El a adăugat că PNL va analiza serios propunerea unui guvern tehnocrat, dacă aceasta va exista.

„În condiţiile în care vom avea o propunere de guvern tehnocrat, va trebui să vedem care este premierul propus, care este programul acestui guvern, ce vrea să facă, care sunt miniştrii de bază, pentru că dacă sunt nişte miniştri, o formulă de surogate ale PSD-ului, cu siguranţă nu vom vota un astfel de guvern. Sau dacă e un program de guvernare care nu se bazează pe realităţile noastre, pe problemele pe care le are România şi nu vine cu soluţii la problemele pe care le are ţara. Dar decizia legată de un vot sau de altul nu o ia Bolojan, ca persoană fizică. În momentul în care vom vedea o propunere, o vom discuta la modul serios, dar v-am spus care sunt premisele”, a subliniat Bolojan.

Acesta a confirmat că a avut o serie de discuţii, inclusiv informale, cu şeful statului după momentul moţiunii de cenzură.

„Pot să vă confirm că după moţiunea de cenzură am avut mai multe discuţii cu domnul preşedinte, în care, sigur, în afară de problemele care ţin de aspectele curente, programul SAFE, un program important, (…) în afară de PNRR, pentru că este un alt proiect foarte important, am discutat şi despre aspectele care ţin de contextul politic, despre noul Guvern, dar nu există în momentul de faţă o concluzie a acestor discuţii”, a mai afirmat Bolojan.

Acesta a subliniat că găsirea rapidă a unei soluţii la criza politică este de dorit, având în vedere că un guvern interimar are posibilităţi limitate.

„Gândiţi-vă, de exemplu, că dacă până la intrarea în vacanţă parlamentară nu se găseşte soluţia unui guvern, Guvernul nu va mai putea emite pe perioada vacanţei parlamentare nicio ordonanţă de urgenţă. Or, sistemul nostru administrativ, din păcate, chiar dacă nu sunt nici eu adeptul ordonanţelor de urgenţă, îţi impune ca periodic să intervii, să rezolvi urgenţe care apar, probleme legate de legislaţie. Şi din punct de vedere al capacităţii de a guverna cât mai bine, un guvern care este interimar are limitările lui, aceasta este adevărul”, a explicat Bolojan.

În altă ordine de idei, premierul interimar a precizat că „nu s-a discutat despre niciun nume în mod explicit”, întrebat dacă în întâlnirile avute cu şeful statului, acesta a avansat o soluţie.

„Domnul preşedinte, când va avea soluţia, o va comunica aşa cum consideră de cuviinţă, sau o va comunica public, sau va avea încă o rundă de discuţii, dar ce vă pot confirma, pentru că am văzut tot felul de nume care sunt avansate: nu s-a discutat despre niciun nume explicit”, a adăugat Bolojan.

Acesta a declarat că a avut o colaborare bună şi instituţională cu preşedintele Nicuşor Dan. Întrebat la Digi FM care a fost momentul când s-ar fi deteriorat relaţia cu şeful statului, Bolojan a explicat că, atunci când ocupi o funcţie importantă în stat, este necesar să colaborezi cu toate instituţiile pentru a reprezenta România şi pentru a duce proiectele mai departe.

„Eu nu am nicio percepţie de relaţie ruptă, pentru că în toată această perioadă am colaborat bine, am colaborat instituţional. Aici nu e vorba de simpatii sau antipatii, aici pur şi simplu e vorba că, atunci când ai o răspundere în ţară, trebuie să colaborezi cu toate instituţiile, cu toţi liderii cu care trebuie să faci echipă pentru a reprezenta România, pentru a duce lucrurile înainte. (…) Nu am avut discuţii legate de reproşuri, pentru că, aşa cum v-am spus, agenda întâlnirilor era una normală, pe subiectele care erau la ordinea de zi, pe care întotdeauna am discutat-o în mod corect”, a declarat Ilie Bolojan, miercuri.

Sursa: AGERPRES

Propunerea legislativă modifică şi completează în acest sens Legea nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Proiectul a avut raport negativ din partea comisiei de specialitate, dar în plen acest raport nu a întrunit voturile necesare, fiind, în schimb, adoptată propunerea legislativă în forma depusă de iniţiatori.

“Se interzice fumatul, a ţigaretelor electronice, a flacoanelor de reumplere pentru ţigaretele electronice, a dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii”, prevede actul normativ adoptat.

Vor face excepţie spaţiile în care sunt cazate persoanele private de libertate.

“Principiul acestui proiect este interzicerea totală a fumatului, indiferent de tipul de dispozitiv folosit, în toate spaţiile închise şi acoperite de folosinţă colectivă. O astfel de măsură i-ar încuraja pe fumători să reducă sau să renunţe la consumul produselor de tutun, iar pe nefumători i-ar descuraja să înceapă să consume astfel de produse şi i-ar proteja de efectele deosebit de grave ale fumatului pasiv”, au arătat iniţiatorii proiectului, parlamentari ai POT, în expunerea de motive a proiectului.

Senatul este primul for sesizat cu acest proiect, Camera Deputaţilor este decizională.

Sursa: AGERPRES

Prim-ministrul conservator pro-UE Peter Magyar, care a obţinut o victorie zdrobitoare la alegerile din aprilie, a prezentat proiectul de lege luni şi a obţinut adoptarea lui în parlament printr-o procedură accelerată.

Preşedintele Tamas Sulyok, un aliat al lui Viktor Orban, trebuie acum să promulge legea.

Vineri, când guvernul maghiar a anunţat că va anula procesul de retragere, organul legislativ al CPI a salutat o “decizie importantă”.

La putere timp de 16 ani, Viktor Orban a iniţiat procesul de retragere pe 3 aprilie 2025, în timp ce îl găzduia pe aliatul său, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care făcea obiectul unui mandat de arestare din 2024 pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii în Fâşia Gaza.

Prim-ministrul ungar de atunci a descris CPI drept un “tribunal politic care şi-a pierdut imparţialitatea, aşa cum demonstrează hotărârile sale privind Israelul”. El a omis să menţioneze că CPI emisese simultan un mandat pentru fostul şef militar Hamas, Mohammed Deif, a cărui moarte a fost confirmată ulterior.

Peter Magyar, pe atunci viitor prim-ministru, a anunţat pe 20 aprilie că Ungaria va opri procesul de retragere din CPI şi va executa mandatele de arestare emise, inclusiv cel care îl priveşte pe Benjamin Netanyahu.

Întrebat de un jurnalist despre faptul că l-a invitat şi pe prim-ministrul israelian la Budapesta, pe 23 octombrie, pentru a 70-a aniversare a revoltei din 1956 împotriva sovieticilor, Peter Magyar a clarificat că i-a invitat pe toţi liderii cu care a vorbit telefonic.

Doar Burundi şi Filipine s-au retras din CPI.

Înfiinţată în 2002 şi susţinută de 125 de state membre, tribunalul, cu sediul la Haga, îşi propune să urmărească penal persoanele responsabile pentru cele mai grave crime din lume atunci când statele nu doresc sau nu sunt capabile să facă acest lucru ele însele.

De la înfiinţarea sa, CPI a deschis peste 30 de dosare pentru presupuse crime de război, crime împotriva umanităţii, genocid şi infracţiuni împotriva administrării justiţiei. Cu toate acestea, se confruntă cu o lipsă de recunoaştere şi de mecanisme de aplicare.

China, Israel, Rusia şi Statele Unite se numără printre ţările care nu recunosc jurisdicţia CPI, ceea ce îi obstrucţionează acesteia capacitatea de a investiga cetăţenii respectivelor ţări.

Sursa: AGERPRES

Dosarul vaccinurilor îi vizează pe fostul premier Florin Cîțu și pe foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

Alexandru Nazare a fost ministru al Finanțelor și în Guvernul Cîțu.

Potrivit DNA, la data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre, menționa DNA.

Anchetatorii susțineau că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de cinci zile de la notificare, o clauză de ‘opt-out’, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

‘În prezenta cauză, (…) sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane’, explicau procurorii.

Conform DNA, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane de persoane, două dintre cele trei persoane față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.

Sursa: AGERPRES

Proiectul de lege vizează interzicerea înstrăinării acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută, până la 31 decembrie 2027. De asemenea, inițiativa vizează suspendarea, până la aceeași dată, a tuturor operațiunilor aflate în curs de realizare privind înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de acționar.

Potrivit proiectului, se interzice, până la data de 31 decembrie 2027, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută. Aceste dispoziții nu se aplică pentru acțiunile deținute de stat la companiile, societățile și instituțiile de credit care înregistrează pierderi pe o perioadă de cinci ani consecutiv sau pentru care a fost deschisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, procedura de insolvență, precum și pentru acțiunile a căror valoare totală, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, nu depășește 5 milioane lei pentru fiecare companie, societate sau instituție de credit în parte, prevede un amendament.

În situația prevăzută de proiect, cu respectarea dispozițiilor legale incidente, acțiunile deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituțiile de credit, precum și la alte societăți la care statul are calitatea de acționar pot fi înstrăinate pe piețe reglementate sau sisteme alternative de tranzacționare autorizate conform legii. Dispozițiile menționate nu împiedică majorarea capitalului social prin emisiunea de acțiuni noi și nici emisiunea de obligațiuni convertibile în acțiuni, realizate în condițiile legii, dacă aceste operațiuni nu au ca obiect înstrăinarea acțiunilor deținute de stat și se efectuează cu respectarea legislației societare, a legislației pieței de capital, a dreptului de preferință al acționarilor existenți, precum și a normelor privind ajutorul de stat, după caz, prevede un alt amendament.

Deputatul USR Alexandru-Paul Dimitriu a afirmat că proiectul este ‘antinațional’ și ‘anticonstituțional’ și i-a acuzat pe inițiatori ‘că vor să dețină în continuare monopolul și să țină în funcții oameni care căpușează bunurile’.

‘Avem în fața noastră un proiect care este profund neconstituțional. Vorbim despre imixtiunea Parlamentului în atribuțiile constituționale care aparțin exclusiv Guvernului. (…) Pe de altă parte, mai avem o problemă legată și de faptul că prin acest proiect se instituie interdicție de vânzare, practic o inalienabilitate pe bunurile care sunt proprietatea privată a statului. Deci, mare atenție – nu vorbim despre bunurile proprietate publică care, evident, sunt inalienabile prin Constituție, ci vorbim despre bunurile proprietate privată’, a susținut Dimitriu.

În replică, deputata S.O.S. România Virgina Vediaș a susținut că ”Guvernul nu doar că se amestecă în activitatea Parlamentului, ci a ‘înghițit’ Legislativul, transformându-l practic într-un Executiv. ‘De regulă, nu facem decât să aprobăm ordonanțe de adoptate de Guvern, aruncându-se practic în aer regimul delegării legislative. Asta nu e o ingerință? În al doilea rând, principiul inalienabilității este un principiu care guvernează într-adevăr regimul proprietății publice, însă avem un Cod administrativ care reglementează pentru prima dată proprietatea privată a statului și a unităților teritoriale. (…) În al treilea rând, nici nu este vorba despre inalienabilitate absolută, sunt niște măsuri temporare’, a argumentat deputata.

Deputatul PNL Robert Sighiartău a afirmat, la rândul său, în cadrul dezbaterilor, că ‘proiectul nu este despre protejarea interesului național, ci despre protejarea PSD-ismului’.

‘Un proiect susținut de majoritatea PSD – AUR și toate cozile de topor ale Rusiei sub deviza și sloganul ‘Nu ne vindem țara’. (…) S-au dat cele mai mari tunuri posibile în țara asta. Nu este decât un proiect de lege populist. Nu este despre protejarea interesului național, este despre protejarea PSD-ismului și a controlului politic de tip pesedist’, a declarat Sighiartău.

Deputatul USR Cezar-Mihail Drăgoescu l-a calificat pe inițiatorul proiectului, senatorul PSD Daniel Zamfir, drept un ‘țânțar anofel, cu suflet de AUR-ist’.

‘Nu vrea nimeni să vândă țara. În felul acesta, o ținem în loc subdezvoltată și sub controlul politicienilor’, a transmis el.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul inițiat de PSD în ședința din 4 mai.

Sursa: AGERPRES