„Noi, șefii de stat și de guvern ai Alianței Nord-Atlantice, ne-am reunit la Ankara pentru a reafirma angajamentul nostru de neclintit pentru apărarea colectivă, conform Articolului 5 al Tratatului de la Washington, și pentru relația transatlantică. Un atac împotriva unuia dintre noi reprezintă un atac împotriva tuturor. Unitatea, solidaritatea și puterea noastră colectivă rămân fundamentul păcii, securității și prosperității pentru cei un miliard de cetățeni ai Alianței de națiuni libere și democratice. Rămânem angajați față de abordarea noastră de tip 360 de grade pentru descurajare și apărare”, au transmis semnatarii.

Potrivit Declarației, „pentru a combate amenințarea pe termen lung pe care Rusia o reprezintă la adresa securității și stabilității euroatlantice și amenințarea persistentă a terorismului, aliații acționează conform angajamentului de la Haga privind apărarea”.

Documentul amintește că în 2025 aliații europeni și Canada și-au crescut investițiile în cerințele critice de apărare cu mai mult de 139 miliarde de dolari.

„Investițiile noastre ne asigură capabilitățile de care avem nevoie și, în același timp, ne consolidează baza industrială și reziliența”, au precizat aliații, care s-au angajat să extindă capacitatea de producție colectivă și să colaboreze cu industria pentru a accelera inovarea.

„Vom continua să lucrăm pentru a elimina barierele comerciale în domeniul apărării între aliați și pentru a valorifica parteneriatele NATO în vederea maximizării profunzimii și cooperării în industria de apărare”, au afirmat liderii aliați.

Declarația subliniază și implicarea europeană din interiorul alianței.

„Construim viitorul: O Europă mai puternică într-o NATO mai puternică – o Alianță modernă. Aliații Europeni și Canada, lucrând cu Statele Unite, își asumă o responsabilitate mai mare pentru apărarea Alianței. Descurajarea și apărarea NATO se bazează pe un mix adecvat de capabilități nucleare, convenționale și de apărare împotriva rachetelor, completat de capacități spațiale și cibernetice”, au menționat semnatarii.

De asemenea, documentul evidențiază importanța investițiilor în apărare.

„Investim în capacitatea noastră de a disloca, facilita și a ne susține forțele armate și acționăm pentru atingerea țintelor de capabilități în toate domeniile, inclusiv cele de lovire cu precizie în adâncime, cele de apărare integrată aeriană și antirachetă, sisteme fără pilot, tehnologii de vârf și capabilități de intelligence. Dezvoltăm un cloud interoperabil transatlantic pentru situații de luptă și adoptăm modele de Inteligență Artificială puternice”, au detaliat aliații.

Totodată, este reiterată susținerea pentru Ucraina, care „contribuie la securitatea transatlantică”.

„Aliații sunt uniți în sprijinul neclintit pentru Ucraina în efortul său de a-și apăra libertatea, suveranitatea și integritatea teritorială. Aliații europeni și Canada finanțează acum marea majoritate a asistenței de securitate pentru Ucraina prin instrumente bilaterale și multilaterale”, arată Declarația.

Potrivit aliaților, acest sprijin trebuie să fie echitabil, predictibil și sustenabil pe termen lung. Pentru 2026, aliații își iau angajamentul de a livra Ucrainei echipament militar, asistență și instruire în valoare de 70 miliarde de euro și își afirmă angajamente suverane de a susține asistența cel puțin la un nivel echivalent în 2027. Astfel, salută decizia Uniunii Europene de a furniza Ucrainei finanțare multianuală prin intermediul Împrumutului de Sprijin pentru Ucraina (Ukraine Support Loan).

„Alianța continuă să răspundă și să se adapteze la competiția strategică, instabilitatea generalizată, amenințările hibride și șocurile recurente care definesc mediul de securitate la granițele noastre. Aliații reiterează că Iran nu trebuie să dețină niciodată o armă nucleară și fac apel la Iran să respecte deplin libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz”, mai susțin semnatarii Declarației Summitului de la Ankara.

Sursa: AGERPRES

Pasic a revenit la Arad la începutul lunii februarie, dar o accidentare nu i-a permis să joace în ultimele runde din sezonul regulat și a debutat sub comanda Tatianei Gallova chiar la semifinala Cupei României, cu CSM CSU Târgoviște.

Anunțul clubului:

„Jovana Pasic continuă la echipa noastră

Clubul mai anunțase continuarea colaborării cu antrenoarea Tatiana Gallova și româncele senioare Bianca Fota, Anamaria Ciotir, Alexia Dobă, Andreea Mititelu și Daria Toma.

„Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Partidul Național Liberal, prin președinte Bolojan Ilie-Gavril, astfel cum a fost precizată. Suspendă provizoriu executarea și efectele următoarelor hotărâri, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 26120/3/2026, aflat pe rolul Tribunalului București – Secția a V-a Civilă: 1. Hotărârea Congresului Extraordinar al Partidului Național Liberal nr. 01/2026 din data de 21.06.2026; 2. Hotărârea Congresului Extraordinar al Partidului Național Liberal nr. 02/2026 din data de 21.06.2026; 3. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat alegerea organelor de conducere ale Partidului Național Liberal, adoptată ca urmare a aprobării moțiunii ‘Modernizare cu rădăcini’, potrivit procesului-verbal al desfășurării lucrărilor Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026; 4. Hotărârea Congresului Extraordinar al PNL din data de 21.06.2026 prin care s-a aprobat ratificarea modificării Statutului Partidului Național Liberal aprobat prin Hotărârea Consiliului Național Extraordinar nr. 02/2026 din data de 19.06.2026”, se arată în hotărârea tribunalului.

De asemenea, se suspendă și actele subsecvente adoptate în temeiul hotărârilor de la Congresul PNL, respectiv:
* Decizia nr. 01/21.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 02/21.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 03/21.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 04/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 05/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 06/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 07/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 08/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 09/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 10/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 11/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 12/23.06.2026 a Biroului Permanent Național;
* Decizia nr. 13/23.06.2026 a Biroului Permanent Național.

Conform tribunalului, decizia este executorie de drept, cu drept de apel în termen de cinci zile de la pronunțare.

Dosarul a fost repartizat judecătoarei Mihaela Luciani, despre care PNL susține că ar fi trebuit să se abțină în această cauză, deoarece a lucrat la Ministerul Justiției în perioada 2023 – 2025, în timp ce ministru era Alina Gorghiu, care se află pe lista reclamanților.

Mihaela Luciani face parte din cei șase magistrați de la Tribunalul București desemnați să facă parte din completuri specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. Măsura a fost contestată de PNL.

De altfel, în timpul procesului de miercuri, Valeriu Stoica, care reprezintă PNL în calitate de avocat, a solicitat recuzarea judecătoarei Mihaela Luciani.

De cealaltă parte, avocatul „puciștilor” a declarat că hotărârea Congresului, prin care a fost reconfirmată poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD și de a nu vota Guvernul Veștea, este nelegală.

De asemenea, el a susținut că a doua hotărâre a Congresului, prin care se solicită demisia unor membri din tabăra anti-Bolojan, încalcă dreptul la apărare al acestora.

În plus, el a reclamat că alegerea noii conduceri a PNL este nelegală, deoarece se aplică o procedură prevăzută în noul Statut al PNL, care nu era încă aprobat.

După dezbateri, s-a constituit un alt complet de judecată pentru a dezbate cererea de recuzare.

Cererea de recuzare a fost respinsă, iar judecătoarea Mihaela Luciani a dat dreptate „puciștilor”.

Acesta este al treilea proces câștigat de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alții, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuț Stroe, Adrian Veștea și Hubert Thuma.

Pe 18 iunie, Tribunalul Ilfov a dispus suspendarea deciziilor luate în BPN al PNL din 15 iunie privind sancționare parlamentarilor partidului care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Decizia a fost dată în timp record, respectiv în aceeași zi în care a fost înregistrată cererea în instanță.

Ulterior, pe 1 iulie, Tribunalul București a suspendat executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie referitoare la convocarea Congresului Extraordinar al formațiunii politice din 21 iunie.

Congresul Extraordinar al PNL, desfășurat pe 21 iunie, l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului, el fiind de altfel singurul candidat.

La congres au fost adoptate și două hotărâri. Prima reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a unor membri importanți din tabăra „puciștilor”, respectiv Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie, să fie demarate procedurile de excludere.

Totodată, a fost aprobată modificarea Statutului PNL, pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid.

Sursa: AGERPRES

„Cum am mai spus-o deja, nu voi propune un premier de care să știu că nu are nicio șansă să strângă majoritatea. Și în momentul de față, cele două propuneri care au fost avansate nu au șanse să strângă majoritate. Și nu o să le propun, ca să fac un exercițiu de imagine. Asta este prima chestiune. A doua, în momentul în care l-am propus pe Eugen Tomac aveam nu garanția, dar în urma discuțiilor pe care le avusesem cu liderii partidelor, aveam așteptarea rezonabilă ca acest guvern de tehnocrați să treacă. De asemenea, în momentul în care l-am propus pe domnul Veștea, la fel, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu liderii partidelor, aveam așteptarea rezonabilă ca acest guvern să treacă. Față de discuțiile pe care le avusesem au apărut niște schimbări. (…) Nu mai sunt în situația în care să am o așteptare rezonabilă că o anumită propunere va trece, deci nu voi face o nominalizare”, a afirmat el.

Nicușor Dan a subliniat că majoritatea parlamentară nu este la președinte, ci răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor parlamentare.

„Și sunt sigur că vă veți duce la fiecare dintre ei să-i întrebați: au trecut 63, 65, 67, 69 de zile, că le numărați, care este propunerea dumneavoastră de majoritate, nu de declarație politică, de majoritate? Și sunt sigur că o să popularizați răspunsurile lor”, a spus șeful statului.

Președintele a menționat că atât varianta de guvern cu Eugen Tomac premier, cât și cea cu Adrian Veștea, „pe discuțiile prospective, și nu asumate în vreun fel sau altul”, a avut așteptarea rezonabilă să treacă fără voturi de la AUR.

El a precizat că și în cazul viitorului premier pe care îl va desemna nu va accepta pentru alcătuirea majorității parlamentare niciun vot de la AUR.

Sursa: AGERPRES

”Am știut întotdeauna că președintele Trump și Statele Unite sunt complet angajați față de NATO”, a afirmat el.

Fostul premier olandez a ținut să dea asigurări că există un angajament ferm din partea celor 32 de state membre NATO de a continua sprijinul pentru Ucraina.

Întrebat dacă i s-a părut că Trump este la fel de supărat ca la summitul de anul trecut sau măsurile luate de statele europene pentru a crește cheltuielile de apărare l-au domolit într-o oarecare măsură, Rutte a răspuns că discuțiile sincere fac ”familiile” mai puternice.

”Am simțit mereu că familiile care uneori discută sincer, chiar se ceartă puțin, sunt mai puternice decât cele nu vor să ajungă la dezacorduri și să țină mereu lucrurile în unitate. Am simțit mereu că este puțin fals. Îmi place când uneori între prieteni te poți certa unul cu altul pentru că te face mai puternic. Președintele Trump nu este o persoană care își ține opiniile pentru el”, a afirmat secretarul general al NATO.

El a adăugat că liderul de la Casă Albă a fost foarte clar în două chestiuni. ”Una este că Europa trebuie să facă mai mult. Este angajat față de NATO. Dar mi-a spus: ‘Mark, nu este un lucru corect. Cum poți avea 600 de milioane de oameni care trăiesc în Europa, cea mai bogată parte a lumii, cu economii ca Germania, Olanda, Italia și Franța, (…) și să fiți atât de dependenți de SUA. Nu este corect.’ Și cred că are dreptate. Asta este ceea ce a spus la Haga. Cred că ledearship-ul său a fost foarte important. Deci este angajat față de NATO, dar așteptând în același timp să facem cu toții mai mult”.

Rutte a recunoscut că Trump a fost dezamăgit de modul în care aliații au acționat în contextul războiului din Iran.

”Ceea ce am subliniat este că a fost vorba de cazuri izolate. În mod masiv, europenii au făcut ceea SUA au negociat bilateral cu țările europene”, a dat el asigurări.

Întrebat dacă și-a pierdut respectul de sine când Trump a făcut noi declarații care au provocat tensiuni referitoare la Spania și Groenlanda, iar el s-a aflat alături de liderul american și nu a spus nimic, Rutte a evitat un răspuns direct.

Pe de altă parte, el s-a folosit de prilej pentru a afirma din nou că ”Trump trebuie elogiat pentru că NATO este mai puternică” și că măsurile asupra cărora a insistat ”fac din Europa un partener mai relevant pentru SUA”.

Sursa: AGERPRES

Dintre cele 38 de persoane ajunse în județul Arad, cele mai multe, 19, sunt găzduite la Centrul de Îngrijire pentru Persoane Vârstnice Arad. Alte șase persoane au fost preluate de Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Vărădia de Mureș, cinci se află la Centrul de Îngrijire și Asistență Persoane Adulte cu Dizabilități Pecica, trei la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Cuveșdia, trei la Căminul pentru Persoane Vârstnice „Venus” Păuliș, iar două persoane au fost găzduite la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Petriș.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că inspectorii sociali vor verifica săptămânal situația persoanelor relocate în cele 76 de centre sociale din 20 de județe: „În calitate de ministru interimar, am dispus ca inspectorii sociali să monitorizeze și să verifice săptămânal situația oamenilor aflați în centrele rezidențiale și serviciile sociale din cele 20 de județe. Totodată, am solicitat colaborarea cu Inspectoratul General al Poliției Române pentru datele de identificare a celor 11 persoane care nu dețin CNP (documente de identitate)”, a transmis Dragoș Pîslaru.
Inspectorii sociali ai AJPIS au verificat, în perioada 6-7 iulie, situația persoanelor relocate din Bihor, fiind întocmite fișe de consiliere pentru fiecare beneficiar.
Aradul, pe locul patru
La nivel național, 409 persoane vulnerabile au fost identificate în urma perchezițiilor desfășurate în județul Bihor. Dintre acestea, 394 au fost transferate în 76 de servicii sociale din 20 de județe, iar alte 15 persoane se află internate în unități medicale. Un bărbat relocat în județul Mureș a decedat luni.
Datele centralizate arată că 171 de persoane dețin acte de identitate, unele dintre acestea fiind expirate, iar pentru alte 159 au fost începute demersuri pentru emiterea documentelor sau pentru stabilirea identității. Județul Arad se află pe locul al patrulea în țară ca număr de persoane preluate, după Alba, unde au fost relocate 60 de persoane, Satu Mare, cu 56, și Sibiu, cu 42 de persoane.
Dintre persoanele relocate în centre rezidențiale și servicii sociale, 125 dețin certificate de încadrare în grad de handicap, 121 figurează cu venituri sau au declarat că au venituri, iar 18 au declarat că dețin o locuință. Totodată, 165 de persoane au declarat că au rude.
Din fondul de rezervă
Guvernul urmează să adopte o hotărâre pentru alocarea unor fonduri din Fondul de rezervă bugetară, astfel încât standardul de cost pentru persoanele preluate să fie acoperit până la sfârșitul anului.
Potrivit ministrului interimar al Muncii, fondurile ar urma să permită furnizorilor de servicii sociale să asigure îngrijirea și sprijinul beneficiarilor fără întreruperi și fără presiuni suplimentare asupra bugetelor locale.

‘Integritatea teritorială, suveranitatea națională și inviolabilitatea frontierelor sunt principii fundamentale ale dreptului internațional’, a declarat reporterilor la Bruxelles Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Totodată, liderii Islandei, Olandei și Letoniei au fost cei mai fermi în a strânge rândurile în jurul Copenhagăi la summitul NATO de la Ankara, notează EFE.

‘Poporul Groenlandei a spus că nu vrea să facă parte din SUA’, a declarat miercuri presei prim-ministrul islandez Kristrun Frostadottir, la sosirea la summitul din Turcia.

Deși a recunoscut că problema acestui teritoriu autonom a fost ‘o temă recurentă în declarațiile președintelui SUA’, ea și-a exprimat ‘speranța’ ca în discuțiile în curs să se ajungă la o soluție acceptabilă pentru toate părțile.

‘Cred că, cu tot ce am văzut în ultimele șase până la 12 luni, NATO devine mai puternică decât era înainte de situația în care ne aflăm’, a opinat Frostadottir.

La rândul său, prim-ministrul olandez Rob Jetten a declarat că, în ultimele luni, aliații europeni ‘s-au dovedit destul de capabili să apere acest continent’ și singuri, ‘deși evident cu ajutorul americanilor’.

Președintele leton, Edgars Rinkevics, a menționat că poziția țării sale este ‘foarte clară’ în a considera Groenlanda ‘o parte indispensabilă a Danemarcei’, dar a subliniat și necesitatea ‘consolidării securității în Arctica’, lucru pe care NATO ‘este pregătită să îl facă’.

Omologul său finlandez, Alexander Stubb, a evitat să comenteze această problemă atunci când a fost întrebat de presă la sosirea sa, afirmând pur și simplu că alianța va fi ‘mai puternică ca oricând’.

Anterior, prim-ministrul danez Mette Frederiksen – unul dintre primii șefi de stat sosiți la Ankara pentru ziua a doua a summitului – a declarat că Groenlanda ‘nu este de vânzare’ și a avertizat că Copenhaga va apăra ‘fiecare centimetru al teritoriului său’.

‘Ne așteptăm ca toată lumea, inclusiv toți aliații noștri, să respecte dreptul poporului groenlandez la autodeterminare, deoarece suntem un stat suveran și avem nevoie ca toată lumea să ne respecte integritatea teritorială și suveranitatea’, a spus ea.

Cu o zi înainte, Trump a declarat că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul SUA, a acuzat Danemarca că ‘nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat’ teritoriul insular și i-a criticat pe europeni pentru că nu doresc să accepte această idee, ‘cu toți banii pe care (SUA) îi cheltuiesc pentru a-i ajuta împotriva Rusiei’.

Sursa: AGERPRES