Tu stii ce stema are orasul tau?

De Diana Dutu
Reactualizat la:
5Comentarii
Tu stii ce stema are orasul tau?
ARAD. E blazonul urbei în care locuieşti. Un ansamblu de semne convenţionale, distinctive, care au o anumită semnificaţie pentru comunitatea locală, care simbolizează personaje, întâmplări sau acţiuni importante pentru istoria locului. Este emblema oraşului tău. Un fel de carte de identitate a urbei. Ştii ce elemente conţine şi ce reprezintă acestea? Dacă nu ştii, îţi spunem noi!

Judeţul Arad, municipiul şi opt din cele nouă oraşe au, fiecare, propria stemă, aprobată prin hotărâre de guvern. Municipiul are stemă încă din 1999, în timp ce judeţul – din 2005. În ceea ce priveşte celelalte oraşe de pe raza judeţului nostru, cea mai… veche stemă, datând din 2011, o are Curticiul. Pentru stemele din Lipova, Ineu şi Pâncota, au fost emise hotărâri de guvern în 2012. Oraşele Chişineu Criş, Nădlac, Pecica şi Sântana au steme din 2013. Excepţia o constituie Sebişul.

sebis

Primarul Gheorghe Feieş susţine că oraşul pe care îl păstoreşte e primul din judeţ care a avut o stemă. Însă aceasta e aprobată prin hotărâre de Consiliu Local… şi nu prea are nimic în comun cu stemele aprobate prin hotărâre de guvern.

Credinţa, pe blazonul judeţului

Stema judeţului Arad a fost aprobată prin HG 842/2005 . Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În partea superioară, în cartierul din dreapta, în câmp roşu, se află o cruce de argint cu braţele treflate, înconjurată de două ramuri de stejar, cu frunze şi ghinde de aur. În partea superioară, în cartierul din stânga, în câmp albastru, se află o cetate de argint cu trei turnuri, cu acoperiş conic şi având o poartă deschisă. În partea inferioară, în cartierul din dreapta, pe fond auriu, se află două benzi undate, de culoare albastră. În partea inferioară, în cartierul din stânga, pe fond roşu, se află un ciorchine de strugure cu boabele de aur şi o frunză de viţă-de-vie de argint.
Cetatea evocă rolul pe care l-au avut fortificaţiile în luptele de apărare. Crucea treflată aminteşte de edificiile religioase existente de-a lungul secolelor pe aceste meleaguri, evidenţiind credinţa străbună şi contribuţia ei la lupta pentru unitate naţională. Ciorchinele de strugure împreună cu frunza de viţă-de-vie semnifică vechea podgorie a Aradului, iar fasciile undate simbolizează râurile ce străbat teritoriul judeţului, şi anume Mureşul şi Crişul Alb.

judetul arad

Municipiul Arad pune preţ pe vestigiile arheologice

Guvernul României a aprobat, prin Hotărârea 790/1999, stemele mai multor municipii, printre care şi municipiul Arad. Stema municipiului Arad se compune dintr-un scut tăiat de un brâu îngust, undat, de argint. În partea superioară, pe fond de azur, două cetăţi crenelate, de argint, iar deasupra acestora un braţ în armură ţinând în mână o sabie, toate din acelaşi metal. În partea superioară, pe o eşarfă albă, s-a scris cu litere negre deviza “VIA VERITAS VITA”. În câmpul inferior, pe fond roşu, însemnele Episcopatului: mitra şi crucea încrucişate cu cârje; de sub mitră ies doua omofoare de argint. Totul este profilat pe conturul unei cărţi deschise. Scutul este timbrat de o coloană murală de argint formată din şapte turnuri crenelate.
Compoziţia evocă istoria aşezării, precum şi faptul că vestigiile arheologice dovedesc existenţa ei anterior atestării documentare (secolul XIII). Construcţiile atestă permanenta luptă de apărare. Elementele din câmpul inferior relevă rolul Episcopiei Ortodoxe din Arad în lupta de emancipare naţională.

municipiul arad

Cale ferată cu aripi, pe scutul localităţii Curtici

Potrivit HG 1124/2011, stema oraşului Curtici se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un snop de grâu, de aur, iar în dreapta, în câmp argintiu, se află o roată de cale ferată cu două aripi, de culoare neagră. În vârful scutului, în câmp roşu, se află o bornă de culoare argintie. Snopul simbolizează ocupaţia de bază a locuitorilor, agricultura. Roata cu două aripi şi borna semnifică faptul că localitatea este cel mai important punct de trecere, pe calea ferată, a frontierei de vest a României.

curtici

Ineul se laudă cu apa de Mocrea

Stema oraşului Ineu a fost aprobată, odată cu cea a Lipovei, prin HG 336/2012. În partea superioară, în stânga, în câmp roşu, se află o poartă de cetate de argint cu creneluri, zidită negru, având în poarta deschisă o cruce de aur asuprind o semilună de argint. Poarta de cetate simbolizează cetatea localităţii. Crucea şi semiluna semnifică luptele de apărare duse împotriva otomanilor.
În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un butuc de viţă-de-vie, care reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, viticultura. În vârful scutului, în câmp roşu, se află un izvor de apă minerală care iese dintr-o construcţie de argint, având forma unei sticle (izvorul de apă minerală de la Mocrea, care se află în apropierea localităţii).

ineu

Lipova, ancorată în istorie

Potrivit HG 336/2012, stema Lipovei conţine, în partea superioară, în stânga, în câmp roşu, o cetate de argint (evocând cetatea medievală a oraşului). Deasupra cetăţii se află o cruce treflată şi o cârjă episcopală, încrucişate, de aur (simboluri ale vechii reşedinţe episcopale). În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o fântână de apă minerală, de argint, cu două jeturi, care ţâşnesc în afară, despărţite de o coloană de bule de gaze. În vârful scutului, în câmp auriu, se află o corabie neagră cu catarg, având în vârf un fanion albastru, plutind pe apa de culoare albastră (în amintirea transporturilor pe râul Mureş din Evul Mediu şi a comerţului cu sare, Lipova fiind un important port şi vamă pentru acest produs).

lipova

Cetate şi comerţ pe stema Pâncotei

Stema oraşului Pâncota a fost aprobată prin HG 128/2012. În partea superioară, în câmp roşu, se află o cetate, de argint. În bolta porţii deschise s-a plasat o cruce de aur care asupreşte o semilună, de argint. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un pal, de argint, încărcat cu un caduceu, negru, flancat de câte un butuc de viţă-de-vie cu frunze şi struguri, încolăcit pe un arac, totul de aur. Poarta de cetate simbolizează cetatea Pâncotei, construită în secolul al XIV-lea. Crucea şi semiluna semnifică luptele de apărare duse împotriva otomanilor, care au avut loc în zonă, în secolul al XVI-lea. Caduceul semnifică activitatea comercială desfăşurată în oraş. Viţa-de-vie reprezintă ocupaţia de bază a locuitorilor, viticultura.

pancota

Bogăţie de simboluri la Criş

Aprobată prin HG 106/2013, stema oraşului Chişineu-Criş se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată de argint şi despicat în partea superioară. În partea superioară, în câmp albastru, se află o biserică de aur, terminată cu o cruce. În partea superioară, în câmp roşu, se află o roată dinţată de aur, flancată, stânga – dreapta, de câte un spic de grâu din acelaşi metal, fiind alcătuită din jumătate de roată de moară de apă, la dreapta, şi din jumătate de roată industrială, la stânga. În partea inferioară, în câmp albastru, se află o liră de argint suprapusă de două ramuri de laur din acelaşi metal.
Biserica face referire la credinţa păstrată de localnici şi la edificiile monahale existente în localitate. Fascia undată simbolizează râul Crişul Alb, care străbate oraşul. Jumătatea de roată de moară de apă aminteşte de morile de apă existente odinioară pe râul Crişul Alb şi pe Canalul Morilor, iar jumătatea de roată industrială semnifică industria constructoare de maşini agricole şi cea a prelucrării metalelor din zonă. Spicele de grâu simbolizează una din ocupaţiile de bază ale locuitorilor, agricultura, şi valorificarea produselor agricole. Lira cu ramurile de laur semnifică viaţa culturală şi artistică, amintind de Reuniunea corală „Lyra“, înfiinţată în anul 1931.

chisineu cris

Nădlac: corb, goarnă, spice, cetate

Stema oraşului Nădlac a fost aprobată prin HG 1129/2013. În primul cartier, în câmp de aur se află un corb înaripat, cu inel în cioc (care simbolizează blazonul familiei Iancu de Hunedoara), stând pe o creangă de stejar. În al doilea cartier se află un turn de argint, cu două ferestre. În prima fereastră se află un gornist negru suflând dintr-o trompetă aurie. Turnul reprezintă Biserica Evanghelică din localitate, care în 1822 era folosită ca obiectiv pentru anunţarea navetiştilor când trebuie să meargă la gară. Ora exactă este anunţată şi în prezent de un gornist. În stânga turnului se află un mănunchi de spice de aur, care face referire la una din ocupaţiile de bază a locuitorilor, agricultura. În partea inferioară, pe câmp verde, se află un zid roşu cu şase rânduri de cărămizi, peste care broşează o poartă de aur deschisă. În interiorul porţii, pe câmp albastru, se află un caduceu de argint. Zidul de piatră sugerează atât faptul că localitatea a fost centru fortificat, cât şi prezenţa unei cetăţi dacice străvechi. Caduceul relevă activitatea comercială din oraş. În vârful scutului se află un brâu undat de aur, simbol al râului Mureş, care străbate teritoriul localităţii.

nadlac

Pecica şi renumita sa pită de aur

Potrivit HG 273/2013, stema oraşului Pecica se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat. În partea superioară, în câmp de argint, se află un zid de cetate, peste care broşează un stindard dacic, de culoare neagră (amintind de cetatea dacică Ziridava, localizată ipotetic în zonă). În partea inferioară, scutul este reprezentat tripartit în pal. În stânga, în câmp albastru, se află un braţ înarmat cu un sceptru, totul de argint (se referă la răscoala condusă de Petre Seghedinaţ). În dreapta, în câmp albastru, se află două cruci încrucişate, una ortodoxă şi alta latină, ambele de aur (semnifică credinţa locuitorilor). În vârf, în câmp verde, se află o pâine de aur (care reprezintă răspândirea faimei acestui produs pentru calitatea sa, renumita „Pâine de Pecica”) şi o fascie undată de argint (ce simbolizează râul Mureş, care străbate oraşul).

pecica

Sfânta Ana, dătătoarea de nume

Stema oraşului Sântana a fost aprobată prin HG 128/2012, odată cu cea a oraşului Pâncota. Simplitatea caracterizează stema oraşului Sântana. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular azur cu marginile rotunjite, având un personaj, de aur, cu capul nimbat, privind din faţă, purtând veşminte specifice. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Personajul stilizat o reprezintă pe Sfânta Ana, care dă denumirea localităţii.

santana



5Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor