„Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum și unde o facem. Există spitale care pot și chiar își doresc să reducă sute de paturi. În același timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influențează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral. Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și, în același timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară”, afirmă reprezentantul CNAS.

Președintele CNAS afirmă că a solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcțiile de sănătate publică (DSP), să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte.

El a susținut că reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite.

„Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor. În spațiul public au apărut informații privind situația de la Institutul Oncologic București (IOB), unde pacienți oncologici ar fi fost trimiși acasă pe motiv că ‘nu sunt bani de la Casă’. Această afirmație nu reflectă realitatea”, a precizat Horațiu-Remus Moldovan.

Potrivit datelor CNAS:

* la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei;
* la 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei;
* la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile;
* la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei.

În plus, susține șeful CNAS, consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că finanțarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat.

„Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanțării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității. Situații precum cele semnalate la IOB pot și trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm și finanțăm spitalele”, afirmă Horațiu-Remus Moldovan.

Analiza pe care CNAS o realizează la nivel național are la bază indicatori ‘clari și obiectivi’, utilizați de casele de asigurări și DSP-uri pentru a propune numărul optim de paturi pentru fiecare județ: gradul de ocupare al paturilor, durata medie de spitalizare, numărul de cazuri externate, indicele de complexitate al cazurilor (case-mix), rata de utilizare a capacității spitalului, raportul internări/număr de paturi, structura pe specialități și necesarul real din teritoriu, distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate, eficiența utilizării fondurilor contractate, corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate.

Potrivit președintelui CNAS, paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care ‘distorsionează’ finanțarea sistemului.

În același timp, afirmă Horațiu-Remus Moldovan, pe baza analizelor și propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație – un domeniu grav subdimensionat în România.

În prezent, afirmă reprezentantul CNAS, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce face ca mulți pacienți să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn.

„În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătății o repartizare corectă și echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală și performanța. Știm ce se întâmplă și suntem determinați să reparăm finanțarea spitalelor din România. Reclasificarea spitalelor, includerea influențelor salariale în tariful pe caz ponderat și recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate și adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației din zona deservită nu mai pot aștepta prea mult!”, a conchis Moldovan.

Sursa: AGERPRES

„Germania este pe drumul cel bun” în această privință, a insistat Pistorius, menționând extinderea forțelor armate ale Bundeswehrului, achiziții mai ample și mai rapide de echipamente și construcția de infrastructură.

În acest sens, Pistorius a declarat că va coordona viitoarele misiuni militare împreună cu Grupul celor Cinci, format din Franța, Italia, Polonia și Regatul Unit, alături de Germania.

Pe de altă parte, Pistorius a subliniat că Statele Unite și Germania continuă să aibă interese militare comune.

„Prezența trupelor americane în Europa, și în special în Germania, este în interesul nostru și în interesul SUA”, a declarat Pistorius pentru dpa, la Berlin.

În același timp, ministrul german a apreciat că decizia nu a fost neașteptată și a fost previzibilă. „Era previzibil că SUA vor retrage trupele din Europa, inclusiv din Germania”, a insistat el.

„Lucrăm îndeaproape cu americanii – la Ramstein, la Grafenwohr, la Frankfurt și în alte părți – pentru pace și securitate în Europa, pentru Ucraina și pentru descurajare comună”, a declarat Pistorius. SUA își mențin principala bază aeriană pentru Europa și Africa la Ramstein, în sud-vestul Germaniei.

El a menționat că SUA au menținut și alte funcții militare la bazele sale germane pentru interesele sale de securitate în Africa și Orientul Mijlociu.

Secretarul apărării din SUA, Pete Hegseth, a ordonat vineri retragerea a circa 5.000 de militari americani din Germania, a informat sâmbătă dpa, în timp ce un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat pentru agenția de presă germană că este de așteptat ca retragerea să se încheie în următoarele șase până la 12 luni.

Pistorius a estimat numărul actual al militarilor americani staționați în Germania la „aproape 40.000”.

Demersul este cel mai concret anunț făcut până acum de guvernul SUA de a-și reduce prezența militară în Europa, după luni întregi de plângeri din partea Washingtonului, conform cărora regiunea nu face suficient pentru a-i sprijini pe americani în Iran și a-și asigura propria securitate, notează Reuters, care prezintă câteva detalii cheie despre prezența militară a SUA în Europa.

Câți militari americani sunt în Europa?

Statele Unite aveau aproximativ 68.000 de militari activi repartizați permanent în bazele lor de peste mări din Europa în decembrie 2025, arată informațiile de la Centrul de Date privind Forța de Muncă din Apărare al SUA (DMDC). Acestea nu includ forțele rotative trimise în misiuni de desfășurare și exerciții.

Militarii SUA sunt distribuiți la 31 de baze permanente și alte 19 situri militare la care Departamentul Apărării are acces în martie 2024, arată un raport al Congresului.

Ce fel de forțe are SUA în Europa?

Comandamentul European al SUA (USEUCOM) supraveghează operațiunile militare americane în Europa, colaborând cu aliații NATO prin intermediul a șase comandamente componente care reprezintă Armata, Marina, Forțele Aeriene, Corpul Pușcașilor Marini, Forțele de Operațiuni Speciale și nou-înființata Forță Spațială.

Aceste componente au sediul central în Germania și Italia și se concentrează pe răspunsul la crize și cooperarea în domeniul securității în Europa și Africa.

Unde anume în Europa sunt staționate aceste trupe?

Trupele americane sunt staționate în mai bine de 12 țări europene. Germania, Italia și Regatul Unit au cea mai mare prezență de militari. Această listă cuprinde unele dintre cele mai mari contingente.

Germania: Cea mai mare bază americană din Europa este baza aeriană din apropierea orașului german Ramstein, unde trupele sunt staționate din 1952. Conform datelor DMDC, în decembrie 2025, 36.436 de militari activi erau staționați în Germania, împărțiți în cinci garnizoane.

Italia: Personalul militar american staționează în Italia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și este format din divizii ale Armatei, Marinei și Forțelor Aeriene. Datele DMDC arată că Italia găzduia 12.662 de soldați activi la sfârșitul anului 2025 în bazele din Vicenza, Aviano, Napoli și Sicilia.

Regatul Unit: Forțele americane din Regatul Unit cuprindeau 10.156 de militari în decembrie anul trecut, încartiruiți în trei baze, găzduind în principal personal al Forțelor Aeriene.

Spania: Țara găzduiește baze ale Marinei și Forțelor Aeriene ale SUA în apropierea Strâmtorii Gibraltar. Datele DMDC arată că, începând cu decembrie 2025, 3.814 de militari erau repartizați permanent în Spania.

Polonia: Polonia găzduiește 369 de militari activi repartizați permanent, precum și aproximativ 10.000 de membri ai forțelor rotative finanțate prin Inițiativa Europeană de Descurajare, arată datele DMDC și ale Serviciului de Cercetare al Congresului. Personalul este repartizat în patru baze cu acces temporar american.

România: Similar Poloniei și altor țări din fostul bloc comunist, România găzduiește o prezență rotativă a forțelor americane pe lângă 153 de militari detașați permanent, potrivit DMDC și Serviciului de Cercetare al Congresului. Bazele la care SUA au acces includ Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii și Deveselu.

Ungaria: SUA realizează desfășurări prin rotație și misiuni de exerciții în Ungaria. DMDC a declarat în decembrie trecut că țara a găzduit 77 de militari detașați permanent, staționați în două baze, Kecskemet și Baza Aeriană Papa.

Sursa: AGERPRES

„La 7 aprilie 2026, am ordonat un armistițiu de două săptămâni. Armistițiul a fost prelungit de atunci. Nu a mai existat niciun schimb de focuri între forțele Statelor Unite și cele iraniene din 7 aprilie 2026. Ostilitățile care au început pe 28 februarie 2026 s-au încheiat”, a scris Donald Trump.

Secretarul apărării, Pete Hegseth, și însuși Trump au afirmat în ultimele două zile că armistițiul resetează cronometrul în ceea ce privește Legea puterilor de război.

War Powers Resolution (sau War Powers Act) este o lege federală a Statelor Unite, adoptată în 1973, creată pentru a limita puterea președintelui de a implica țara în conflicte armate fără aprobarea Congresului. Legea a fost o reacție directă la Războiul din Vietnam, unde președinții americani au trimis trupe în luptă pe perioade lungi fără o declarație oficială de război din partea legislativului.

Astfel, Congresul SUA este cel care trebuie să aprobe – cu condiția ca legislativul să nu fi declarat sau autorizat deja războiul sau ca SUA să nu fi fost atacate direct – menținerea trupelor înainte de a se împlini 60 de zile de la începerea conflictului.

Trump a sugerat, de asemenea, vineri că legea ar putea fi neconstituțională și a subliniat că nicio administrație americană nu a apelat de atunci la Congres pentru a menține o operațiune activă în străinătate.

„Există unii oameni care o consideră neconstituțională”, a spus el despre lege. „Suntem mereu în contact cu Congresul, dar nimeni nu a cerut-o vreodată… De ce ar trebui să fim diferiți?”, a declarat președintele reporterilor de la Casa Albă.

Însă congresmenii, în majoritate democrați, consideră că termenul de 60 de zile este teoretic îndeplinit, pornind de la anunțul privind începerea atacurilor, făcut de republican la 2 martie, la două zile după ce SUA și Israelul au lansat atacurile împotriva Iranului.

„Nu cred că ceea ce cer ei este constituțional. Cei care cer asta nu sunt patrioți”, a declarat președintele SUA vineri dimineață, în timpul unei discuții cu reporterii.

Opoziția democrată a contestat poziția președintelui cu privire la presupusul sfârșit al ostilităților.

„’Declarația președintelui Trump că războiul din Iran s-a încheiat nu reflectă realitatea zecilor de mii de soldați americani aflați în pericol în regiune, amenințările continue ale administrației de a escalada ostilitățile, închiderea Strâmtorii Ormuz și creșterea prețurilor” în Statele Unite, a denunțat Jeanne Shaheen, membră a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului.

„Președintele Trump a lansat acest război fără o strategie și fără autorizație legală, iar anunțul de astăzi (vineri – n.r.) nu schimbă acest lucru”, a spus ea într-un comunicat.

Unii aleși au avertizat că, după termenul limită de 60 de zile, ar putea începe să solicite puterii executive să obțină autorizația Congresului.

Însă, fără un sprijin suficient din partea republicanilor, democrații nu au nicio cale de atac legală reală pentru a forța guvernul să respecte termenul-limită.

Sursa: AGERPRES

În prezent, astfel de sume sunt taxate cu o cotă de 70%, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere, însă procedura de aplicare este una indirectă. Deși inspectorii antifraudă pot descoperi în timpul controalelor indicii privind venituri nedeclarate sau nejustificate, ei nu au dreptul de a finaliza procedura fiscală. Cazurile sunt transmise către alte structuri din cadrul ANAF, care realizează analize suplimentare și decid eventual impunerea obligațiilor fiscale.

Mai multe detalii AICI.

Aceasta a reamintit că ambasadorul Rusiei a fost convocat la MAE pentru „a i se clarifica protestul ferm” al României în ceea ce privește incidentele cu drone intrate în spațiul național.

„Au fost mai multe drone aparținând Federației Ruse, drone pe care Rusia le folosește în războiul ilegal de agresiune împotriva Ucrainei, chiar și la granița noastră și, iată, în câteva momente au trecut de granița noastră, au ajuns în spațiul nostru aerian, iar cazul recent este un caz în care au ajuns și pe teritoriul României, de-a binelea, în gospodării. Mai grav decât atât este că erau drone care aveau încărcătură explozivă. Este pentru prima dată, de la începutul războiului, când avem acest risc direct la care suntem supuși și atunci, evident, răspunsul diplomatic a trebuit să fie ferm. Ambasadorul a fost convocat, a fost convocat la nivelul directorului de spațiu pentru a i se clarifica protestul ferm al României”, a precizat ministrul de Externe.

Și secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, aflată săptămâna aceasta într-o vizită la sediul Organizației Națiunilor Unite, cu prilejul Conferinței de Evaluare a Tratatului privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT Rev Con), a condamnat „acțiunile iresponsabile ale Rusiei, care, prin riscurile la adresa siguranței de navigație și încălcări repetate ale spațiului aerian al altor state, afectează grav situația de securitate regională”.

„În cadrul dezbaterii Consiliului de Securitate pe tema securității maritime, secretarul de stat român a prezentat o declarație națională în care a condamnat acțiunile iresponsabile ale Rusiei, care, prin riscurile la adresa siguranței de navigație și încălcări repetate ale spațiului aerian al altor state, afectează grav situația de securitate regională. În context, oficialul român a informat despre incidentul recent, constând în căderea unei drone încărcate cu explozibil într-o gospodărie din România, și a condamnat ferm aceste acțiuni”, informa vineri MAE, într-un comunicat.

Pe 25 aprilie, o dronă folosită de Federația Rusă împotriva infrastructurii civile din Ucraina a pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc și a avariat o gospodărie și un stâlp de electricitate pe o stradă de la marginea municipiului Galați, fără a exploda și fără fi înregistrate victime. Drona, care avea încărcătură explozivă, a fost ridicată de specialiști și detonată controlat în afara orașului. Au fost evacuate 515 persoane din municipiul Galați.

Pe 26 aprilie, Ministerul Apărării Naționale a fost informat despre faptul că între localitățile Luncavița și Văcăreni din județul Tulcea a fost semnalată existența unor fragmente de dronă. Pirotehniștii Serviciului Român de Informații au depistat încărcături explozive în acele fragmente de dronă.

Sâmbătă, două aeronave F-16 din serviciul de luptă Poliție Aeriană au decolat de la Baza 86 Aeriană de la Fetești după ce radarele de la sol au detectat pătrunderea unei drone, pentru scurt timp, în spațiul aerian național, în zona Chilia, a informat Ministerul Apărării Naționale.

Sursa: AGERPRES

Potrivit sursei citate, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență privind instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, fiind transmis un mesaj RO-ALERT la ora 02:03.

Conform MApN, au fost raportate numeroase explozii pe malul ucrainean al Dunării.

Alerta aeriană a încetat la ora 02:50.

MApN precizează că informează în timp real structurile aliate cu privire la situațiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea.

Sursa: AGERPRES

Pentagonul a declarat că decizia „vine în urma unei analize amănunțite a poziției forțelor Departamentului (Apărării) în Europa și este o recunoaștere a cerințelor teatrului de operațiuni și a condițiilor de pe teren”.

Trump a amenințat cu o reducere a forțelor la începutul acestei săptămâni, după un schimb de replici cu cancelarul german, Friedrich Merz, care a declarat luni că iranienii umilesc SUA în discuțiile pentru a pune capăt războiului care durează de două luni și că nu înțelege ce strategie de ieșire urmează Washingtonul.

Un oficial de rang înalt al Pentagonului, vorbind sub condiția anonimatului, a declarat că retorica germană recentă a fost nepotrivită și nefolositoare.

„Președintele reacționează pe bună dreptate la aceste remarci contraproductive”, a spus oficialul.

Germania găzduiește aproximativ 35.000 de militari americani în serviciu activ, mai mulți decât oriunde altundeva în Europa.

Oficialul a declarat că reducerea va aduce numărul de militari americani din Europa la nivelurile de dinainte de 2022, înainte ca invazia Rusiei în Ucraina să declanșeze o creștere a numărului de trupe, decisă de președintele de atunci, Joe Biden.

Oficialul a prezentat decizia și în contextul presiunilor administrației Trump ca Europa să devină principalul furnizor de securitate de pe continent. Cu toate acestea, decizia reprezintă încă un avertisment serios cu privire la disponibilitatea lui Trump de a răspunde la percepția de lipsă de loialitate din partea aliaților.

Reuters a relatat în exclusivitate săptămâna trecută despre un e-mail intern al Pentagonului care prezenta opțiuni pentru pedepsirea aliaților NATO despre care Washingtonul consideră că nu au reușit să sprijine operațiunile SUA în războiul cu Iranul, între care suspendarea Spaniei din NATO și revizuirea poziției SUA cu privire la revendicarea de către Regatul Unit asupra Insulelor Falkland.

Ciocniri cu europenii

Nu este clar dacă vor urma mai multe retrageri din Europa. Joi, Trump a răspuns cu un „probabil” atunci când a fost întrebat dacă ar lua în considerare retragerea trupelor americane din Italia și Spania.

Luna trecută, el a amenințat că va impune un embargou comercial complet asupra Spaniei, unde conducerea socialistă a declarat că nu va permite ca bazele sau spațiul său aerian să fie folosite pentru a ataca Iranul. Statele Unite au două baze militare importante în Spania: Stația Navală Rota și Baza Aeriană Moron.

Trump s-a înfruntat, de asemenea, cu premierul italian, Giorgia Meloni, pe tema războiului din Iran și a criticilor lui Trump la adresa papei Leon al XIV-lea. Președintele SUA a declarat în aprilie că Meloni, cândva un susținător puternic al lui Trump, nu are curaj și a dezamăgit Washingtonul.

Trump i-a criticat și pe aliații NATO pentru că nu și-au trimis navele să ajute la deschiderea Strâmtorii Ormuz. Calea navigabilă, un punct de blocare pentru transporturile globale de petrol, a rămas practic închisă în timpul conflictului din Iran, provocând tulburări pe piață și perturbări fără precedent ale aprovizionării cu energie.

„Președintele a fost foarte clar în ceea ce privește frustrările sale legate de retorica aliaților noștri și de eșecul de a oferi sprijin operațiunilor americane de pe urma cărora profită și ei”, a declarat oficialul de rang înalt al Pentagonului.

Relațiile cu Germania, fragile

Merz a declarat că germanii și europenii nu au fost consultați înainte ca SUA și Israelul să înceapă să atace Iranul pe 28 februarie și că ulterior i-a transmis direct lui Trump scepticismul său cu privire la conflict.

Trump dorea de multă vreme să reducă prezența trupelor americane în Germania. El a insistat pentru o reducere cu aproximativ 12.000 de soldați la sfârșitul primului său mandat, dar această reducere nu a fost niciodată implementată. Trump a pierdut alegerile, iar Biden a revenit asupra planului.

Anunțul lui Trump de miercuri că revizuiește nivelurile trupelor americane din Germania i-a surprins pe oficialii militari germani care au vorbit cu Reuters, invocând ceea ce au numit întâlniri constructive la Pentagon mai devreme în cursul zilei.

Aceștia susțin că Germania a făcut mai mult decât alți aliați pentru a sprijini războiul SUA în Iran, inclusiv prin aceea că a permis utilizarea bazelor și a acordat permisiune de survol. Germania găzduiește, de asemenea, un spital militar imens în Landstuhl.

La începutul acestei săptămâni, guvernul german a aprobat obiective cheie pentru bugetul său pe 2027, inclusiv un angajament ferm de creștere a cheltuielilor pentru apărare.

Imran Bayoumi, un fost oficial al Pentagonului, a declarat că, deși reducerile din Germania nu au fost atât de drastice pe cât ar fi putut fi, acestea riscă totuși să divizeze și mai mult Statele Unite și Europa.

„Liderii europeni vor insista probabil mai mult pentru a-și consolida cheltuielile pentru apărare, considerând Washingtonul din ce în ce mai nesigur și nedemn de încredere”, a declarat Bayoumi, acum membru al Consiliului Atlantic.

Ca parte a deciziei de retragere a lui Trump, o echipă de luptă a brigadei aflată acum în Germania va fi retrasă din țară, iar un batalion de trageri cu rază lungă de acțiune, pe care administrația Biden plănuise să înceapă să îl desfășoare în Germania la sfârșitul acestui an, nu va mai fi desfășurat, a declarat oficialul.

Sursa: AGERPRES

Dincolo de entuziasmul pentru tehnologie și sustenabilitate, există încă multe mituri legate de costuri. În realitate, lucrurile sunt mai simple – și, în multe cazuri, mai avantajoase decât pare.

Reviziile: mai rare și mai simple

Unul dintre principalele avantaje ale unei mașini electrice este numărul redus de componente care necesită întreținere.

Spre deosebire de un motor termic, nu există:

• schimb de ulei
• filtre de ulei sau combustibil
• curele de distribuție

Reviziile sunt, în general, mai simple și mai rapide, iar costurile pot fi considerabil mai mici pe termen lung.

Costul cu „alimentarea” – electric vs. combustibil

Încărcarea unei mașini electrice este, de cele mai multe ori, semnificativ mai ieftină decât alimentarea cu carburant, mai ales dacă se face acasă de la panouri solare sau de la priza casnică dar si in cazul incarcarii de la stații publice. Costul per kilometru poate fi semnificativ mai mic, în funcție de stilul de condus și de modul de încărcare.

Frânele și uzura: mai puține intervenții

Datorită sistemului de frânare regenerativă, uzura plăcuțelor și discurilor de frână este mai redusă.

Asta înseamnă:

• intervenții mai rare
• costuri mai mici în timp

Bateria – cea mai mare preocupare

Bateria este, fără îndoială, componenta cea mai importantă și cea mai discutată.

Producătorii oferă garanții extinse, iar în utilizarea normală, aceasta este proiectată să reziste mulți ani. Degradarea există, dar este graduală și, în majoritatea cazurilor, nu afectează semnificativ utilizarea zilnică.

Exemple din gama Ford

Pentru cei care iau în calcul trecerea la electric, gama actuală Ford oferă mai multe opțiuni adaptate diferitelor nevoi:

• Ford Puma Gen-E – ideal pentru oraș, eficient și ușor de utilizat zilnic
• Ford Explorer EV – spațios și versatil, potrivit pentru familie și drumuri mai lungi
• Ford Mustang Mach-E – performanță și tehnologie într-un pachet modern

Aceste modele reflectă direcția actuală a mobilității electrice: eficiență, confort și costuri optimizate pe termen lung.

FOTO | Gama Ford

Mituri frecvente despre costuri

„Întreținerea este mai scumpă”
În realitate, lipsa multor componente clasice reduce costurile de service.

„Bateria trebuie schimbată des”
Durata de viață este, în general, suficient de mare pentru utilizarea normală.

„Electricul nu e rentabil”
Pentru utilizarea zilnică, mai ales în oraș, costurile de exploatare sunt mult mai mici decât la o mașină clasică.

Concluzie

Mașinile electrice nu sunt doar o alegere modernă, ci și una eficientă din punct de vedere al costurilor de întreținere. Deși există diferențe față de mașinile clasice, în multe situații, acestea vin în avantajul utilizatorului.

Despre Ford Carbenta Com

Ford Carbenta Com este dealer autorizat Ford, cu locații în Oradea , Arad și Deva, oferind o gamă completă de autoturisme și autoutilitare, inclusiv cele mai noi modele electrice.

Echipa noastră oferă consultanță personalizată pentru alegerea modelului potrivit, precum și servicii complete post-vânzare, de la întreținere până la reparații, pentru orice marcă.

Dacă vrei să descoperi avantajele reale ale unei mașini electrice sau să programezi un test drive, te așteptăm în showroom-urile noastre.

Carbenta Com Oradea – Calea Borșului 32/D

Carbenta Com Arad – Calea Zimandului – DN79 km 4 + 600

Carbenta Com Deva – Calea Zarandului nr 28

https://www.fordcarbentacom.ro/

https://www.facebook.com/FordCarbentaCom/

https://www.instagram.com/fordcarbentacom/

www.tiktok.com/@fordcarbentacom

Cod CH27364