De ce se sinucid aradenii?

De Diana Dutu
Reactualizat la:
2Comentarii
74% dintre sinucigaşi şi-au pus capăt zilelor prin spânzurare FOTO: FAN
74% dintre sinucigaşi şi-au pus capăt zilelor prin spânzurare FOTO: FAN
Motivele diferă în funcţie de vârstă, preocupări şi responsabilităţi. Uneori au legătură cu educaţia şi starea materială.

ARAD. Câte un sinucigaş la cinci-şase zile. Acesta e tabloul anului trecut. 62 de arădeni au decis să-şi pună capăt zilelor, în cursul lui 2013. Cam tot atâţia câţi în anul precedent. Cei mai mulţi sinucigaşi – 48 – au fost bărbaţi, doar 14 femei încheindu-şi în acest fel socotelile cu viaţa. Potrivit Serviciului Judeţean de Medicină Legală Arad, metoda „preferată” de arădeni este sinuciderea prin spânzurare, 74% din totalul sinucigaşilor alegând să-şi pună laţul în jurul gâtului; majoritatea celor care optează pentru spânzurare sunt bărbaţi. 11% dintre sinucigaşii de anul trecut şi-au pus capăt zilelor prin precipitare (cădere de la înălţime), 10% prin intoxicaţii, 3% prin înec – ultimele două metode fiind mai frecvente în rândul femeilor.

În ceea ce priveşte vârsta arădenilor care şi-au pus capăt zilelor, cei mai mulţi dintre ei – 22,5% – au avut între 41 şi 50 de ani. 19,5% dintre sinucigaşi aveau vârste cuprinse între 51 şi 60 de ani, 16% între 61 şi 70 de ani şi 14,5% între 31 şi 40 de ani. În luna ianuarie a anului trecut s-au înregistrat cele mai multe sinucideri: 9. În iulie 2013 au avut loc 8 sinucideri, iar în octombrie şi mai 2013 câte 6. În 2012, însă, cele mai multe sinucideri s-au înregistrat în luna mai: 10.

De ce optează pentru o modalitate sau alta, cum e ales momentul sinuciderii, ce îi determină pe oameni să-şi pună capăt zilelor? Sunt întrebări cărora încearcă să le răspundă psihiatrii. „Ca să te sinucizi trebuie să fii supărat pe ceva, pe cineva, să urăşti, să fii într-o competiţie căreia nu-i poţi face faţă, să realizezi că nu poţi să-ţi îndeplineşti anumite dorinţe. Trebuie să ai un anumit motiv. Dar, dacă nu găseşti rezolvarea situaţiei tale în alt fel, să ajungi să te sinucizi nu este o idee normală” – punctează dr. Maria Ana Vrabie, medic primar psihiatru, coordonator al Centrului de Sănătate Mentală Adulţi Arad. Majoritatea celor care se sinucid au în spate o patologie de natură psihică, de obicei anxioasă şi depresivă.

Peste media naţională

Cu 15 cazuri la 100.000 de locuitori, judeţul Arad se situează puţin peste media naţională în ceea ce priveşte rata sinuciderilor (13 la 100.000). „Din totalul populaţiei dispensarizate – aproximativ 13.000 de persoane aflate în evidenţa Centrului de Sănătate Mentală Adulţi Arad – proporţia celor care se sinucid este mică”, ne asigură dr. Maria Ana Vrabie. Tentativele de suicid sunt însă mult mai multe. „Din cinci gărzi pe lună (la Secţia Psihiatrie a Spitalului Judeţean-n.r.), în una-două gărzi sigur vine o tentativă de suicid, care de regulă e demonstrativă. Sunt mai mult compulsii suicidare: adică vreau să o fac, dar mi-e teamă şi atunci măcar să atrag atenţia. Atât pot ei să facă în ideea de a-şi dovedi existenţa” – subliniază dr. Vrabie.

Eşecuri sentimentale

Cele mai frecvente motive care îi determină pe oameni să se sinucidă sunt cele de ordin sentimental. „Eşecurile sentimentale sunt cele mai banale cauze ale tentativelor de suicid şi, din fericire, nu sunt atât de serioase. În general sunt tentative demonstrative şi sunt specifice tinerilor, începând de la 15-16 ani. E o lipsă de educaţie. Copiii rămân mult timp singuri şi îşi petrec timpul pe internet, pe reţele de socializare… Calculatorul e cel care le face educaţia, nu părintele. Iar asta e una dintre cauzele care debusolează tinerii. Devin libertini, cresc în cluburi sau baruri, iar acolo e mediul propice pentru a dezvolta un comportament greşit. Îmi povestesc chiar tinerii: «Am văzut că prietena mea avea posibilitate să se îmbrace cu haine de firmă, să-şi cumpere băuturi mai scumpe. Prietenul meu s-a uitat la ea. M-a părăsit. Şi eu m-am dus acasă şi-am băut două beri şi am luat zece tablete. Noroc că m-a găsit mama peste noapte căzută în baie». De ce ai luat – am întrebat. «Eu nu pot să suport» – mi-a răspuns. Tinerii se joacă, de fapt, cu moartea. Ei nu-şi dau seama că pot avea o afecţiune congenitală necunoscută, că pot depăşi o dată doza şi atunci nu mai e demonstrativ…” – atenţionează dr. Maria Ana Vrabie.

Noua ordine socială

Incapacitatea de a face faţă „noilor ordini sociale”, concurenţa cu cei mai puternici ca tine şi pierderile financiare rezultate din această luptă constituie o altă cauză a tentativelor de suicid. Şi, din nefericire, în aceste situaţii vorbim de tentative reuşite.

„Concurenţa, insuccesul, marile pierderi, eşecurile în afaceri reprezintă o altă cauză des întâlnită a tentativei de suicid. Practic e vorba de discrepanţele dintre cele două categorii sociale specifice zilei de astăzi: cea bogată şi cea săracă. E o luptă, o concurenţă, o alergare în care eu încerc să-l prind pe cel din faţa mea şi, de multe ori, se întâmplă să pierd şi ce am avut la plecare. Şi atunci se ajunge la tentativa de suicid – atât la femei, cât şi la bărbaţi. Din păcate, bărbaţii ştiu să facă tentative mult mai reuşite. Ei le fac aşa cum trebuie şi cum nu ar trebui să existe. Femeile sunt mai teatrale, mai demonstrative” – susţine coordonatorul Centrului de Sănătate Mentală Adulţi Arad.

Dr. Vrabie ştie că orice sinucigaş are un motiv pentru care a decis să-şi pună capăt zilelor. „Cauza e clară, iar asta se vede pe suferinţa care se citeşte pe faţa omului şi după felul în care vorbeşte. Chiar a fost o tentativă: în acel moment, omul nu a vrut să mai existe. Chiar dacă după aceea îi pare rău. E clar că în acel moment a vrut să nu mai existe – spune medicul psihiatru. Aceste tentative trebuie tratate cu foarte mare atenţie, cu tact deosebit. Pentru că cine a făcut-o o dată s-ar putea să mai încerce. Şi la o mare parte, la peste 50%, gândul de a o mai face există. Am avut cazuri unde s-a repetat până a reuşit cu adevărat.”

Dumnezeu, reper fundamental

Lipsa credinţei este trăsătura comună a sinucigaşilor. „Toţi recunosc că în acel moment nu mai pot să creadă. Chiar dacă sunt credincioşi, le pare rău că nu au avut puterea de a crede în Dumnezeu. Cred că atunci cel rău a biruit pentru că nu s-au putut abţine. La ţară în special sunt, totuşi, oameni care îşi aduc aminte de Dumnezeu şi asta îi ajută, îi opreşte să recurgă la suicid. «Dacă nu mi-ar fi frică de Dumnezeu, acum aş renunţa la viaţă» – mi-a spus o pacientă. Dumnezeu este reperul fundamental. Peste Dumnezeu nu poţi să treci” – încheie dr. Maria Ana Vrabie.

Maria Ana Vrabie: Suicidul adevărat reprezintă tentativa reuşită de suicid. 45% din tentative reuşesc.



2Comentarii

Herzlichen Dank für Ihren Kommentar - dieser wird nach einer Prüfung von uns freigeschaltet. Beachten Sie, dass dies gerade an Wochenenden etwas länger dauern kann. Kommentare von registrierten Usern werden sofort freigeschaltet - hier registrieren!

inca 1000 caractere ramase

Citiți principiile noastre de moderare aici !

versiunea HTML a comentariilor