Actuala președintă Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova pentru a pune capăt războiului din Ucraina, se confruntă în cel de-al doilea tur de scrutin cu Andrei Giurov, fost premier interimar, susținut de opoziția pro-occidentală.

Deși s-a clasat pe primul loc cu 35% din voturi în primul tur, urmată de Ghiurov cu 32% din voturi, performanța Ilianei Iotova a fost mult sub previziunile sondajelor, care îi acordaseră un avans de până la 20 de puncte procentuale.

Potrivit analistului politic Teodor Slavev, rezultatele alegerilor au fost consecința „răspunsului ei neconvingător la amenințările rusești din Marea Neagră”, unde, în urma mai multor atacuri cu drone împotriva navelor comerciale, circa 30 de persoane sunt date dispărute, dintre care 21 în largul coastelor bulgare.

În timpul unei dezbateri televizate joi seara, ea a reiterat că „pacea poate fi obținută doar prin negocieri”.

„Acordarea mai multor bani Ucrainei, furnizarea de noi arme, mai sofisticate, duce doar la mai multe distrugeri și la moartea a numeroase persoane de ambele părți”, a declarat Iliana Iotova, care se prezintă drept o „președintă a păcii”, susținând în același timp apartenența Bulgariei la NATO.

Ca răspuns, Andrei Giurov a afirmat că „Rusia trebuie să înceteze agresiunea pentru a putea fi făcuți următorii pași”.

„Să numim țara din care provin amenințările”, a adăugat el, criticând-o pe Iotova pentru că nu a acuzat direct Moscova, în timp ce Bulgaria, apropiată istoric de Rusia, rămâne profund divizată în ceea ce privește relația sa cu această țară.

Premierul de centru-stânga, Rumen Radev, susține, la fel ca Iotova, că „un armistițiu în Ucraina și negocieri de pace sunt singura garanție sigură pentru încetarea atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră”.

Deși a convocat-o pe ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, premierul bulgar a refuzat să numească oficial un vinovat, invocând lipsa probelor directe.

Sursa: AGERPRES

„Astăzi, am dejucat planurile guvernului și am ieșit în număr mare pe străzi”, a declarat UNEF (Uniunea Națională a Studenților din Franța) într-un răspuns transmis agenției AFP.

La Paris – sub un soare strălucitor – manifestanții au mărșăluit purtând pancarte pe care scria „Alertă climatică: cost ridicat al vieții” sau „Nu vrem să ne petrecem toată viața doar câștigându-ne existența”, urmând singurul traseu autorizat de poliție prin cartiere rezidențiale din estul orașului. Spre finalul demonstrației, au izbucnit unele ciocniri, protestatarii aruncând cu obiecte în forțele de ordine, care au ripostat cu gaze lacrimogene.

Incidente similare au avut loc mai târziu în cursul zilei la Lyon (centru-estul Franței), Rennes (în vest), Marsilia (în sud-est) și Toulouse (în sud-vest).

„Mobilizarea va continua”, a subliniat UNEF, îndemnând studenții să se organizeze în fiecare universitate în ziua de luni, 2 noiembrie.

Înainte de începerea marșului de la Paris, puțin înainte de ora 14:00, asociațiile elevilor și studenților Union syndicale lyceenne și Union etudiante au cerut blocarea liceelor și universităților, marțea și joia următoare.

În același timp, grupul de coordonare al „Vestelor galbene” – forța motrice din spatele acestui „Act III” al mobilizării sociale, notează AFP – a îndemnat la un „six-seven popular”, cerând continuarea protestelor pe 6 și 7 noiembrie, în prelungirea evenimentelor din data de 5, când sindicatele au convocat greve și demonstrații la nivel național.

Sursa: AGERPRES

Protestele legate de problema locuințelor s-au intensificat în ultimele săptămâni. Poliția a fost criticată pentru utilizarea bastoanelor împotriva demonstranților și pentru arestarea a zeci de persoane în timpul evacuării unei tabere de corturi, similară cu cea de acum, în aceeași piață, în urmă cu o săptămână.

Portugalia se confruntă cu una dintre cele mai grave crize locative din Europa, tinerii fiind printre cei mai afectați. Prețurile locuințelor au crescut de peste două ori din 2017, iar chiriile pentru contractele noi au crescut, de asemenea, aproape de două ori.

Protestele din Portugalia sunt similare celor care au avut loc în Spania, Franța, Germania și în alte părți ale Europei, pe fondul creșterii vertiginoase a costurilor, inclusiv al locuințelor.

Sursa: AGERPRES

‘Această situație amenință securitatea alimentară la nivel mondial, precum și, într-o anumită măsură, securitatea energetică’, a spus Rubio. ‘Ne dorim să realizăm acest lucru. Nu pune capăt războiului, dar, cel puțin, soluționează un aspect specific al acestuia’.

Sâmbătă, la Istanbul, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a îndemnat la rândul său Rusia și Ucraina să acționeze ‘în mod responsabil’ în Marea Neagră – zonă în care navele comerciale sunt frecvent atacate – într-o declarație făcută publică în urma unei întrevederi cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, a consemnat AFP.

‘Este clar că atacurile asupra navelor civile și acțiunile care duc la o escaladare suplimentară a tensiunilor în Marea Neagră nu servesc intereselor nimănui’, a declarat Erdogan. ‘Nu putem accepta, sub nicio formă, aceste atacuri, indiferent de cine le comite sau de justificările invocate. Facem apel la toate părțile să acționeze în mod responsabil în această chestiune’.

‘Am convenit astăzi cu președintele Erdogan să lucrăm la coridorul pentru cereale din Marea Neagră’, a declarat la rândul său Zelenski în cadrul unei conferințe de presă, făcând referire la pactul din 2022 cu Rusia care a permis exportul în siguranță al anumitor produse agricole din Ucraina, notează EFE.

‘Turcia susține măsurile menite să asigure navigația în siguranță în Marea Neagră’, a adăugat liderul ucrainean, în urma întâlnirii sale cu Erdogan la Palatul Dolmabahce din Istanbul.

Sursa: AGERPRES