„În primele 5 luni ale anului, deficitul bugetar s-a redus cu peste 28,3 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,60 puncte procentuale ca pondere în PIB – marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Execuția bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu deficitul de 64,23 miliarde lei (3,35% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025”, se menționează într-un comunicat al MF.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR.

„Execuția bugetară la cinci luni confirmă consecvența modului în care am asumat gestionarea finanțelor publice. Deficitul s-a redus aporoape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR. Nu suntem într-o zonă de confort și nu trebuie să tratăm aceste date ca pe un motiv de relaxare. A doua parte a anului rămâne dificilă, iar discuțiile cu agențiile de rating din perioada imediat următoare vor conta foarte mult. Tocmai de aceea, execuția la cinci luni este importantă: ne ajută să argumentăm că România își păstrează direcția și că nu trebuie să piardă ce a obținut cu greu. Vorbim despre deficit mai mic, investiții menținute, absorbție mai bună a fondurilor europene și credibilitate în fața piețelor, a agențiilor de rating și a partenerilor europeni”, a spus Nazare, citat în comunicat.

Conform datelor publicate de minister, veniturile totale au însumat 279,49 miliarde lei în primele cinci luni al anului 2026, marcând o creștere de 9,2% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,24 puncte procentuale, susținute în principal de veniturile fiscale – TVA, impozit pe salarii și venit și impozite și taxe pe proprietate.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 29,22 miliarde lei (plus 13,7%).

„Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+40,9%). Totodată, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (22,8%). Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+6,4%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT”, se subliniază în comunicat.

Potrivit sursei citate, contribuțiile de asigurări au totalizat 93,62 miliarde lei, în creștere cu 7,4%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,97 miliarde lei, consemnând o creștere de 4,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (9,0%, an/an).

Încasările nete din TVA au atins 60,20 miliarde lei, în creștere cu 22,9% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+21,6% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr.141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 16,36 miliarde lei, față de 13,98 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025, menținându-se consecvența în restituirile de TVA la timp.

„Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare”, precizează surs menționată.

De asemenea, veniturile din accize au crescut cu 4,1% (an/an), totalizând 19,27 miliarde lei, fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,1% an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 17,03 miliarde lei, înregistrând o contracție de 19%, în condițiile unor încasări suplimentare în perioada similară a anului 2025 – veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr.9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,12 miliarde lei, în creștere cu 9,7% (an/an).

„Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”, se mai arată în comunicat.

În ceea ce privește cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, acestea au însumat 315,43 miliarde lei, înregistrând o scădere nominală de 1,5% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 16,7% la 15,3%, înregistrând o scădere de 1,4 puncte procentuale (an/an).

Reprezentanții Ministerului de Finanțe semnalează că ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcționare ale statului), fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Cheltuielile de personal au fost de 68,17 miliarde lei, în scădere cu 2,9 miliarde lei raportat la primele cinci luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 3,3%, cu 0,4 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au urcat cu 6,9%, totalizând 40,94 miliarde lei, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 4,16 miliarde lei față de primele cinci luni din 2025, respectiv de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei, din care 71,46% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

„Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR pe primele cinci luni sunt cu 10,03 miliarde lei, respectiv cu 45,74%, mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, compensând investițiile finanțate din fonduri naționale unde se înregistrează o scădere datorată caracterului excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025, când au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România – S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării”, se subliniază în comunicat.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 26,81 miliarde lei, cu 3,95 miliarde lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 1,3% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 105,45 miliarde lei în scădere cu 0,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale: pe cele cinci luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 96,49 milioane lei.

Referitor la cheltuielile cu subvențiile, MF menționează că acestea au fost de 5,32 miliarde lei și, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (31,74 milioane lei).

Alte cheltuieli au fost de 5,2 miliarde lei, în scădere cu 2,54 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 28,87 miliarde lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

„Execuția bugetară la cinci luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintă un element esențial pentru credibilitatea externă a României și pentru menținerea stabilității financiare”, transmit reprezentanții Ministerului Finanțelor.

Sursa: AGERPRES

În plus, a adăugat el, toată lumea se uită la politică şi pentru că urmează evaluările agenţiilor de rating, care trebuie să decidă dacă redau României perspectiva stabilă sau o trimit în junk.

„De aceea toată lumea se uită la politică, din motivele pe care le-am spus, legate de angajamentul pentru consolidarea fiscală, care este cheie în menţinerea ratingului, spre exemplu. Pentru că o să vină agenţiile de rating în perioada următoare – să nu uităm că urmează actualizări ale evaluărilor lor în perioada următoare, pentru că am avut o perioadă de timp destul de lungă în care perspectiva ratingului a fost redusă de la stabilă la negativă şi trebuie luată o decizie. Adică menţin perspectiva la negativă – aceta nu e un scenariu care mai poate continua, ci trebuie luată o decizie: fie revii cu perspectiva la stabilă, care ar fi scenariul pozitiv, sau avem o reducere de rating. Dar dacă nu ai o stabilitate politică care să-ţi dea o perspectivă cu privire la ce urmează în termen de consolidare fiscală sau, mai grav, pentru că vedem zilele acestea deja propuneri de măsuri, în discuţiile acestea legate de formarea guvernului, vedem propuneri de reduceri de taxe sau de creşteri de cheltuieli… Un astfel de semnal este extrem, dar extrem de negativ. Cea mai mare greşeală pe care am face-o în momentul de faţă ar fi să facem paşi înapoi în materie de consolidare fiscală, adică să ne gândim la relaxări fiscale”, a explicat economistul.

Întrebat cât de mare este riscul ca România să fie retrogradată, Ionuţ Dumitru a răspuns: „Păi riscul e mare dacă dăm acest semnal că facem paşi înapoi în termen de consolidare fiscală, adică dacă nu avem, spre exemplu, un guvern care să fie ancorat în această consolidare fiscală”.

„Dacă criza politică se prelungeşte foarte mult şi nu ai măsurile necesare pentru a absorbi bani europeni, pentru a pregăti bugetul pe 2027 şi pe anii următori atunci evident că riscurile de a avea o reducere de rating cresc”, a adăugat acesta.

El a atenţionat că România dă dovadă de neseriozitate dacă la mai puţin de un an după ce a luat nişte măsuri de consolidare fiscală vine cu altele “în contrasens”.

„România a implementat un pachet foarte amplu de consolidare fiscală anul trecut – începutul anului acesta, care a redus deficitul de la 9 – 10% din PIB la 6%. Nu am încheiat acest parcurs, 6% din PIB este încă un deficit uriaş după orice standard. Să vii în momentul de faţă cu propuneri care alimentează şi nişte aşteptări nerealiste că poţi reduce taxele – apropo, după ce le-ai crescut, adică noi am crescut TVA-ul anul trecut ca să facem acest efort de consolidare fiscală, să ne reducem deficitele, şi la un an de zile, niciun an de zile, noi discutăm de reducere de TVA. Dăm o dovadă de neseriozitate în primul rând şi este o măsură care vine în contrasens cu ceea ce trebuie să facem. Astfel de semnale cu siguranţă dau un semnal negativ agenţilor de rating”, este de părere economistul şef al Raiffeisen Bank.

Ionuţ Dumitru a participat, joi, la Conferinţa Anuală a AAFBR 2026, un eveniment de tradiţie şi de referinţă pentru comunitatea financiar-bancară şi economică din România.

Aflat la cea de-a XVIII-a ediţie, evenimentul organizat de Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) a avut ca tema „Reconfigurarea modelului de creştere economică al României în context european şi global”.

Conferinţa şi-a propus să abordeze două teme esenţiale, pentru care au fost alocate paneluri dedicate: modelul de creştere al României: între constrângeri macroeconomice şi necesitatea recalibrării structurale; sectoarele strategice şi competitivitatea economică: cum transformăm potenţialul în creştere reală.

Sursa: AGERPRES

Loto 5/40: 25 37 15 34 33 39

Joker: 35 23 8 19 1 2

Noroc: 8 1 3 6 1 2 7

Noroc Plus: 5 0 1 1 8 3

Super Noroc: 1 0 2 9 3 5

„PNL și USR au fost partidele corecte din coaliție, care au fost trădate de PSD. PSD s-a aliat fără nicio jenă cu AUR și a dărâmat Guvernul din care făcea parte. Ambele partide au hotărât și înainte de moțiunea de cenzură și după că nu mai colaborează cu PSD la guvernare și că nu vor vota cu niciun Guvern în care este PSD sau care este sprijinit de PSD. Cum să voteze un Guvern monocolor PSD, condus de trădătorul șef Grindeanu? Ideea că votezi învestirea Guvernului, după care treci în opoziție, este iluzorie”, a scris Ludovic Orban pe Facebook.

Potrivit acestuia, un partid care votează învestirea unui Guvern răspunde politic pentru toate măsurile, deciziile și acțiunile publice ale Guvernului respectiv.

„Singurul partid care va rămâne în opoziție în percepția publică va fi AUR, care va capitaliza politic și electoral toate nemulțumirile oamenilor provocate de acțiunea guvernamentală și va deveni și mai periculos decât este astăzi”, a susținut Orban.

El a apreciat că, „odată instalat, Guvernul PSD va face tot ce este posibil să își asigure o majoritate parlamentară, care să îl protejeze de o eventuală demitere prin moțiune de cenzură și care să îi permită adoptarea legilor și fără susținerea partidelor care au votat învestirea Guvernului și cu siguranță va căuta și va obține susținere din zona partidelor și grupurilor parlamentare naționaliste, făcând cedări de la linia democratică pro-europeană”.

Orban mai susține că, imediat după instalare, PSD va căuta să distrugă PNL și USR, să elimine orice urme ale celor două partide din administrație, să le condiționeze politic aleșilor locali ai celor două partide rezolvarea oricărei probleme care ține de Guvern.

„PSD va potența fracțiunea trădătoare din PNL și îi va ajuta pe puciști să rupă cât mai mult din PNL. Liderii PNL și USR trebuie să fie atenți și la extragerea lui Nicușor Dan de la asumarea oricărei răspunderi politice în privința desemnării lui Grindeanu ca premier. Toată vina va cădea pe umerii PNL și USR”, a susținut Orban.

El le-a sugerat liderilor PNL și USR să facă un sondaj telefonic rapid pentru a afla care este părerea simpatizanților PNL și USR cu privire la eventuala susținere a unui Guvern PSD și a face doar ceea ce dorește electoratul celor două formațiuni.

„Eu vă garantez că peste 95% din electoratul PNL și USR este împotriva susținerii de către cele două partide a unui Guvern PSD. Soluția este simplă. Continuați să susțineți propunerea unui Guvern minoritar PNL, USR, UDMR. Dacă președintele Dan îl desemnează pe Grindeanu, lăsați-l să caute majoritate, fără parlamentarii PNL și USR. Dacă nu va reuși, așa cum s-a întâmplat și la precedentele două desemnări, Nicușor Dan nu va avea ce să facă decât să desemneze candidatul propus de PNL, USR și UDMR”, a arătat Orban.

Marți, după consultările cu partidele, președintele Nicușor Dan a declarat că varianta care pare să se contureze este cea a unui Guvern minoritar, iar procesul de formare trebuie să fie accelerat.

El a invitat partidele parlamentare să demareze discuțiile pentru semnarea acestui acord parlamentar și, ulterior, să facă propuneri pentru formula de Guvern minoritar, susținut în concordanță cu acest acord.

Biroul Permanent Național al PSD a decis miercuri, în unanimitate, ca partidul să își asume responsabilitatea guvernării, iar președintele social-democraților, Sorin Grindeanu, să fie propunerea de premier.

Conform unor surse politice, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, și președintele UDMR, Kelemen Hunor, au discutat miercuri despre formarea unui Guvern minoritar și o propunere de premier.

Sursa: AGERPRES

„Ministerul Afacerilor Externe confirmă că ambasadorul României în Federaţia Rusă a fost convocat în după-amiaza zilei de 25 iunie 2026 la Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse. În cadrul întrevederii partea rusă a notificat cu privire la declararea persona non grata a gerantului interimar al Consulatului General al României la Sankt-Petersburg, respectiv referitor la decizia părţii ruse de retragere a consimţământului pentru înfiinţarea postului consular respectiv”, se arată într-un comunicat al MAE.

Potrivit MAE, reacţia părţii ruse era previzibilă.

„Aşa cum Ministerul Afacerilor Externe a comunicat de la bun început, reacţia părţii ruse era previzibilă. MAE reaminteşte că decizia anunţată astăzi de partea rusă survine ca răspuns la măsurile adoptate de către autorităţile române la 29 mai 2026, în urma prăbuşirii unei drone ruseşti în municipiul Galaţi, incident soldat cu răniţi şi pagube materiale. La momentul respectiv partea română a decis declararea persona non grata a consulului general al Federaţiei Ruse la Constanţa şi a dispus închiderea Consulatului General al Federaţiei Ruse din oraşul respectiv”, se menţionează în comunicat.

Sursa: AGERPRES