„PSD și AUR pretind că sunt adversari politici, dar votează tot mai des împreună exact împotriva valorilor democratice și europene. România nu are nevoie de legi copiate după modelul regimurilor autocrate. ONG-urile depun deja rapoarte financiare complete către ANAF, iar statul are toate instrumentele necesare de control. Această lege nu aduce transparență, ci intimidare și expunere publică inutilă a cetățenilor care susțin cauze civice”, a declarat deputatul Geanina Pistru.

„Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului din Senat au dat avize negative acestui proiect. Cu toate acestea, PSD și AUR au mers înainte, ignorând inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a condamnat deja Ungaria pentru o lege similară. Este un semnal extrem de grav pentru democrația românească și pentru relația noastră cu partenerii europeni. Publicarea numelor donatorilor poate transforma cetățenii care sprijină ONG-uri de mediu, anticorupție sau pentru drepturile pacienților în ținte ale presiunilor politice sau chiar ale grupurilor de interese afectate de activitatea acestor organizații. În toate democrațiile occidentale există transparență față de stat, nu expunere publică a cetățenilor. PNL nu va accepta derapaje de tip autocrat și va lupta împotriva acestor tentative de intimidare a societății civile”, a declarat Răzvan Cadar.

„Am avut deja o serie de tineri care au acceptat invitația de a petrece o zi împreună cu mine, pentru a vedea din interior activitatea instituției. Acum, însă, invitația este deschisă tuturor celor care vor să înțeleagă mai bine cum funcționează Consiliul Județean și, mai ales, cum se iau deciziile care asigură modernizarea județului, precum și activitatea unor instituții care deservesc populația”.

‘Ne așteptăm să trăim într-o societate modernă care își apără minoritățile, dar există minorități bune și rele? Eu nu cred’, a explicat Cristian Mungiu într-o conferință de presă la Cannes, unde filmul concurează pentru Palme d ‘Or.

El consideră că ceea ‘ce se întâmplă cu partidele de extremă dreapta este reacția la ceea ce s-a întâmplat anterior cu cele de extremă stângă’ deoarece ‘fiecare vrea să își impună viziunea și se produce efectul opus a ceea ce ne dorim’.

Aceste aspecte sunt reflectate în acest film complex care povestește despre un cuplu foarte tradițional și religios, Mihai și Lisbet Gheorghiu – el tehnician IT român, ea norvegiană -, care se stabilesc împreună cu cei cinci copii ai lor în satul în care s-a născut soția, pe malul unui frumos fiord din Norvegia unde viața este bucolică și perfectă, dar numai dacă îi respecți regulile stricte.

Familia Gheorghiu nu este nici foarte modernă și nici foarte deschisă, iar relația părinților cu copiii este mai mult una de impunere decât de înțelegere, o abordare care intră în conflict direct cu cea a noilor lor vecini progresiști, care hotărăsc să îi reclame la serviciile sociale pentru abuz asupra copiilor. Însă nici unii, nici alții nu sunt exact ceea ce par.

‘Există un conflict evident între acest tip de valori tradiționale și valorile progresiste, iar aceasta duce la o divizare a societății între grupuri de oameni care se urăsc. Spunem că trăim într-o lume globală, dar de fapt suntem divizați’, a reflectat regizorul, care a adăugat că nu îi ‘place această societate’.

Mungiu, care a câștigat Palme d ‘Or în 2007 cu filmul ‘4 luni, 3 săptămâni, 2 zile’ se inspiră din relatările apărute în presă, iar povestea care l-a făcut să se gândească la subiectul actualului film este inspirată dintr-o știri citită în urmă cu zece ani.

‘Întotdeauna las să treacă un timp între un fapt care mi-a atras atenția în mass-media și realizarea unui film’, a precizat regizorul, care a început documentarea pentru acest film în urmă cu patru ani și a scris scenariul acum doi ani.

Mungiu a vorbit cu multe persoane din Norvegia implicate în cazuri asemănătoare cu cel pe care îl povestește în film – polițiști, judecători, avocați, membri ai unor ONG-uri sau jurnaliști – și a combinat multe detalii ale unor fapte diferite pentru a construi povestea familiei Gheorghiu.

Filmul care a rezultat din acest proces recurge în mod deliberat la ambiguitate pentru că, după cum a declarat Mungiu, ‘viața este ambiguă și dacă faci cinema care se bazează pe realitate, filmul trebuie să păstreze acest tip de ambiguitate’.

‘Eu nu cred în filmele care îți spun ce trebuie să crezi (…) nu cred că cinematografia ar trebui să facă asta’, ci ‘să te facă să îți reconsideri opiniile’.

Aceasta este ceea ce propune regizorul Cristian Mungiu în ‘Fjord’, iar spectatorul este invitat să se întrebe și să se gândească cine are dreptate: norvegienii progresiști care aplică legea până la ultimele consecințe sau conservatorii români care nu vor să se integreze într-o societate modernă.

‘Nu este un film despre un conflict între Norvegia și România, este vorba despre ceva mai complicat’, a afirmat regizorul, care a subliniat că, de când a început să fie interesat de acest subiect, legislația norvegiană s-a modificat deoarece autoritățile și-au dat seama că exista ceva care nu funcționa.

Mungiu a mai spus că nu ar fi putut face un film invers, adică despre un cuplu progresist care trăiește într-o societate tradițională.

‘Norvegia este democratică, permite să se vorbească despre aceste probleme, iar oamenii se întreabă dacă toată legislația socială este bună sau dacă există loc pentru progres’.

Renate Reinsve și Sebastian Stan interpretează personaje foarte diferite de ceea ce sunt în viața reală, așa cum au menționat la conferința de presă.

Reinsve, care a jucat anterior alături de Stan în filmul ‘A Different Man’ (2024), a amintit că a fost dificil și umilitor să joace un rol atât de diferit de propria ei viață.

‘A fost foarte înfricoșător să intru în pielea cuiva care face ceva greșit și este violent fără să știe’, a declarat presei de la Cannes actrița norvegiană, conform Reuters.

Ea a mai declarat că ‘acest film este cu adevărat despre a înțelege perspectiva celuilalt și este incredibil de greu să înțelegi o persoană care trăiește într-un mediu complet diferit de al tău’, conform EFE.

La rândul său, Sebastian Stan, căruia acest proiect i-a permis să se reconecteze cu rădăcinile sale românești, a remarcat că ‘în calitate de ființă umană, de persoană, este important să ne acceptăm așa cum suntem, să acceptăm diferența’.

‘Am plecat într-un mod foarte haotic și chiar am încercat să mă educ despre țară’, le-a declarat jurnaliștilor Stan, potrivit Reuters.

Sebastian Stan, născut în 1982, a părăsit România împreună cu mama sa când avea aproximativ opt ani.

Cristian Mungiu a declarat că a început să scrie scenariul doar după ce Sebastian Stan a fost de acord să preia unul din rolurile principale.

‘Fjord’ este unul din cele 22 de filme care concurează pentru marele premiu al festivalului, care va fi acordat pe 23 mai.

Sursa: AGERPRES

Înaintea acestei licitații, primele trei poziții ale topului celor mai scumpe trei sculpturi din istorie erau toate ocupate de creații ale lui Giacometti.

Acum, doar ”L’homme au doigt”, creație a sculptorului elvețian, vândută contra sumei de 141,3 milioane de dolari la Christie’s, New York, în 2015, devansează ”Danaida” lui Brâncuși, adjudecată luni de acceași casă de licitații. ”L’homme qui marche I”, de Giacometti, completează podiumul (104,3 milioane de dolari în 2010).

Margit Pogany, o tânără artistă maghiară întâlnită de Brâncuși în 1910 la Paris, unde sculptorul franco-român (1876-1957) își avea atelierul, reprezintă sursa de inspirație pentru ”Danaida”. Sculptura înfățișează un chip stilizat și acoperit cu foiță aurită, cu ochii sub forma unor mari arce de cerc.

”Aurul rezervat feței și patina neagră în zona coafurii, conferă fizionomiei o eleganță meditativă și un rafinament apropiat de arta budistă din Orientul Îndepărtat, admirată de Brâncuși la Muzeul Guimet”, spune Marielle Tabart, expertă a operei sculptorului, citată pe site-ul Centrului Pompidou.

Potrivit muzeului parizian, care posedă în colecția sa o soră geamănă a sculpturii vândute luni, Brâncuși a realizat mai multe variante în bronz ale ”Danaidei” în perioada 1913-1918. ”Alte exemplare sunt expuse la muzeul Tate din Londra, la Kunst Museum din Winterthour, în apropiere de Zurich, precum și la Philadelphia Museum of Art.

O valoare de șase ori mai mare

Potrivit Christie’s, exemplarul vândut luni era singurul exemplar cu foiță aurită deținut în continuare de o persoană privată.

Realizată în 1913, sculptura a fost cumpărată de bancherul Eugene Meyer și de soția lui, Agnes, mecena și prieteni ai lui Brâncuși, cu prilejul primei expoziții personale a artistului la New York, în 1914. Opera a rămas în familia lor până în 2002, când a fost achiziționată de magnatul media S.I. Newhouse Jr.

Achiziționată de colecționarul newyorkez contra sumei de 18,2 milioane de dolari, sculptura a devenit la acea vreme cea mai scumpă sculptură vândută vreodată la licitație. Valoarea ei a crescut de șase ori în 24 de ani.

Luni, sculptura a fost cumpărată de un achizitor anonim, care a licitat telefonic.

Sursa: AGERPRES

„Fetele au demonstrat că școala nădlăcană de volei rămâne un reper al performanței, al muncii și al ambiției, cucerind argintul național la ONSȘ – volei gimnaziu! Felicitări, suntem mândri de voi” – a fost mesajul lui Dorin Vărșăndan.

„Este un proiect strategic, parte a coridorului de transport Via Carpathia care ne-a dovedit implicarea și contribuția esențială a autorităților locale în pregătirea solidă a investiției, iar obiectivul pe care îl dorim este să reușim începerea lucrărilor încă din acest an. Vom avea nu doar o legătură modernă între cele două municipii sau între Autostrăzile A1 și A3, ci una între nordul și sudul Europei, de la Marea Baltică la Marea Neagră și Mediterană”, se menționa într-un comunicat transmis de CNIR, după ce această instituție a preluat proiectul Drumului Expres Arad-Oradea.

„Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la sediile a trei companii care comercializează microbuze electrice destinate transportului elevilor: Aveuro Internațional SRL, C&I Eurotrans XXI SRL și Amperio Energy SRL. Inspecțiile s-au derulat în cadrul investigației privind posibila trucare a licitațiilor publice organizate de mai multe consilii județene pentru achiziția de microbuze electrice destinate transportului elevilor, în cadrul proiectelor finanțate din fondurile europene aferente Planului Național de Redresare și Reziliență. Investigația vizează trei companii din România, Aveuro Internațional SRL, C&I Eurotrans XXI SRL, Amperio Energy SRL și QEV Technologies S.L din Spania.

Autoritatea de concurență suspectează că cele patru companii ar fi manipulat licitațiile prin împărțirea pieței și fixarea prețurilor de vânzare, astfel încât contractele să fie câștigate de ofertantul prestabilit de către membrii posibilului cartel, la un preț mai mare față de prețul de piață”, se arată într-o informare a Consiliului Concurenței.

FOTO | Cârnațul, sărbătorit de mii de oameni la Nădlac

FOTO: Vasile Obșitoș