groenlanda, parte a Regatului Danemarcii. La incertitudine a contribuit și o decizie a Curții Supreme a SUA, conform căreia multe taxe vamale introduse discreționar de Trump erau ilegale.

Sursa: AGERPRES

Acesta a precizat că, din 23 iunie, când a preluat mandatul de ministru al Fondurilor Europene, a folosit toate pârghiile formale și informale pentru a recupera cât mai mult din banii suspendați, având loc discuții tehnice, clarificări, negocieri, coordonare cu instituțiile responsabile și dialog constant cu structurile Comisiei Europene.

‘A fost un efort susținut, desfășurat alături de experții tehnici din minister, datorită căruia am reușit să recuperăm 350,7 milioane euro, bani care erau inițial suspendați. Cea mai importantă victorie din CP3 este pe tema pensiilor speciale. Aici, din cele 231 milioane euro suspendate inițial, România recuperează 166 milioane de euro. A fost un dosar greu, care a suportat 6 amânări la Curtea Constituțională, fapt ce a făcut ca termenul agreat cu Comisia să fie cu mult depășit. Implicarea directă a prim-ministrului Ilie Bolojan pe acest subiect a fost decisivă. Astfel, Comisia Europeană a confirmat faptul că, prin Legea nr. 24/2026, România îndeplinește cerințele pentru acest jalon’, a explicat șeful MIPE.

Al doilea dosar important este AMEPIP și guvernanța companiilor de stat, unde s-au recuperat 132 milioane de euro.

‘Vorbim despre instituția care trebuie să se asigure că firmele statului sunt conduse profesionist, transparent și pe criterii de performanță, nu pe pile sau interese politice. Aici am reușit să recuperăm 132 milioane euro, iar contribuția viceprim-ministrului Oana Gheorghiu a fost esențială pentru a dinamiza această reformă și pentru a salva banii europeni’, a scris Pîslaru.

În ceea ce privește al treilea jalon, cel referitor la companiile de stat din energie, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro.

‘Al treilea jalon este cel privind companiile de stat din energie. Vorbim despre companii mari, importante pentru economia României: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica și altele. Comisia Europeană a constatat probleme serioase în modul în care au fost selectați și numiți oameni în consiliile de administrație: numiri politice, proceduri neclare, criterii aplicate incorect, mandate incomplete sau lipsa unor indicatori de performanță. Pentru acest jalon, România pierde 180 milioane euro și recuperează 48 milioane euro’, a susținut ministrul Investițiilor.

La cel de-al patrulea jalon, privind companiile de stat din transporturi, sumele recuperate sunt în cuantum de 4,5 milioane de euro, iar pierderile de 15,4 milioane de euro.

‘Al patrulea jalon este cel privind companiile de stat din transporturi – CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători. Și aici problema este aceeași: statul trebuia să demonstreze că aceste companii sunt conduse de oameni selectați transparent, competitiv și pe criterii de competență. Comisia a arătat că unele proceduri nu au fost finalizate, că au existat probleme de conflict de interese și că unele numiri nu au respectat standardele cerute. Aici pierdem 15,4 milioane euro și am reușit să recuperăm 4,5 milioane euro. Pe scurt: acolo unde a existat voință politică, cum a fost cazul pensiilor speciale, România a recuperat mare parte din banii alocați. Acolo, însă, unde reformele au fost amânate ani la rând, în special în zona companiilor de stat, România a pierdut sume consistente. Nu poți pretinde fonduri europene și, în același timp, să numești în continuare băieții deștepți de la partid în conducerea companiilor de stat. Nu poți cere încredere de la Bruxelles, în timp ce tu, la București, doar mimezi selecția pe criterii de profesionalism’, a precizat ministrul.

Dragoș Pîslaru consideră că de vină pentru această situație este ‘fiecare politician care a folosit fiecare ocazie pentru a amâna ori a anula orice demers de reformă reală, de teamă să nu își piardă privilegiile. Fiecare politician care și-a numit în conducerea companiilor de stat amantele, frații și nepoții. Nu oameni profesioniști și cinstiți. Fiecare politician care a considerat bugetul statului ca o șansă de îmbogățire personală. Nu ca o datorie față de români. Fiecare politician care alege să blocheze modernizarea României prin moțiune de cenzură, pentru că această modernizare înseamnă să oprim prăduirea banului public. Fiecare politician care fuge de banii europeni pentru că ei te obligă să duci țara în direcția bună pentru români, nu în direcția bună pentru conturile tale’.

‘Cine plătește? Noi. Tot noi. Toții românii, care trebuie să suportăm din nou nota de plată pentru ticăloșia ori incompetența unor șmecheri ajunși la conducerea partidului și care vor să ne țină săraci și needucați pentru că doar așa pot manipula oamenii să le acorde un nou vot. Poate, totuși, data viitoare ne învățăm minte’, a subliniat ministrul Pîslaru.

Sursa: AGERPRES

Astfel, Ștefan Ovidiu Popa (PSD) i-a transmis că realitatea politică este clară – pe 5 mai, Guvernul Bolojan va cădea.

„Doamnă viceprim-ministru, scrisoarea dumneavoastră nu mai convinge pe nimeni. Realitatea politică este clară: pe 5 mai, Guvernul Bolojan va cădea. Parlamentarii social-democrați vor vota fără ezitare moțiunea de cenzură, fără excepții. Spuneți că nu există intenția de a înstrăina activele statului, dar chiar documentele asumate de Guvern arată contrariul. Listarea accelerată a unor participații din companii strategice precum Hidroelectrica, Romgaz, Salrom sau Nuclearelectrica, în condiții netransparente, e un semnal de alarmă privind direcția în care duceți economia. Într-un context plin de provocări pe plan internațional, în care alte state își protejează resursele, România este împinsă exact în sens invers, iar consecințele ar putea fi dramatice. Întrebarea despre ce lăsăm în urmă are un răspuns simplu: nu o țară care își cedează activele strategice! Pe 5 mai, Parlamentul vă va da acest răspuns”, a scris Popa pe Facebook.

***
Și liderul grupului PACE – Întâi România, senatorul Adrian Peiu, a reacționat la scrisoarea Oanei Gheorghiu.

„Mesajul trimis pe email parlamentarilor de către vicepremierul Oana Gheorghiu reprezintă un motiv în plus pentru parlamentarii PACE – Întâi România să voteze la vedere moțiunea de cenzură de marți. De la sfârșitul lunii octombrie 2025, când a fost numită vicepremier în Guvernul Bolojan, Oana Gheorghiu nu a știut că există parlamentari, i-a descoperit acum, în pragul unei moțiuni de cenzură care va pune capăt unui Executiv abuziv, care a condus țara prin ordonanțe de urgență și prin asumări de răspundere care au eludat Legislativul într-o manieră practicată doar în dictaturi. Când ne-a consultat vicepremierul Oana Gheorghiu cu privire la deciziile Guvernului? A anunțat pe cineva din opoziție cu privire la planul de a înstrăina cele mai profitabile companii ale statului român? A făcut vreo consultare în acest sens sau a catadicsit să vină în Parlament să ne ceară opinia?”, a arătat senatorul.

Potrivit acestuia, parlamentarii PACE – Întâi România își reafirmă decizia clară de a vota moțiunea de cenzură PSD – AUR – PACE la vedere, pentru a restaura democrația și rolul Parlamentului în cadrul puterilor statului român și pentru a-i da șansa României să fie condusă în interesul poporului român, nu al intereselor străine de neam și țară.

„Da, doamna vicepremier, Grupul PACE Întâi România ‘alege adevărul’, așa cum ați solicitat: adevărul că acest Guvern trebuie să plece definitiv odată cu practicile sale abuzive și neconstituționale. Am extras ‘propriile concluzii’, așa cum ați cerut: Guvernul Bolojan a afundat România în criză, a sărăcit populația, a distrus mediul de afaceri, a negat separația puterilor în stat, a transformat Parlamentul în oficiul poștal al Executivului și a izolat, jignit și disprețuit parlamentarii din opoziție și alegătorii suveraniști ca și cum am fi fost dușmani ai poporului și cetățeni indezirabili. Iar un email trimis la ceas de seară nu vă transformă brusc nici în partener de dialog, nici într-un Guvern democratic, ci doar arată disperarea și nimicnicia unei puteri insalubre și deraiate de pe șinele democrației”, a afirmat Peiu, potrivit unui comunicat.

***
Deputatul AUR Valeriu Munteanu a scris pe Facebook că va vota pentru moțiunea de cenzură, iar Guvernul Bolojan trebuie să plece.

„Mesajul trimis pe adresa privată de email mă îndeamnă să citesc (în calitate de parlamentar) un document cu ‘realizările Guvernului’ înainte să votez moțiunea. Ca sa fiu bine informat și să ‘nu votez în beneficiul unui șef de partid’, zice doamna vicepremier în mesaj său nocturn. Am citit documentul. O dezamăgire suplimentară. România este în recesiune economică, iar acest Guvern are o agendă paralelă cu cea a românilor. Fiind un weekend prelungit, abia luni juriștii AUR vor sesiza Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) spre a verifica dacă a fost o prelucrare legală a datelor cu caracter personal. Nu știm cum adresele noastre personale de email au ajuns de la Parlament la Guvern, spre a fi folosite de doamna Gheorghiu într-un exercițiu eminamente politic – rugămintea de a nu vota pentru demiterea Guvernului din care face parte. Răspund public la solicitarea doamnei Gheorghiu – voi vota ‘pentru’ moțiunea de cenzură, voi vota demiterea unui Guvern al austerității, al nepăsării, al inechității sociale, al tăierilor de salarii, de pensii și de alocații sociale”, a arătat el.

***
Vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis joi un mesaj personal fiecărui deputat și senator al României, în care a făcut un apel la înțelepciune și curaj.

„Am atașat acestui mesaj raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat – documentul original, exact așa cum a fost prezentat în ședința de Guvern din 16 aprilie și publicat imediat pe site-ul oficial al Guvernului. Am făcut acest demers pentru că fiecare parlamentar are dreptul să își exprime votul la moțiunea de cenzură având la dispoziție toate informațiile corecte, nu versiunea lor denaturată. Moțiunea de cenzură se bazează pe un narativ fals: că acest Guvern ar vrea să ‘vândă țara’. Nu este nimic altceva decât o manipulare menită să creeze isterie în societate, construită pe reminiscențele anilor ’90, când același slogan a creat spațiul în care alții au devalizat-o, au furat-o și au folosit-o exclusiv în interes propriu. Am toată convingerea că reprezentanții aleși ai poporului român își vor exercita votul de marți nu din obediență față de un șef de partid, ci din respect pentru românii care le-au oferit încrederea lor. Istoria îi va reține cu recunoștință pe cei care au salvat țara de la haos, nu pe cei care au împins-o către el”, a fost mesajul vicepremierului Oana Gheorghiu.

Sursa: AGERPRES

„Astăzi, acordul UE-Mercosur începe să fie aplicat provizoriu. Beneficiile sunt reale și vizibile de acum înainte. Tarifele încep să scadă. Companiile câștigă acces la noi piețe. Investitorii au predictibilitatea de care au nevoie. Aplicarea provizorie va demonstra beneficiile tangibile ale acordului”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o postare pe rețelele sale de socializare.

Pentru a marca intrarea în vigoare a acordului, Von der Leyen și președintele Consiliului European, Antonio Costa, organizează vineri o videoconferință cu liderii celor patru țări latino-americane.

UE a convenit asupra unor măsuri de salvgardare pentru a proteja fermierii europeni de potențiale prejudicii cauzate de intrarea în vigoare a acordului, între care posibilitatea suspendării temporare a preferințelor tarifare pentru produse agroalimentare precum carnea de vită, puiul, zahărul, ouăle și citricele.

Comisia Europeană va trebui să lanseze o investigație privind necesitatea unor măsuri de protecție dacă importurile de produse sensibile precum carnea de pasăre, carnea de vită, ouăle, citricele și zahărul cresc cu 5% peste media pe trei ani și, în același timp, prețurile de import sunt cu 5% sub prețul UE.

Componenta comercială a acordului de asociere va intra în vigoare provizoriu vineri, în așteptarea ratificării finale de către Parlamentul European, care a sesizat Curtea de Justiție a UE cu privire la legalitatea pactului.

Sursa: AGERPRES

Forțele ruse și-au crescut considerabil numărul de atacuri în timpul zilei – în timp ce anterior Rusia viza Ucraina aproape exclusiv noaptea – o mișcare pe care Kievul o denunță ca fiind o tactică menită să maximizeze victimele civile, având în vedere că războiul a făcut deja zeci de mii de victime.

Numărul de rachete lansate de Moscova – 141 – a crescut, de asemenea, cu 2% față de luna precedentă, dar mult mai puțin decât cele 288 de lansări înregistrate în februarie.

Conform datelor de la Forțele Aeriene Ucrainene, 88% dintre drone și rachete au fost interceptate în cursul lunii.

Kievul și-a extins semnificativ flota de drone de la începutul războiului și se laudă în mod constant cu eficacitatea dronelor sale interceptoare, despre care susține că nu au egal la nivel mondial.

Aceste drone sunt folosite în special de unele state din Golf pentru a contracara dronele Shahed lansate de Iran de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.

În aprilie au avut loc mai multe atacuri aeriene masive pe timp de zi.

„Noua tactică a Rusiei de a combina un atac nocturn la scară largă cu un atac la fel de mare pe timp de zi va provoca probabil o creștere a numărului de victime civile”, a avertizat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în aprilie.

„Cu aceste atacuri din timpul zilei, Rusia ar putea viza mai intens civilii și infrastructura civilă, în special zonele publice și deschise, mai ales pe măsură ce temperaturile cresc și tot mai mulți ucraineni s-ar putea afla în aer liber”, adaugă think tank-ul american.

Pentru Pavlo Palissa, adjunct al șefului administrației prezidențiale de la Kiev, aceste atacuri din timpul zilei sunt menite să „terorizeze civilii” după atacurile devastatoare ale Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene pe parcursul unei ierni lungi și geroase, care au lăsat sute de mii de case fără apă, electricitate și încălzire.

„Există și un aspect economic. Atacurile masive în mijlocul zilei de lucru perturbă grav activitatea”, a declarat el presei ucrainene la începutul lunii aprilie.

Rusia susține în mod constant că vizează doar ținte având legătură cu armata ucraineană.

Negocierile dintre Kiev și Moscova, mediate de SUA, se află în impas de la implicarea Washingtonului în războiul din Orientul Mijlociu declanșat de atacurile israeliano-americane împotriva Iranului pe 28 februarie.

Sursa: AGERPRES