‘Analiza comparativă realizată de Federație asupra proiectului din 20 august, în raport cu variantele anterioare, evidențiază o diminuare a valorii de referință de la 4.100 lei la 4.000 lei, în timp ce diferențele dintre aparatul central al CNPP și casele teritoriale de pensii sunt menținute și, pentru funcțiile de execuție, chiar amplificate’, se arată în comunicat.

Sindicaliștii semnalează scăderi salariale față de varianta anterioară. Astfel, în proiectul din 16 iulie 2026, valoarea de referință era de 4.100 lei, iar în varianta apărută în spațiul public pe 20 august aceasta este redusă la 4.000 lei.

Pentru un consilier superior, această modificare înseamnă o reducere a valorii teoretice a salariului de la 11.480 lei la 11.200 lei la nivelul CNPP și de la 8.815 lei la 8.600 lei în grila teritorială.

Federația consideră că o nouă Lege a salarizării nu poate porni de la diminuarea bazei de calcul, în condițiile în care obiectivul trebuie să fie creșterea reală a veniturilor și menținerea puterii de cumpărare, conform comunicatului.

‘Problema cea mai importantă pentru salariații caselor teritoriale o reprezintă însă diferențierea coeficienților. În proiectul din 20 august, pentru funcția de consilier superior, coeficientul este de 2,80 la CNPP și 2,15 în teritoriu. Raportat la valoarea de referință de 4.000 lei, rezultă o diferență de 2.600 lei brut lunar. Mai mult, prin introducerea treptelor ‘superior 2’, ‘superior 3’ și ‘superior 4’, diferența nu se reduce, ci crește progresiv, ajungând la aproximativ 3.388 lei brut lunar la treapta ‘superior 4′. În cazul personalului contractual, analiza indică diferențe de aproximativ 30-32% între nivelul central și cel teritorial pentru funcțiile analizate’, transmite FNSSM.

Federația consideră că această diferențiere trebuie fundamentată prin criterii obiective.

‘Casele teritoriale aplică aceeași legislație a sistemului public de pensii, utilizează aceleași sisteme informatice și procedurale, soluționează cereri și dosare de pensie, efectuează recalculări și revizuiri și răspund pentru legalitatea actelor emise. În aceste condiții, criteriul ‘central’ versus ‘teritorial’ nu poate constitui, prin el însuși, o justificare suficientă pentru diferențe salariale atât de mari’, atrag atenția sindicaliștii.

Nemulțumirea salariaților din casele de pensii nu privește doar nivelul actual al salariilor, ci mai ales perspectiva evoluției acestora în următorii ani.

‘Diferența salarială tranzitorie poate proteja temporar venitul aflat în plată, însă nu corectează coeficientul inferior prevăzut pentru structurile teritoriale. Mai mult, aceasta poate fi absorbită prin viitoarele majorări, ceea ce înseamnă că o parte dintre salariați pot ajunge să beneficieze de majorări nominale fără creșteri salariale efective. Aceasta este principala temere a salariaților: ca, în următorii cinci ani, salariile să rămână practic la același nivel, în timp ce costul vieții și inflația vor continua să erodeze puterea de cumpărare’, se mai arată în comunicat.

În opinia sindicaliștilor, o Lege a salarizării trebuie să producă creșteri salariale reale, nu doar o reașezare a coeficienților și menținerea temporară a veniturilor prin mecanisme compensatorii.

‘În cazul în care proiectul va fi menținut în forma actuală și solicitările salariaților nu vor fi soluționate, organizațiile sindicale din cadrul caselor de pensii vor recurge la forme de protest, inclusiv la blocarea activității. Nu este vorba despre solicitarea unor privilegii, ci despre respectarea principiului unei salarizări echitabile pentru o muncă de aceeași valoare și despre garanția că noua lege nu va transforma următorii cinci ani într-o perioadă de stagnare salarială și pierdere a puterii de cumpărare’, avertizează Federația Națională Solidaritatea Socială a Muncii.

Sursa: AGERPRES

Joi, temperaturile au ajuns la 39 de grade Celsius în unele zone din Serbia, iar vântul puternic a împins flăcările către locuințe. Un sat aflat la marginea rezervației a fost evacuat, potrivit televiziunii publice RTS, citată de Euronews.

ISU Timiș a transmis vineri dimineață că la nivelul județului Timiș nu s-a mai înregistrat niciun incendiu de ieri după-amiază, așa că cel mai probabil tot incendiile de vegetație din țara vecină sunt responsabile pentru fumul și mirosul resimțite de timișoreni.

Mai multe detalii AICI.

În luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025, cele mai mari creșteri de prețuri la combustibili și lubrifianți pentru transportul personal au fost înregistrate în România (24,2%), Germania și Lituania (ambele cu 22,9%) și Bulgaria (22,2%). La polul opus, cele mai mici creșteri de prețuri au fost înregistrate în Suedia (1,2%) și Irlanda (3,2%). Singura țară unde prețurile din luna iulie 2026 au fost mai mici decât în luna iulie 2025 este Ungaria, unde prețurile au scăzut ușor, cu 0,1%.

De la o lună la alta, consumatorii din UE au văzut cum prețurile la motorină au crescut, în medie, cu 4,3% iar cele la benzină au crescut cu 4,7% în luna iulie. Aceasta după ce în luna iunie consumatorii europeni au beneficiat, în medie, de o scădere de 6,4% a prețurilor la motorină și una de 4,2% la benzină, comparativ cu luna mai 2026.

Potrivit Eurostat, prețurile la motorină au crescut în 17 state membre UE, în luna iulie 2026 comparativ cu luna precedentă. Cele mai mari creșteri au fost în Polonia (13,4%), Germania (12,7%) și Grecia (12,1%). În schimb, prețurile au scăzut în nouă state membre, cele mai semnificative scăderi fiind înregistrate în Cipru (minus 7.9%), Suedia (minus 7,4%) și Irlanda (minus 6,4%).

În ceea ce privește prețurile la benzină, 14 țări au înregistrat creșteri de prețuri și 12 state membre au înregistrat scăderi de prețuri în luna iulie, comparativ cu luna iunie. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Polonia (17,2%), Germania (11%) și Spania (7,1%), iar cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Suedia (minus 11,1%), Cipru (minus 5,4%) și Irlanda (minus 4,1%).

În România, potrivit Eurostat, prețurile la motorină au crescut cu 4,6% însă prețurile la benzină au scăzut cu 0,8% în luna iulie 2026, comparativ cu luna iunie 2026.

Sursa: AGERPRES

Acesta din urmă „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin și disponibilitatea forțelor NATO din regiune de a reacționa și neutraliza orice amenințare, se mai arată în comunicat.

„Orice atac împotriva unui stat membru al NATO va fi tratat în mod categoric drept un atac împotriva Alianței, cu toate măsurile care decurg din Tratatul Atlanticului de Nord”, a spus Rutte, conform aceluiași comunicat.

Financial Times (FT) a scris miercuri că forțele iraniene evaluează posibilitatea de a ataca obiective americane în Europa dacă președintele american, Donald Trump, intensifică războiul. Ziarul britanic citează două surse de la Teheran apropiate regimului și care s-au referit la active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria.

Parlamentul bulgar a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer. Astfel de avioane sunt folosite pentru operațiunile de realimentare în zbor a avioanelor de vânătoare și bombardament angajate în atacurile contra Iranului.

Potrivit presei locale din Bulgaria, două aeronave de acest fel sunt staționate în prezent la baza Bezmer, dar Ministerul Apărării de la Sofia nu a confirmat oficial niciun număr.

Conform uneia dintre sursele citate de Financial Times, printre potențialele ținte ale represaliilor iraniene se numără și Cipru, țară unde o bază aeriană britanică a fost deja atacată de o dronă în martie, precum și cablurile de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.

Președintele american, Donald Trump, a transmis marți că în prezent nu au loc discuții cu Iranul și nici nu sunt programate astfel de discuții, iar miercuri a anunțat o companie fără precedent de „război economic și izolare” împotriva Iranului.

Anterior, luni, un înalt oficial de la Teheran a declarat pentru Reuters că Iranul va escalada tensiunile în Strâmtoarea Ormuz și dincolo de aceasta și va trece la ofensivă militară dacă Statele Unite nu revin în câteva săptămâni la aplicarea deplină a acordului de pace provizoriu semnat în luna iunie.

Respectivul acord, semnat pe 17 iunie, a permis redeschiderea Strâmtorii Ormuz și relaxarea sancțiunilor împotriva Iranului, înțelegere ce ar fi trebuit urmată de negocieri suplimentare timp de 60 de zile care să conducă la un acord final pentru soluționarea chestiunilor cele mai conflictuale, în special dosarul nuclear iranian și sancțiunile impuse Iranului.

Pe 8 iulie, după ce a acuzat Iranul că a atacat nave în Strâmtoarea Ormuz, președintele Trump a ordonat reluarea atacurilor aeriene asupra Iranului, după trei luni în care acestea fuseseră oprite printr-un armistițiu ce a suspendat campania militară americano-israeliană lansată pe 28 februarie.

Mai mult, Trump a spus atunci că nu mai consideră valabil acordul din iunie și a ordonat de asemenea reimpunerea blocadei navale asupra porturilor Iranului, care a ripostat atacurilor americane prin noi lovituri asupra bazelor americane în țările aliate SUA în regiune și prin blocarea din nou a Strâmtorii Ormuz.

În prezent, Statele Unite nu mai desfășoară în mod sistematic atacuri aeriene asupra Iranului și par să mizeze mai degrabă pe o tactică de sufocare economică a acestei țări prin blocada navală.

Dar Iranul nu va aștepta la nesfârșit ridicarea acestei blocade și va trece la acțiune, stabilindu-și chiar și un termen limită pentru aceasta, nu mai mult de câteva săptămâni, a declarat pentru Reuters un responsabil iranian, neprecizat.

Sursa: AGERPRES

Loto 5/40: 8 9 28 33 14 34

Joker: 32 30 13 1 17 10

Noroc: 1 3 6 6 3 5 7

Noroc Plus: 8 6 0 5 8 8

Super Noroc: 0 8 5 4 2 7

Azi, a venit momentul ca el să explice, mai pe îndelete, cum stau lucrurile, dar și ce-și reproșează.

Antrenorul UTA-ei spune ce-și dorește de la elevii săi și nu crede că ei nu dau totul pe teren, ci doar așteaptă mai mult de la ei.

„Jucătorii pe care îi am în momentul ăsta în vestiar îi doresc, dar mult mai liniștiți, nu așa tensionați, mult mai capacitați pentru ceea ce va urma, mult mai determinați. în a reuși să iasă în această zonă. De fapt, așteptările mele nu erau altele, ci acestea, de a ieși puțin din zona asta de crispare, de neîncredere. Nu simt că unii jucători, chiar dacă mai au un an de contract, sunt mai leneși. Chiar nu cred că este moementul să pun o presiune și mai mare și nu m-am gândit niciodată la așa ceva. Dar, dacă ei, oricare, la orice echipă, vor să aibă o viață extrasportivă cum și-o doresc, e fix problema lor. Nu simt și nu este cazul să cad în panta aceasta a neîncrederii față de echipă. Nu, cu tot respectul” – susține Adrian Mihalcea.

Ce-și reproșează?

Antrenorul UTA-ei a vorbit și despre ce-și roproșează, după de a spus că nu poate răspunde la o întrebare precum „vă pare rău, acum, că ați luat decizia de a continua la UTA?”

„Ce îmi reproșez? Poate că n-am avut inspirația de a concepe un alt plan. Poate că am fost prea repezit și m-am aruncat în a propune un obiectiv. Poate că aș trebui să fiu mult mai drastic în partea organizatorică și bineînțelese a vestiarului. Sunt lucruri care mi le reproșez. Pentru că perioada până în momentul de față, din punct de vedere al rezultatului, nu este bună. Dar, în același timp, de doi ani de zile, mi se întâmplă acest lucru. Am avut și la Slobozia o perioadă foarte proastă după care am reușit ce am reușit. La fel și anul trecut, am avut o perioadă proastă unde lucrurile nu mergeau cum trebuie și până la urmă am scos-o la capăt. Nu mă tem de lucrurile acestea” – a conchis Mihalcea.

Potrivit sursei citate, organizația „rămâne în contact strâns cu autoritățile române” în ceea ce privește acest tip de incidente.

Cele două avioane F-18, desfășurate în România în cadrul misiunii NATO de Poliție aeriană consolidată, au decolat joi dimineață devreme, după ce Ministerul Apărării din România a activat o alertă la ora 2:23 (23:23 GMT) în urma detectării mai multor obiecte aeriene în apropierea graniței cu Ucraina.

„La ora 03:21, o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați. La ora 03:24, echipajul elicopterului IAR-330 SOCAT a raportat că ținta a căzut la aproximativ 4 kilometri nord-est de localitatea Grindu, județul Tulcea, într-o zonă nepopulată. Impactul cu solul al vehiculului aerian a fost urmat de un incendiu care s-a stins de la sine. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale”, a informat joi MApN.

La 16 august, un F-18 spaniol a doborât o dronă care încălcase spațiul aerian românesc.

România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina, care se află în război cu Rusia din februarie 2022.

Separat, NATO a declarat joi, referitor la presupusa amenințare iraniană la adresa unor obiective militare americane din Europa, dezvăluită de Financial Times, că este pregătită să răspundă unei astfel de eventualități și s-a angajat să apere toate țările aliate.

NATO făcuse o declarație în acest sens și miercuri.

„NATO este pregătită să abordeze orice amenințare și va face întotdeauna ceea ce este necesar pentru a-i apăra pe toți aliații”, a declarat joi pentru EFE un oficial al Alianței Atlantice.

La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a indicat că Bruxelles-ul dorește ‘să facă apel la reținere din partea tuturor părților și, de asemenea, la eforturi diplomatice reînnoite’.

În acest context, ea a adăugat că, din perspectiva UE, ‘doar diplomația poate aduce o soluție durabilă la toate problemele restante’.

Mai mult, Hipper a lăudat partenerii regionali ‘pentru eforturile lor de mediere’.

Publicația britanică Financial Times (FT) a relatat miercuri că Iranul ia în considerare atacarea unor ținte militare americane în Europa dacă președintele SUA, Donald Trump, escaladează războiul.

Două surse din cadrul regimului de la Teheran au declarat pentru FT că forțele iraniene au analizat opțiunea de a ataca obiective americane în sud-estul Europei, de exemplu în Bulgaria, care luna trecută a aprobat utilizarea bazei sale aeriene Bezmer pentru realimentarea avioanelor americane.

Una dintre surse a adăugat că Ciprul – unde o bază aeriană britanică a fost lovită de o dronă în martie – se număra, de asemenea, printre posibilele ținte pentru represalii în cazul unei noi ofensive americane.

Aceleași surse au indicat că forțele iraniene au evaluat totodată posibilitatea de a lovi cablurile subacvatice de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz în cazul escaladării conflictului.

Sursa: AGERPRES

În cadrul acestei rectificări, Primăria Comunei Bârsa beneficiază de o suplimentare de 100.000 lei, bugetul total alocat localității crescând de la 300.000 lei la 400.000 lei. Fondurile suplimentare sunt direcționate integral către proiectul finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență ce vizează lucrările de eficientizare energetică la Școala Gimnazială Bârsa numărul 197, a cărui valoare crește la 350.000 lei pentru a asigura recepția lucrărilor până la termenul limită din 31 august 2026. Pentru Comuna Gurahonț, Consiliul Județean a aprobat modificarea valorii totale alocate de la 600.000 lei la 800.000 lei. Suma suplimentară reprezintă o alocare nouă destinată finanțării lucrărilor de reabilitare și eficientizare energetică a internatului și a cantinei de la Liceul Ioan Buteanu Gurahonț.

În mod similar, Comuna Păuliș primește un sprijin financiar suplimentar de 150.000 lei pentru continuarea lucrărilor și respectarea graficului de execuție la obiectivul ce vizează modernizarea trotuarelor și a acceselor în localitate. Acest proiect are un termen strâns de finalizare, stabilit pentru data de 31 decembrie 2026, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală. Prin această măsură, valoarea totală alocată comunei Păuliș crește de la 450.000 lei la 600.000 lei.

La Zădăreni, rectificarea bugetară prevede alocări de fonduri noi și realocări interne între proiecte, valoarea totală gestionată crescând de la 550.000 lei la 800.000 lei. Administrația locală a decis mutarea a 100.000 lei de la proiectul de amenajare peisagistică și infrastructură verde din zona centrală și a încă 70.000 lei de la modernizarea infrastructurii de acces agricol. Aceste sume, alături de sprijinul nou de 250.000 lei acordat de Consiliul Județean, au fost redirecționate către proiectele europene de tranziție verde din cadrul componentei 10 a PNRR. Astfel, proiectul pentru construirea pistelor de biciclete primește un plus total de 350.000 lei și ajunge la un buget de 450.000 lei, iar proiectul destinat amenajării stațiilor de reîncărcare pentru vehicule electrice este suplimentat cu 70.000 lei.

„Prin aceste alocări, Consiliul Județean Arad asigură sumele necesare pentru ca autoritățile locale să poată efectua plățile la timp și să evite riscul pierderii banilor europeni din cauza unor blocaje. Venim în întâmpinarea celor care ne solicită, punctual, și sprijinim proiecte care aduc plus de valoare și confort locuitorilor Aradului”, a declarat Iustin Cionca, președintele CJA.