”Vom merge în Parlamentul României, în primul rând pentru a prezenta o viziune pentru România, în al doilea rând pentru a arăta oamenilor cum votează fiecare parlamentar, fiecare grup parlamentar și, în al treilea rând, din respect față de Constituția României și față de președinte. O procedură de desemnare se tratează la modul serios. Am fost surprins de lipsa de respect de astăzi a domnului Grindeanu față de președintele României, PSD-ul aproape a spus că are rezerve față de candidatura mea înainte ca decretul de nominalizare să fie publicat în Monitorul Oficial. Consider că gestul lor a fost un gest ostil și față de președintele României”, a declarat Mureșan, la Pro Tv.

Liberalul consideră că Guvernul pe care îl va propune are o șansă să fie votat în Parlament, însă, în cazul în care nu va trece, președintele poate declanșa alegerile anticipate ”în orice moment”.

”Mai ales parlamentarii trebuie să știe că este acest Guvern sau alegerile anticipate. Știu că președintele României până acum nu le-a avut în vedere, dar nu aș vrea să fiu parlamentar, membru al Parlamentului României, poate din partea unui partid care de-abia a trecut pragul, și aflu de la televizor că a fost dizolvat Parlamentul și că aș pleca acasă. Deci e foarte clar că este acest Guvern sau posibilitatea reală a alegerilor anticipate. Eu cred că acest Guvern are o șansă să treacă, în cazul în care nu va trece, președintele poate declanșa alegerile anticipate în orice moment”, a explicat Siegfried Mureșan.

Sursa: AGERPRES

În dosar a fost reținut și un complice al lui Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen.

Cei doi au fost duși în Arestul central al Capitalei, iar marți vor fi prezentați Tribunalului București cu propunere de arestarea preventivă pentru 30 de zile.

‘La data de 21 septembrie 2026, procurorii DIICOT au dispus reținerea a doi inculpați, cetățeni români, cu vârstele de 64 și 47 de ani, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. Pe parcursul perchezițiilor efectuate în cursul acestei zile au fost găsite și ridicate sisteme de bruiaj, înscrisuri, documente de identitate (două pașapoarte și o legitimație), ce urmează a fi expertizate, existând suspiciunea că sunt false, dispozitive de stocare a datelor, precum și alte mijloace de probă. Urmează să fie sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București cu propunerea de arestare preventivă a inculpaților, pentru o perioadă de 30 de zile’, a transmis DIICOT într-un comunicat de presă.

Georgescu a fost adus la DIICOT în jurul orei 15:00, după aproape 9 ore de percheziții la locuința sa din Mogoșoaia.

El nu a vrut să dea declarații în fața anchetatorilor.

Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineața, în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot în Otopeni, și dus pentru percheziții la vila lui din Mogoșoaia, într-un dosar de înșelăciune cu un prejudiciu de 1,1 milioane euro.

Printre altele, anchetatorii au găsit în vilă o legitimație ‘diplomatică’ pe numele lui Călin Georgescu, aparent emisă de Ordinul Cavalerilor de Malta. Ulterior, Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta în România a anunțat că nu a emis niciun document pe numele lui Georgescu.

De asemenea, în mașina lui Georgescu a fost găsit un aparat de bruiaj, care îi permitea fostului candidat la Președinție să nu fie înregistrat în timp ce poartă diverse conversații. Conform unor surse judiciare, este vorba de un aparat de bruiaj (rabbler), folosit pentru a bloca ascultarea și înregistrarea convorbirilor.

Ancheta în acest caz a pornit de la o plângere depusă de un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost păgubit cu suma de un milion de euro.

Concret, Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar fostul candidat i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase.

Afacerea avea nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro, iar Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția.

În continuare, pentru a obține creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanție de 1 milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru a finanța campania lui Georgescu la prezidențiale. Procurorii spun că pentru această ultimă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.

Victima a fost convinsă apoi să mai transfere alți 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro.

Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.

Omul de afaceri Răzvan Leu a confirmat luni că el este cel care a formulat plângerea penală împotriva lui Georgescu.

‘Confirm că sunt persoana care a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului instrumentat de DIICOT. Am făcut acest demers dintr-un singur motiv: am pierdut peste un milion de euro, bani câștigați prin muncă, în urma promisiunii unei finanțări care nu s-a concretizat niciodată. Am încercat ani de zile să recuperez suma pe cale amiabilă, fără niciun rezultat. L-am cunoscut pe Călin Georgescu în 2021, printr-o conjunctură întâmplătoare. Mi-au plăcut hotărârea, povestea și planurile sale. Asemenea mie, după cum ați văzut, milioane de români au avut încredere în Călin Georgescu. Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală. Am fost înșelat cu suma de 1.100.000 euro, dată de mine ca avans pentru un împrumut extern de 6.000.000 euro, o linie de credit destinată unor investiții în afaceri. Împrumutul ar fi trebuit acordat de o companie financiară recomandată și garantată de Călin Georgescu și de partenerii săi de afaceri, pe care presa i-a menționat deja’, a transmis Răzvan Leu într-un comunicat de presă.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

UPDATE. Călin Georgescu, reținut de procurori DIICOT

Ambasadă: Confirmăm că Georgescu nu e membru al Ordinului Suveran Militar de Malta. Nu s-a emis legitimație pe numele lui

Ionel Rusen, omul de faceri din dosarul lui Călin Georgescu, reținut de procurorii DIICOT

Anchetatorii au găsit o legitimație „diplomatică” suspectă, găsită în casa lui Georgescu

Călin Georgescu a fost adus la DIICOT pentru a fi audiat în dosarul de înșelăciune

Călin Georgescu, ridicat din trafic de DIICOT într-un dosar de înșelăciune (surse)

Propunerea legislativă modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.

Potrivit noilor prevederi, elevii vor avea obligația să se prezinte la cursuri în uniformă școlară, conform regulamentului unității de învățământ preuniversitar.

Modelele, standardele tehnice și elementele componente ale uniformelor școlare se stabilesc de Consiliul de administrație al fiecărei unități de învățământ, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților.

Unitatea de învățământ nu poate impune elevilor alte elemente vestimentare sau accesorii decât cele stabilite, cu excepția ecusonului care conține denumirea unității de învățământ.

Pentru achiziția uniformelor se acordă gratuitate sau subvenții, iar cheltuielile pot fi finanțate din fonduri alocate din bugetele Consiliilor județene, locale, precum și din fonduri externe nerambursabile. Gratuitățile sau subvențiile se vor acorda în funcție de veniturile brute impozabile ale familiilor monoparentale, cu un copil, doi copii sau mai multe de trei copii.

Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut proiectul, subliniind că ținuta școlară ‘nu este despre ultima apariție în materie de modă, nici despre etalarea posibilităților materiale ale părinților’.

‘La școală elevii trebuie să se concentreze pe educație, pe ceea ce pot face ei și nu pe hainele pe care și le permit părinții. Ținuta școlară nu este despre modă, este despre echitate, despre respect și, nu în ultimul rând, despre siguranță. Școala trebuie să fie locul în care diferențele sociale să conteze cât mai puțin cu putință, iar educația să conteze cel mai mult. Legea prevede ca ținutele școlare să nu fie impuse identic în toate unitățile de învățământ. Fiecare comunitate școlară își poate stabili propriul model. (…) Uniforma școlară să știți că nu va fi o povară pentru familie sărace pentru că dăm posibilitatea autorităților locale să susțină familiile cu venituri mici. (…) Va face școala mai sigură și mai demnă pentru fiecare elev. Ținuta școlară că nu trebuie să fie și nu va fi un simbol al constrângerii, din contră, va fi un simbol al apartenenței, al mândriei, al respectului și, nu în ultimul rând, al șanselor egale’, a adăugat Zamfir.

Potrivit senatoarei PSD Alexandra Presură, proiectul este ‘extrem’ de important pentru modul în care va evolua școala românească. ‘Deși pare că vorbim doar despre haine, de fapt este vorba de modul în care copiii noștri, elevii din învățământul de stat se simt și se raportează la școală. Este o lege a echității. În multe comunități, diferențele dintre copii ajung să fie vizibile înainte ca aceștia să aibă ocazia să arate ceea ce sunt și ceea ce îi definește cu adevărat: munca, talentul și rezultatul lor’, a explicat ea.

Senatorul AUR Nicolae Vlahu a transmis, la rândul său, că uniforma școlară obligatorie va fi ‘un plus’, menționând că proiectul este plagiat după unul inițiat de partidul său.

‘Într-adevăr uniforma școlară obligatorie va fi un plus, o valoare adăugată copiilor. (…) În primul rând, vorbim despre o reducere a fenomenului de bullying, fiindcă știm foarte bine povara la care sunt supuși, în primul rând, părinții cu costurile pe care le au diversele haine și accesorii. Din perspectiva incluziunii sociale, acest simbol de uniformă este un simbol de apartenență și trebuie să fie și un simbol al mândriei că acel elev este parte a respectivului colegiu sau școală’, a spus Vlahu.

Senatorul USR Ștefan Pălărie a afirmat, pe de altă parte, că este o ‘glumă ridicolă’ ideea că uniforma adaugă ceva la performanță.

‘Nu știu ce e mai grav: nostalgia ceaușistă a inițiatorilor pentru acest proiect de lege sau faptul că ignoră total domeniul de învățământ, problemele și prioritățile acestuia. După școala de gândire a inițiatorilor, uniforma rezolvă performanța. Păi, dragi colegi, atunci hai să introducem uniforme pentru parlamentari, dar vă lăsați acasă pantofii cu talpă roșie și anumite ceasuri. Suntem îmbrăcați cu toții la fel, nu mai este bullying aici și ne concentrăm să facem legi de calitate, nu ca asta. Evident că e o glumă ridicolă ideea că uniforma adaugă ceva la performanță’, a declarat Pălărie.

Potrivit acestuia, legea este ‘doar un populism ieftin’.

‘Astăzi orice școală din România dorește să introducă uniforma, să introducă un cod de vestimentație, un cod de culori sau să folosească emblema școlii sau a liceului pe piept sau pe umăr, o poate face printr-o simplă decizia Consiliului de administrație și, după aceea, prin introducerea sa în regulament. (…) Nu e nevoie de o nouă lege. Dar, care este problema, de fapt, în spate? Discutăm despre marea afacere a uniformelor, (…) discutăm despre bani. Schema de subvenționare și de gratuitate (…) pe un calcul de simulare ne arată că discutăm cel mai probabil de peste 1,2 miliarde lei plătite de către statul român pentru aceste uniforme obligatorii. Un elev desculț, flămând și fără învățământ remedial va fi, după 1,2 miliarde de lei cheltuiți de statul român, tot flămând, tot desculț, tot fără învățământ remedial, dar îmbrăcat în uniformă. (…) Învățământului chel din România îi mai trebuia tichie de mărgăritar’, a indicat Ștefan Pălărie.

Senatul este primul for legislativ sesizat cu proiectul inițiat de PSD, iar Camera Deputaților este decizională.

Sursa: AGERPRES

”Cu privire la recentele relatări din mass-media referitoare la descoperirea unei legitimații diplomatice despre care a fost formulată presupunerea că ar fi fost emisă de Ordinul Suveran Militar de Malta pe numele unei persoane, dorim să precizăm următoarele: Confirmăm că persoana în cauză nu este membru al Ordinului Suveran Militar de Malta și că nu am emis niciodată un astfel de document. Așa cum s-a semnalat corect în presă, în România există mai multe ordine false (așa-numitele ‘ordine de imitație’), care au folosit uneori în mod abuziv simbolurile noastre”, au transmis reprezentanții Ordinului, într-un comunicat.

O legitimație ‘diplomatică’ pe numele lui Călin Georgescu, aparent emisă de Ordinul Cavalerilor de Malta, a fost găsită de anchetatori în vila acestuia din Mogoșoaia, au declarat surse judiciare pentru AGERPRES.

‘Legitimația’ este intitulată ‘DIPLOMATIC ID’ – Order of Malta, Sovereign Order Hospitalliers of Saint John of Jerusalem, poartă numele ‘senatorului’ Călin Georgescu, având și poza acestuia.

Sursa: AGERPRES

Sursa: AGERPRES

Citește și:

UPDATE. Călin Georgescu, reținut de procurori DIICOT

Anchetatorii au găsit o legitimație „diplomatică” suspectă, găsită în casa lui Georgescu

Călin Georgescu a fost adus la DIICOT pentru a fi audiat în dosarul de înșelăciune

Călin Georgescu, ridicat din trafic de DIICOT într-un dosar de înșelăciune (surse)

El a fost adus la DIICOT în jurul orei 15:00, după aproape 9 ore de percheziții la locuința sa din Mogoșoaia.

Urmează ca el să fie scos de polițiști din sediul DIICOT și dus în arest.

La fața locului, se află zeci de susținători ai lui Georgescu.

FOTO: EPA/ROBERT GHEMENT

Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineața, în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot în Otopeni, și dus la locuința sa din Mogoșoaia, pentru a asista la percheziții la vila lui din Mogoșoaia, într-un dosar de înșelăciune, cu un prejudiciu de 1,1 milioane euro.

În dosar, a fost ridicat și omul de afaceri Ionel Rusen. Acesta a fost implicat în strângerea de fonduri pentru campania lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale.

Ancheta a pornit de la o plângere depusă de un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost păgubit de Georgescu cu suma de un milion de euro.

Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar fostul candidat i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase.

Afacerea avea nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro, iar Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția.

În continuare, pentru a obține creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanție de 1 milion de euro, dintre care 100.000 de euro urmau să fie folosiți pentru a finanța campania lui Georgescu la prezidențiale. Procurorii spun că pentru această ultimă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.

Victima a fost convinsă apoi să mai transfere alți 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul promis poate crește de 15 milioane de euro.

Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.

Omul de afaceri Răzvan Leu a confirmat luni că el este cel care a formulat plângerea penală împotriva lui Georgescu.

‘Confirm că sunt persoana care a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului instrumentat de DIICOT. Am făcut acest demers dintr-un singur motiv: am pierdut peste un milion de euro, bani câștigați prin muncă, în urma promisiunii unei finanțări care nu s-a concretizat niciodată. Am încercat ani de zile să recuperez suma pe cale amiabilă, fără niciun rezultat. L-am cunoscut pe Călin Georgescu în 2021, printr-o conjunctură întâmplătoare. Mi-au plăcut hotărârea, povestea și planurile sale. Asemenea mie, după cum ați văzut, milioane de români au avut încredere în Călin Georgescu. Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală. Am fost înșelat cu suma de 1.100.000 euro, dată de mine ca avans pentru un împrumut extern de 6.000.000 euro, o linie de credit destinată unor investiții în afaceri. Împrumutul ar fi trebuit acordat de o companie financiară recomandată și garantată de Călin Georgescu și de partenerii săi de afaceri, pe care presa i-a menționat deja’, a transmis Răzvan Leu într-un comunicat de presă.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Ambasadă: Confirmăm că Georgescu nu e membru al Ordinului Suveran Militar de Malta. Nu s-a emis legitimație pe numele lui

Ionel Rusen, omul de faceri din dosarul lui Călin Georgescu, reținut de procurorii DIICOT

Anchetatorii au găsit o legitimație „diplomatică” suspectă, găsită în casa lui Georgescu

Călin Georgescu a fost adus la DIICOT pentru a fi audiat în dosarul de înșelăciune

Călin Georgescu, ridicat din trafic de DIICOT într-un dosar de înșelăciune (surse)

Anchetatorii bănuiesc că legitimația este falsă.

De asemenea, procurorii au găsit un aparat de bruiaj în mașina lui Călin Georgescu, care îi permitea fostului candidat la Președinție să nu fie înregistrat în timp ce poartă diverse conversații. Este vorba de un aparat de bruiaj (rabbler), folosit pentru a bloca ascultarea și înregistrarea convorbirilor.

Fostul candidat urmează să fie adus în curând la sediul DIICOT, pentru a fi audiat.

De asemenea, la DIICOT a fost adus omul de afaceri Ionel Rusen.

Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineața și dus la locuința sa din Mogoșoaia, pentru a asista la percheziții, într-un dosar de înșelăciune, cu un prejudiciu de 1,1 milioane euro.

Ancheta a pornit de la o plângere depusă de Răzvan Leu, un om de afaceri din Buzău, care susține că ar fi fost păgubit de Georgescu cu suma de un milion de euro.

Răzvan Leu l-ar fi cunoscut pe Georgescu prin intermediul unui prieten comun, Ion Negoescu, iar fostul candidat i-ar fi propus implicarea într-o afacere cu tranzacții cu metale prețioase.

Afacerea avea nevoie de o linie de credit, iar Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, reprezentantul unei bănci din Elveția.

În continuare, pentru a obține creditul, lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanție de 1,1 milioane de euro, bani care ar fi ajuns să finanțeze campania lui Georgescu la prezidențiale.

Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri din Buzău a cerut restituirea garanției de un milion de euro, însă nu a mai primit banii.

Sursa: AGERPRES

Citește și:

Ambasadă: Confirmăm că Georgescu nu e membru al Ordinului Suveran Militar de Malta. Nu s-a emis legitimație pe numele lui

Călin Georgescu a fost adus la DIICOT pentru a fi audiat în dosarul de înșelăciune