“Nu există. Nu se poate. Nu vrem, nu se poate. (…) Eu de săptămâna trecută spun că nu există aceasta soluţie, nu există această posibilitate. Văd că reapare de fiecare dată. Spun şi astăzi: nu există această posibilitate”.

El a precizat că nu a fost contactat de cei de la PSD pentru a discuta pe acest subiect.

“Noi suntem acum în acea parte a fostei coaliţii care a fost dată jos de PSD şi de AUR. Logic, nu pot să mă trezesc pe partea cealaltă cu AUR. Nu PSD e problema cea mai mare. Deci nu există această posibilitate, că asta ar însemna că eu sunt alături de cei care au dărâmat Guvernul din care am făcut şi facem parte şi în acest moment. Plus, la noi există o linie roşie – AUR. Eu nu pot să trec peste asta. Nici măcar nu ajung să discut condiţiile PSD-ului sau să discut o formare a unei coaliţii minoritare. Plus, dacă ar fi o astfel de soluţie, asta ar însemna că eşti la mâna celor de la AUR. Nu se poate, nu pot accepta eu aşa ceva”, a arătat Kelemen Hunor.

Potrivit liderului UDMR, “PSD a arătat că există o majoritate când a dărâmat Guvernul, de 281 de voturi “.

“Ok, nu o să fie 281, să fie 240, 234, ca să fim la limită. Dar tot doar cu AUR se poate aduna această majoritate, nu se poate altfel. (…) Preşedintele, cel puţin, cum am înţeles eu din declaraţiile preşedintelui, a spus că nu doreşte o majoritate în spatele căreia e AUR. E o poziţionare corectă, din punctul meu de vedere. Sigur, eu accept că există şi alte abordări legitime sau corecte din punct de vedere matematic, politic eu nu pot să accept”, a subliniat Kelemen Hunor.

El acceptă că un Guvern minoritar ar putea fi o soluţie pentru România, dar cu “o susţinere transparentă din Parlament şi acceptabilă”.

“Asta ce înseamnă? Ok, nu se poate altceva, atunci se poate merge şi pe Guvernul actual minoritar, dar PSD-ul atunci să dea voturile pentru a trece de această perioadă, până anul viitor. Fiindcă PSD-ul împreună cu noi, cu PNL, cu USR, am fost de acord cu proiectul de guvern, cu programul de guvern şi am muncit pentru a pune în aplicare acel program până acum două, trei săptămâni, când a fost dat jos Guvernul Bolojan. Deci pentru PSD nu este ceva nou. Eu înţeleg că nu se mai poate, nu mai vor, e de înţeles, nu vreau să comentez în niciun fel, dar atunci să dai o mână de ajutor nu pentru PNL, nu pentru UDMR, ci pentru a atinge jaloanele şi pentru a atrage fondurile şi pentru a ajuta societatea românească, până la urmă”, a spus liderul UDMR.

Întrebat dacă un astfel de Guvern ar putea să fie condus în continuare de Ilie Bolojan, el a răspuns:

“Asta nu se va putea, cred eu, fiindcă a fost dat jos cu 281 de voturi. Şi nu poţi să pui PSD-ul în situaţia în care să voteze peste trei săptămâni ceea ce a dat jos. Aici trebuie să înţeleagă şi alţii că nu merge, indiferent cât de mult dorim, vrem, nu merge. Nu se poate. Cum nici PSD-ul nu poate dicta PNL-ului cine să fie premier. Nu se poate, că din afara PNL-ului nu poţi să spui tu cine să fie premierul propus de PNL. Nu se poate accepta aşa ceva. Asta înseamnă că tu ai distrus sau ai atacat autonomia unui partid cu care eşti la guvernare, ai fost în guvernare, deci nu se poate. Din ambele părţi trebuie o recalibrare a poziţiilor, o flexibilizare a poziţiilor”.

În opinia sa, cea mai bună soluţie este, “dacă la prima încercare nu reuşeşte un premier să obţină majoritate, la a doua încercare, fiecare mai flexibilizează poziţiile şi se caută un premier – o personalitate care are capacitatea de a aduna aceste voturi din PNL, USR, PSD, UDMR, minorităţi, aşa cum a fost”.

“Şi nu trebuie să ne gândim că mergem împreună până în 2028. Probabil că trebuie să ne gândim să mergem până în martie, aprilie anul viitor, să adoptăm bugetul undeva prin octombrie, noiembrie, înainte de decembrie şi să pornim ţara spre 2028 cu toate investiţiile şi cu toate proiectele puse pe masă. Şi dacă nu funcţionează coaliţia mai departe, ok, se poate regândi o variantă pentru următoarea perioadă. De aceea spuneam că s-ar putea să fim nevoiţi să mergem din etapă în etapă”, a transmis preşedintele UDMR.

Sursa: AGERPRES

‘Unele filme nu se termină odată cu genericul de final. Rămân cu tine. Îți tulbură certitudinile. Îți nasc întrebări. Te obligă să privești mai atent lumea și oamenii din jur. Asta s-a întâmplat la Cannes, unde ‘Fjord’, noul film semnat de Cristian Mungiu, a fost întâmpinat cu 12 minute de aplauze neîntrerupte, una dintre cele mai puternice reacții ale acestei ediții a festivalului. (…) Ministerul Culturii felicită regizorul Cristian Mungiu, actorii Sebastian Stan și Renate Reinsve, precum și întreaga echipă artistică și tehnică a filmului ‘Fjord’ pentru această performanță remarcabilă. Filmul românesc ajunge departe când are curaj să spună adevărul’, subliniază Ministrul Culturii, într-o postare pe Facebook.

Filmul spune povestea unui cuplu româno-norvegian, interpretat de Sebastian Stan și Renate Reinsve, care se mută lângă un fiord și descoperă dificultatea de a înțelege pe cineva care gândește altfel. Este poveste despre polarizare, despre incapacitatea de a dialoga, despre ceea ce ne desparte și ceea ce ne mai ține împreună.

Cristian Mungiu revine în competiția oficială de la Cannes cu același curaj artistic care i-a adus Palme d’Or în 2007, premiul pentru cel mai bun scenariu în 2012 și premiul pentru cel mai bun regizor în 2016. Printre finanțatorii filmului se numără și Centrul National al Cinematografiei / Romanian Film Centre.

‘Fjord’ este unul din cele 22 de filme care concurează pentru marele premiu al festivalului, care va fi acordat pe 23 mai.

Sursa: AGERPRES

Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a avut o discuție telefonică cu primarul din Goerlitz, Octavian Ursu, care a dat asigurări că sunt făcute toate demersurile pentru descarcerarea și salvarea eventualelor victime prinse sub dărâmături.

‘Până acum avem confirmarea că două persoane cu cetățenie română, două femei, se aflau în clădire la momentul prăbușirii și autoritățile au echipe la fața locului. Autoritățile estimează trei persoane presupuse a fi prinse sub dărâmături în acest moment. Desigur, ca în orice situație de acest fel, am întrebat dacă și cum putem ajuta. Ne-au confirmat alocarea tuturor resurselor necesare, inclusiv echipe cu câini utilitari antrenați pentru detectarea supraviețuitorilor blocați sub dărâmături, iar domnul primar Octavian Ursu este prezent pe teren și alături de cei afectați’, a scris șefa diplomației române pe Facebook.

Ea adaugă că un tânăr român se afla temporar în afara clădirii la momentul accidentului și este în afara pericolului.

Totodată, Oana Țoiu precizează că echipa Ambasadei României în Germania și echipa consulară sunt în contact cu autoritățile și cu cei apropiați, iar o cercetare privind cauzele prăbușirii este încă în derulare.

Sursa: AGERPRES

„PSD și AUR pretind că sunt adversari politici, dar votează tot mai des împreună exact împotriva valorilor democratice și europene. România nu are nevoie de legi copiate după modelul regimurilor autocrate. ONG-urile depun deja rapoarte financiare complete către ANAF, iar statul are toate instrumentele necesare de control. Această lege nu aduce transparență, ci intimidare și expunere publică inutilă a cetățenilor care susțin cauze civice”, a declarat deputatul Geanina Pistru.

„Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului din Senat au dat avize negative acestui proiect. Cu toate acestea, PSD și AUR au mers înainte, ignorând inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a condamnat deja Ungaria pentru o lege similară. Este un semnal extrem de grav pentru democrația românească și pentru relația noastră cu partenerii europeni. Publicarea numelor donatorilor poate transforma cetățenii care sprijină ONG-uri de mediu, anticorupție sau pentru drepturile pacienților în ținte ale presiunilor politice sau chiar ale grupurilor de interese afectate de activitatea acestor organizații. În toate democrațiile occidentale există transparență față de stat, nu expunere publică a cetățenilor. PNL nu va accepta derapaje de tip autocrat și va lupta împotriva acestor tentative de intimidare a societății civile”, a declarat Răzvan Cadar.

„Am avut deja o serie de tineri care au acceptat invitația de a petrece o zi împreună cu mine, pentru a vedea din interior activitatea instituției. Acum, însă, invitația este deschisă tuturor celor care vor să înțeleagă mai bine cum funcționează Consiliul Județean și, mai ales, cum se iau deciziile care asigură modernizarea județului, precum și activitatea unor instituții care deservesc populația”.

‘Ne așteptăm să trăim într-o societate modernă care își apără minoritățile, dar există minorități bune și rele? Eu nu cred’, a explicat Cristian Mungiu într-o conferință de presă la Cannes, unde filmul concurează pentru Palme d ‘Or.

El consideră că ceea ‘ce se întâmplă cu partidele de extremă dreapta este reacția la ceea ce s-a întâmplat anterior cu cele de extremă stângă’ deoarece ‘fiecare vrea să își impună viziunea și se produce efectul opus a ceea ce ne dorim’.

Aceste aspecte sunt reflectate în acest film complex care povestește despre un cuplu foarte tradițional și religios, Mihai și Lisbet Gheorghiu – el tehnician IT român, ea norvegiană -, care se stabilesc împreună cu cei cinci copii ai lor în satul în care s-a născut soția, pe malul unui frumos fiord din Norvegia unde viața este bucolică și perfectă, dar numai dacă îi respecți regulile stricte.

Familia Gheorghiu nu este nici foarte modernă și nici foarte deschisă, iar relația părinților cu copiii este mai mult una de impunere decât de înțelegere, o abordare care intră în conflict direct cu cea a noilor lor vecini progresiști, care hotărăsc să îi reclame la serviciile sociale pentru abuz asupra copiilor. Însă nici unii, nici alții nu sunt exact ceea ce par.

‘Există un conflict evident între acest tip de valori tradiționale și valorile progresiste, iar aceasta duce la o divizare a societății între grupuri de oameni care se urăsc. Spunem că trăim într-o lume globală, dar de fapt suntem divizați’, a reflectat regizorul, care a adăugat că nu îi ‘place această societate’.

Mungiu, care a câștigat Palme d ‘Or în 2007 cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni, 2 zile’ se inspiră din relatările apărute în presă, iar povestea care l-a făcut să se gândească la subiectul actualului film este inspirată dintr-o știri citită în urmă cu zece ani.

‘Întotdeauna las să treacă un timp între un fapt care mi-a atras atenția în mass-media și realizarea unui film’, a precizat regizorul, care a început documentarea pentru acest film în urmă cu patru ani și a scris scenariul acum doi ani.

Mungiu a vorbit cu multe persoane din Norvegia implicate în cazuri asemănătoare cu cel pe care îl povestește în film – polițiști, judecători, avocați, membri ai unor ONG-uri sau jurnaliști – și a combinat multe detalii ale unor fapte diferite pentru a construi povestea familiei Gheorghiu.

Filmul care a rezultat din acest proces recurge în mod deliberat la ambiguitate pentru că, după cum a declarat Mungiu, ‘viața este ambiguă și dacă faci cinema care se bazează pe realitate, filmul trebuie să păstreze acest tip de ambiguitate’.

‘Eu nu cred în filmele care îți spun ce trebuie să crezi (…) nu cred că cinematografia ar trebui să facă asta’, ci ‘să te facă să îți reconsideri opiniile’.

Aceasta este ceea ce propune regizorul Cristian Mungiu în ‘Fjord’, iar spectatorul este invitat să se întrebe și să se gândească cine are dreptate: norvegienii progresiști care aplică legea până la ultimele consecințe sau conservatorii români care nu vor să se integreze într-o societate modernă.

‘Nu este un film despre un conflict între Norvegia și România, este vorba despre ceva mai complicat’, a afirmat regizorul, care a subliniat că, de când a început să fie interesat de acest subiect, legislația norvegiană s-a modificat deoarece autoritățile și-au dat seama că exista ceva care nu funcționa.

Mungiu a mai spus că nu ar fi putut face un film invers, adică despre un cuplu progresist care trăiește într-o societate tradițională.

‘Norvegia este democratică, permite să se vorbească despre aceste probleme, iar oamenii se întreabă dacă toată legislația socială este bună sau dacă există loc pentru progres’.

Renate Reinsve și Sebastian Stan interpretează personaje foarte diferite de ceea ce sunt în viața reală, așa cum au menționat la conferința de presă.

Reinsve, care a jucat anterior alături de Stan în filmul ‘A Different Man’ (2024), a amintit că a fost dificil și umilitor să joace un rol atât de diferit de propria ei viață.

‘A fost foarte înfricoșător să intru în pielea cuiva care face ceva greșit și este violent fără să știe’, a declarat presei de la Cannes actrița norvegiană, conform Reuters.

Ea a mai declarat că ‘acest film este cu adevărat despre a înțelege perspectiva celuilalt și este incredibil de greu să înțelegi o persoană care trăiește într-un mediu complet diferit de al tău’, conform EFE.

La rândul său, Sebastian Stan, căruia acest proiect i-a permis să se reconecteze cu rădăcinile sale românești, a remarcat că ‘în calitate de ființă umană, de persoană, este important să ne acceptăm așa cum suntem, să acceptăm diferența’.

‘Am plecat într-un mod foarte haotic și chiar am încercat să mă educ despre țară’, le-a declarat jurnaliștilor Stan, potrivit Reuters.

Sebastian Stan, născut în 1982, a părăsit România împreună cu mama sa când avea aproximativ opt ani.

Cristian Mungiu a declarat că a început să scrie scenariul doar după ce Sebastian Stan a fost de acord să preia unul din rolurile principale.

‘Fjord’ este unul din cele 22 de filme care concurează pentru marele premiu al festivalului, care va fi acordat pe 23 mai.

Sursa: AGERPRES

Înaintea acestei licitații, primele trei poziții ale topului celor mai scumpe trei sculpturi din istorie erau toate ocupate de creații ale lui Giacometti.

Acum, doar ”L’homme au doigt”, creație a sculptorului elvețian, vândută contra sumei de 141,3 milioane de dolari la Christie’s, New York, în 2015, devansează ”Danaida” lui Brâncuși, adjudecată luni de acceași casă de licitații. ”L’homme qui marche I”, de Giacometti, completează podiumul (104,3 milioane de dolari în 2010).

Margit Pogany, o tânără artistă maghiară întâlnită de Brâncuși în 1910 la Paris, unde sculptorul franco-român (1876-1957) își avea atelierul, reprezintă sursa de inspirație pentru ”Danaida”. Sculptura înfățișează un chip stilizat și acoperit cu foiță aurită, cu ochii sub forma unor mari arce de cerc.

”Aurul rezervat feței și patina neagră în zona coafurii, conferă fizionomiei o eleganță meditativă și un rafinament apropiat de arta budistă din Orientul Îndepărtat, admirată de Brâncuși la Muzeul Guimet”, spune Marielle Tabart, expertă a operei sculptorului, citată pe site-ul Centrului Pompidou.

Potrivit muzeului parizian, care posedă în colecția sa o soră geamănă a sculpturii vândute luni, Brâncuși a realizat mai multe variante în bronz ale ”Danaidei” în perioada 1913-1918. ”Alte exemplare sunt expuse la muzeul Tate din Londra, la Kunst Museum din Winterthour, în apropiere de Zurich, precum și la Philadelphia Museum of Art.

O valoare de șase ori mai mare

Potrivit Christie’s, exemplarul vândut luni era singurul exemplar cu foiță aurită deținut în continuare de o persoană privată.

Realizată în 1913, sculptura a fost cumpărată de bancherul Eugene Meyer și de soția lui, Agnes, mecena și prieteni ai lui Brâncuși, cu prilejul primei expoziții personale a artistului la New York, în 1914. Opera a rămas în familia lor până în 2002, când a fost achiziționată de magnatul media S.I. Newhouse Jr.

Achiziționată de colecționarul newyorkez contra sumei de 18,2 milioane de dolari, sculptura a devenit la acea vreme cea mai scumpă sculptură vândută vreodată la licitație. Valoarea ei a crescut de șase ori în 24 de ani.

Luni, sculptura a fost cumpărată de un achizitor anonim, care a licitat telefonic.

Sursa: AGERPRES

„Fetele au demonstrat că școala nădlăcană de volei rămâne un reper al performanței, al muncii și al ambiției, cucerind argintul național la ONSȘ – volei gimnaziu! Felicitări, suntem mândri de voi” – a fost mesajul lui Dorin Vărșăndan.