„Legea hidrogenului (Jalonul 126) figurează explicit pe lista reformelor restante necesare pentru aprobarea Cererii de plată numărul 5 din PNRR, depusă recent de România, a cărei miză financiară este de 2,84 miliarde de euro. Vor mai fi și alte proiecte importante și urgente care vor fi dezbătute, pentru unele dintre acestea Senatul fiind camera decizională. Agenda publică dictează ritmul parlamentar și vom avea lucrări în plenul Senatului și în comisii până vom finaliza ce ne-am propus. Concentrarea pe prioritățile reale ale României este o obligație nu o opțiune”, a precizat Abrudean, pe pagina sa de Facebook.

Și Biroul permanent al Camerei Deputaților a decis, vineri seara, convocarea unei sesiuni extraordinare.

Pe proiectul ordinii se zi se află reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, ca urmare a deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august, Camera Deputaților fiind primul for legislativ sesizat.

De asemenea, pe agendă se mai află inițiative legislative adoptate de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Aceasta este ultima săptămână de vacanță parlamentară, înaintea sesiunii ordinare care începe la 1 septembrie.

Până la data de 31 august mai multe acte normative ar trebui să intre în vigoare fiind jaloane în Planul Național de redresare și Reziliență.

Sursa: AGERPRES

Cu o lună înaintea alegerile parlamentare, el și-a subliniat sprijinul pentru partidul Rusia Unită, pe care l-a lăudat ca fiind forța cu cea mai mare experiență din țară.

Putin și liderul partidului, Dmitri Medvedev, au declarat că sunt încrezători că Rusia va câștiga războiul lansat împotriva Ucrainei în 2022.

„Rusia va recupera din ce în ce mai mult teritoriu. Armata noastră curajoasă dovedește acest lucru de nenumărate ori”, a declarat Medvedev, care este și vicepreședinte al Consiliului Național de Securitate.

El a descris Ucraina drept un „stat fantomă” pe cale de dispariție, care a pierdut deja 20% din teritoriu și jumătate din populație. Milioane de ucraineni au fugit din țară ca refugiați de război, a adăugat el.

În ciuda presiunii externe fără precedent, țara se îndreaptă spre victorie, a spus Medvedev, promițând ca Occidentul nu va reuși să strivească Rusia.

Medvedev, fost președinte al Rusiei, i-a denunțat, de asemenea, ca trădători pe cei care au părăsit Rusia și au dorit înfrângerea patriei lor în război. Unor astfel de „gândaci” nu trebuie să li se permită niciodată să se întoarcă în țară, a spus el.

Sursa: AGERPRES

Cuantumul acestor suprataxe canadiene va fi „dolar pentru dolar” cu tarifele americane care au intrat în vigoare sâmbătă și afectează importuri în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, inclusiv ciment și crose de hochei.

După săptămâni de negocieri, Mark Carney a decis vineri seară să pună capăt negocierilor, exact înainte de expirarea ultimatumului dat de Casa Alba, spre a evita un ‘acord prost’ pentru Canada.

„Nu putem accepta ceea ce ei propun și nu le vom oferi ceea ce ei cer. Cereau prea mult și ofereau prea puțin”, a spus el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, Canada s-a aflat în prima linie a războiului comercial lansat de președintele american, care și-a afirmat în repetate rânduri intenția de a face din țara vecină „al 51-lea stat” al Statelor Unite.

Însă deteriorarea relațiilor dintre cele doua țări în ultimul an și jumătate a atins un nou nivel, ultima serie de tarife americane vizând în special produse protejate în mod normal de acordul de liber schimb dintre Statele Unite, Canada și Mexic.

„Ceea ce este evident este că există un nou atac al americanilor asupra Canadei și, într-un război, ataci”, a declarat Mark Carney de la Ottawa.

„America s-a schimbat , iar noi nu putem controla furtuna care bate dinspre Washington”, a adăugat el.

Economia canadiană ar putea fi, însă, grav afectată de aceasta nouă salvă de suprataxe și contra-suprataxe, având în vedere că Statele Unite sunt de departe cel mai mare partener comercial al Canadei.

Mark Carney a încercat sâmbătă să liniștească mediul de afaceri, anunțând măsuri de sprijin „atât timp cât va fi necesar”, ce vor fi detaliate săptămâna viitoare.

Sursa: AGERPRES

Conform șefului Centrului Operațional al ISU Arad, George Pleșca, în momentul sosirii echipajelor la locul intervenției incendiul se manifesta la o saltea din interiorul unui salon. „În urma incendiului au rezultat 3 victime, pacienți, conștienți și cooperanți, evacuate de către pompierii militari și preluate de către echipajele medicale și evaluați la fața locului în acest moment”, a transmis acesta.

Sursa citată a precizat că incendiul a fost lichidat fără a se impune evacuarea altor pacienți sau a cadrelor medicale.

La ora 01:54, Planul Roșu de Intervenție a fost dezactivat. „În acest moment se acționează pentru acordarea îngrijirilor medicale victimelor, ventilarea spațiilor, îndepărtarea efectelor negative și stabilirea cauzei probabile a producerii incendiului”, a transmis ISU Arad, la ora 2. Planul roșu de intervenție se activează în momentul în care un eveniment produce sau se preconizează că poate să producă un număr mare de victime, iar în acest caz, fiind vorba despre o unitate medicală cu zeci de pacienți, s-a luat decizia activării planului în urma apelului la 112.

Incendiul s-a petrecut la un centru de îngrijire a vârstnicilor aflat în clădirea administrativă a fostei fabrici de bere Arbema, aflată pe Calea Aurel Vlaicu din municipiu.

Conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului Arad, la locul intervenției s-au deplasat forțe și mijloace din cadrul Detașamentului Arad cu două autospeciale de stingere, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, 11 ambulanțe SMURD, dintre care una de Terapie Intensivă Mobilă, dar și o Autospecială de Transport Personal și Victime Multiple.

La ora 01:36 s-a activat Planul Roșu de Intervenție, menționează reprezentanții ISU Arad.

„Punct câștigat? Nu. Am pierdut două puncte. Voiam să câștigăm trei puncte, să ieșim din această perioadă, dar n-am făcut-o. Lipsesc multe, la nivel de încredere, la nivel de lot, la nivel de… Situația e dramatică. Noi încercăm de fiecare dată, dar o dată îți iese, o dată nu-ți iese. N-am reușit să le punem foarte mari probleme pe acest final de meci. Să vedem cât de gravă e accidentarea lui Odada. Vom încerca să mixăm iarăși echipa, să băgăm care pe unde putem. E dificil. E și la cald acum, dar situația nu e deloc îmbucurătoare. Situația o poate spune mai bine clubul, eu știu ce am de antrenat și aceștia sunt puțini. Noi n-am reușit să câștigăm cu Corvinul, de un meci cu FCSB chiar n-ar trebui să te temi, joacă acasă, sunt favoriți, e un meci pe care l-am lua ca pe un bonus în momentul de față”, a declarat Adrian Mihalcea.

UTA – Corvinul Hunedoara 0-0

Arena „Francisc Neuman”, teren foarte bun, timp călduros, spectatori 8000.
UTA: Rosa – Dorobanțu, Ouaneh, Benga, Alomerovic – Mino Sota (Sinani), A. Roman – Abdallah, Papeau (Odada, Bădescu), Tzionis (Țăroi)– Coman. Corvinul: Sandu – Iacob, Ivancevic, Manolache, Neacșa – Ribeiro, Hrezdac – Yeboah, Fabry, Bratu (Pârrvulescu) – Espinosa (Gillard). Au arbitrat: I. Kovacs (Carei) – la centru, M. Marica (Bistrița) și F. Tunyogi (Zalău) – asistenți.

Tocmai acestor copii le este dedicată campania „Un ghiozdan pentru un zâmbet”, organizată de Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Treime”. Timp de două săptămâni, între 23 august și 6 septembrie, cei care doresc să ajute pot aduce rechizite la Catedrală.

Sunt binevenite ghiozdane noi sau aflate în stare foarte bună, caiete, penare, pixuri, stilouri, creioane, creioane colorate, carioci, acuarele, blocuri de desen, rigle, radiere, ascuțitori și lipici.

Donația nu trebuie să însemne neapărat un ghiozdan complet. Fiecare poate contribui cu rechizitele pe care dorește să le ofere, acestea urmând să fie adunate pentru atingerea obiectivului campaniei: 100 de ghiozdane complet echipate pentru copii din familii vulnerabile.

Cei care doresc să ofere un ghiozdan complet au și o listă orientativă: ghiozdan, penar, zece caiete, instrumente de scris și rechizite pentru desen.

Donațiile pot fi aduse la Catedrala Arhiepiscopală „Sfânta Treime”, în perioada campaniei, în timpul programului de vizitare.

Cei care donează vor putea participa și la o tombolă, în cadrul căreia va fi oferit un sejur de două zile la Hotel Parc din Moneasa.

La rândul său, acesta a afirmat, potrivit Reuters, că a discutat cu Macron, care a promis să accelereze livrarea de echipamente franceze noi.

„Am convenit să accelerăm livrarea celor mai noi echipamente şi rachete franceze’, a declarat Zelenski pe Telegram, fără a oferi alte detalii. ‘Vă mulţumim pentru confirmarea disponibilităţii de a acorda licenţe pentru producţia de rachete”, a adăugat el.

Ucraina aşteaptă livrarea noului sistem de apărare antirachetă italo-francez SAMP/T-NG, despre care experţii spun că ar trebui sa fie capabil să doboare rachete balistice. Diplomaţi europeni declaraseră anterior că nu se aşteaptă ca acesta să ajungă în Ucraina înainte de primăvara anului viitor.

Ucraina suferă de o penurie de rachete interceptoare în faţa salvelor de rachete balistice şi de croaziera ruseşti lansate zilnic asupra ţării.

Potrivit AFP, Zelenski le-a cerut americanilor săptămâna trecută să îi ‘vândă 5% din rachetele (interceptoare) pe care le au în stoc. Dacă ne vând 5%, vom trece peste iarnă şi vom salva vieţi’.

La patru ani şi jumătate de la declanşarea invaziei ruseşti în Ucraina, atacurile cu rază lungă de acţiune se intensifică de ambele părţii ale frontului, vizând un număr tot mai mare de instalaţii civile, cum ar fi depozitele logistice, şi provocând tot mai multe victime. Armata ucraineană a estimat că Rusia a lansat peste 450 de rachete de diferite tipuri asupra Ucrainei în iulie, inclusiv aproape 200 de rachete balistice.

În acest context, Coaliţia de Voinţă pentru Ucraina se va întruni luni la prânz, la Paris, şi va fi coprezidată de Macron, cancelarul german Friedrich Merz şi, pentru prima dată, de noul prim-ministru britanic Andy Burnham.

În marja precedentei reuniuni a Coaliţiei, care a avut loc pe 13 iulie la Paris, nouă ţări europene, inclusiv Franţa, s-au angajat să formeze o coaliţie ‘pur defensivă’ pentru a dezvolta „capacităţi antibalistice”, în cadrul proiectului Freya.

Aceasta iniţiativă lansată de compania ucraineană Fire Point se doreşte o alternativa mai puţin costisitoare la racheta americană Patriot sau la racheta franco-italiană Aster.

Macron a indicat, de asemenea, că Ucraina se va dota, pentru a-şi întări apărarea aeriană, „cu o primă serie de baterii SAMP/T de nouă generaţie”, de concepţie franco-italiană.

Franţa trebuie, de asemenea, să furnizeze radare şi să producă sub licenţă în Ucraina bombe AASM, rachete antiaeriene Aster 30 şi rachete de croaziera Scalp, a spus el.

Sursa: AGERPRES

Anunțul directorului general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR):

Se așterne asfalt pe primii kilometri ai Secțiunii de autostradă Margina – Holdea (A1)!