ARAD. Niciun angajat al Consiliului Județean Arad nu își va pierde locul de muncă, în urma reforma administrației locale, dictată de Guvern. Prefectura Arad a făcut calculele posturilor pe care le are CJA și a posturilor care ar trebui desființate, potrivit iar rezultatul indică faptul că posturile vacante acoperă necesarul posturilor care trebuie desființate.

„Numărul maxim de posturi transmis de Instituția Prefectului – Județul Arad pentru Consiliul Județean Arad este 286, iar numărul de posturi pentru implementare proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile este de 10. Numărul de posturi aprobat la nivelul Consiliului Județean Arad, conform Hotărârii Consiliului Județean Arad nr. 34/19.02.2026, este de 263 de posturi. Prin aceeași hotărâre sunt aprobate și cele 10 posturi pentru implementare proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, care în statul de funcții al Consiliului Județean Arad se regăsesc la Compartimentul Implementare Proiecte din cadrul Direcției Programe de Dezvoltare. Având în vedere cele de mai sus, propunem aprobarea numărului de 263 de posturi la nivelul Consiliului Județean Arad și aprobarea celor 10 posturi pentru implementare proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. Numărul de posturi precizat nu presupune modificări în structura organizatorică a instituției. Numărul de 263 de posturi supus spre aprobare este mai mic cu 23 de posturi față de numărul maxim de posturi transmis de Instituția Prefectului – Județul Arad și se încadrează în acest număr”, se arată în hotărârea adoptată de consilierii județeni, în cadrul ședinței ordinare care a avut loc în data de 8 aprilie.

Însă chiar aceste discuţii evidenţiază cât de mult s-au deteriorat relaţiile dintre Washington şi aliaţii săi europeni din NATO în ultimele luni.

De asemenea, aceasta sugerează că vizita efectuată miercuri la Casa Albă de către secretarul general al NATO, Mark Rutte, nu a reuşit să îmbunătăţească în mod semnificativ relaţiile transatlantice, care se află, probabil, la cel mai scăzut nivel de la înfiinţarea NATO, în 1949.

În prezent, Statele Unite au peste 80.000 de soldaţi în Europa şi au jucat un rol central în arhitectura de securitate a Europei încă de la cel de-al Doilea Război Mondial. Peste 30.000 dintre aceşti soldaţi se află în Germania, iar un număr considerabil este staţionat şi în Italia, Regatul Unit şi Spania.

NATO nu a răspuns pentru moment la solicitarea Reuters de comentarii.

Oficialul nu a precizat care ţări ar putea fi afectate sau câţi soldaţi ar putea fi retrasi în cele din urmă, în cazul în care Trump decide să pună în aplicare această idee.

Deşi preşedintele american are de mult timp o relaţie tumultoasă cu NATO – acuzând de ani buni capitalele europene că economisesc la cheltuielile pentru apărare -, ultimele trei luni au fost deosebit de dificile. În ianuarie, Trump a provocat o criză transatlantică reînnoindu-şi ameninţările de lungă durată de a anexa Groenlanda, teritoriu de peste mări al Danemarcei.

Iar de când a izbucnit războiul cu Iranul pe 28 februarie, el şi-a exprimat profunda frustrare că aliaţii NATO nu s-au oferit să ajute la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută vitală pentru aprovizionarea globală cu energie, care a rămas în mare parte închisă, în pofida unui armistiţiu fragil anunţat săptămâna aceasta.

Diplomaţi NATO au declarat că SUA nu au precizat dacă se aşteaptă ca vreo misiune în Strâmtoarea Ormuz să înceapă în timpul sau după conflict şi au spus, de asemenea, că Statele Unite au specificat ce capacităţi specifice aşteaptă de la fiecare ţară NATO.

Wall Street Journal a relatat miercuri că înalţi oficiali ai administraţiei discutau despre retragerea trupelor staţionate în Europa din ţările ai căror lideri au criticat războiul dintre SUA şi Israel împotriva Iranului şi despre mutarea acestora în ţări europene ai căror lideri s-au arătat mai favorabili.

Oficialul de la Casa Albă a declarat pentru Reuters că Trump discută despre readucerea trupelor în SUA, mai degrabă decât despre mutarea lor în alte ţări străine.

Sursa: AGERPRES

“Prin decizia comandantului suprem, V.Putin, în legătură cu apropiata sârbătoare a Paştelui ortodox, o încetare a focului a fost decretată pentru sâmbătă, 11 aprilie, începând de la ora locală 16:00 (13:00 GMT) până la sfârşitul zilei de 12 aprilie 2026”, se menţionează în comunicatul Kremlinului.

Sursa: AGERPRES

‘Începând din dimineața zilei de joi, 9 aprilie 2026, locurile sfinte din orașul Ierusalim vor fi redeschise pentru vizite și rugăciune’, se arată în comunicat.

Pe lângă Biserica Sfântului Mormânt, au fost redeschise și alte locuri sfinte importante, între care Zidul Plângerii și Muntele Templului, în condiții de securitate sporită.

În acest context, poliția israeliană a dispus măsuri sporite de securitate în întreg orașul pentru gestionarea numărului mare de pelerini așteptați.

‘Comandantul districtului Ierusalim, chestorul Avshalom Peled, a dispus o mobilizare operațională sporită, în cadrul căreia sute de polițiști, luptători ai Poliției de Frontieră și voluntari vor fi desfășurați în întreg orașul Ierusalim, pe principalele artere de circulație, în Orașul Vechi și în locurile sfinte, cu scopul de a permite tuturor credincioșilor și vizitatorilor să ajungă în siguranță și să își exercite libertatea de cult, cu respectarea strictă a ordinii și siguranței publice’, precizează Poliția Israeliană, citată de basilica.ro.

Poliția a transmis și recomandări pentru cei care vor ajunge în zonă în perioada următoare: ‘Având în vedere aglomerația preconizată, adresăm publicului apelul de a da dovadă de răbdare, de a respecta indicațiile polițiștilor, de a manifesta vigilență față de obiecte suspecte’.

Potrivit corespondentului ERTnews la Ierusalim, în dimineața Sfintei și Marii Joi a fost deja oficiată Sfânta Liturghie cu rânduiala spălării picioarelor de către Patriarhul Teofil al III-lea al Ierusalimului și părinții aghiotafiți, iar un număr considerabil de credincioși s-a deplasat la Biserica Sfântului Mormânt.

Rămâne însă de stabilit modul concret de desfășurare a slujbei Învierii și a ceremoniei Sfintei Lumini, în funcție de deciziile care vor fi luate în urma întâlnirii dintre Patriarhie și autoritățile din Orașul Vechi.

Patriarhia Română va organiza și în acest an aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim. Aceasta va fi adusă cu o cursă specială în Sâmbăta Mare, urmând a fi oferită delegaților eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internațional ‘Henri Coandă’.

Sursa: AGERPRES

ARAD. Procurorul arădean Codrin Miron a fost numit șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, confirmarea venind de la președintele României, Nicușor Dan, cel care are ultimul cuvânt în numirea procurorilor șefi de la parchetele centrale. Numirea lui Miron a fost umbrită, însă, de alte numiri „cu cântec”, puse la îndoială inclusiv de către partenerii președintelui Nicușor Dan.

„Doamna procuror Chiriac – așa cum v-am povestit, ca să mă pregătesc pentru acest moment, am avut multe discuții încă din ianuarie, generale, informale, cu mulți procurori. De fiecare dată am pus întrebarea: care este cea mai bună structură teritorială DNA din România? Care este cea mai bună structură teritorială DIICOT din România? Care este cea mai bună structură de parchet? Cert este că, în toate răspunsurile care afirmau ceva, la DNA era menționată întotdeauna DNA Iași printre cele mai bune secții din țară, iar la DIICOT, secția de la Timișoara ca fiind cea mai bună din țară. Și atunci am fost foarte fericit când am văzut că doamna Chiriac candidează și domnul Miron candidează, iar după ce au trecut de testul de la Ministerul Justiției am fost și mai bucuros și am așteptat să îi numesc”, a declarat președintele României, în cadrul unei conferințe de presă. Codrin Miron își va prelua mandatul începând cu data de 15 aprilie.

În urma mesajului trimis de acesta, se pare că CFR Călători a luat măsuri, inclusiv retragerea vagonului din circulație. Reprezentanții companiei dau asigurări că acesta a fost un caz izolat, vagoanele fiind oricum igienizate frecvent, fiind făcute inclusiv deratizări și dezinsecții.

Citește știrea întreagă AICI!

‘Propunerea noastră rămâne pe masă, președintele Rusiei a exprimat-o în repetate rânduri’, a declarat directorul agenției nucleare Rosatom, Aleksei Lihaciov, citat de agenția Interfax.

El a adăugat că Rusia poate, în cazul în care este aprobat de Teheran, să reducă îmbogățirea uraniului iranian.

‘Totuși, astfel de decizii nu se iau în timpul unor operațiuni militare’, a asigurat Lihaciov.

În luna februarie, Kremlinul a amintit că este deschis la propunerea de a primi uraniu îmbogățit din Iran, opțiune discutată anterior cu Teheranul.

În timpul negocierilor dintre SUA și Iran care au avut loc la Geneva înaintea începerii războiului americano-israelian împotriva Teheranului, partea iraniană a menționat posibilitatea de a opri îmbogățirea uraniului și de a transfera o parte din rezervele sale către Rusia.

Cu toate acestea, după atacul americano-israelian împotriva Republicii Islamice, Teheranul a refuzat să își restricționeze programul de îmbogățire a uraniului.

Sursa: AGERPRES