JA. Domnule primar, agitaţia politică a lui 2012 a afectat munca în administraţia oraşului?
Gheorghe Falcă. Mai întâi, trebuie să fac o precizare: nu noi, forţele care alcătuim astăzi dreapta românească, am produs această agitaţie. Dimpotrivă, dincolo de confruntările normale din campaniile electorale, noi ne-am bătut pentru normalitate: pentru echilibru constituţional şi apărarea statului de drept. Înţelegând că guvernarea într-o perioadă de criză economică erodează sprijinul popular, nu ne-am retras de la putere ocupând poziţii beligerante. USL însă a adoptat poziţii de forţă, răzbunătoare, reuşind deja să se compromită nu doar pe ei, ci chiar statutul de democraţie consolidată al României. Iar acest lucru a fost sancţionat cu severitate şi în cel mai recent raport MCV.
Eu, personal, m-am bătut pentru câteva proiecte importante, ştiind că un om politic e dator să-şi lege numele de astfel de realizări relevante pentru comunitate. Aşa se face că anul 2012 a însemnat pentru mine o confirmare a mandatului 2008-2012, unul în care Aradul s-a dezvoltat foarte mult. Avem azi şoseaua de centură şi autostrada care sigur va aduce un flux de prosperitate. Am finalizat reabilitarea fostelor cartiere „rurale” Gai, Bujac şi Sânicolau Mic, am reamenajat centrul istoric. Am atras investiţii şi fonduri europene – Aradul reuşind să câştige titlul de municipiu cu cele mai multe fonduri europene atrase pe cap de locuitor. Şi pentru aceasta, am fost onorat cu titlul „Primarul Anului”, fiind numit membru în delegaţia României la Comitetul Regiunilor. Sunt realizări posibile doar prin sprijinul tuturor arădenilor, care au susţinut, alături de consilieri, un plan coerent de dezvoltare a oraşului. Şi sunt împliniri cu care suntem îndreptăţiţi să ne mândrim şi să le comunicăm ca atare, de pildă, prin spotul video difuzat naţional referitor la investiţiile realizate prin Programul Operaţional-Regional.
JA. La nivel naţional, aţi trecut de la Putere în Opoziţie. Cum a primit primarul Falcă această schimbare?
G.F. Ca primar, după două mandate al căror succes a fost confirmat de cetăţeni, nu resimt ca pe o catastrofă pierderea puterii centrale. E în logica democraţiei. Iar dacă, aşa cum îmi place s-o spun, eşti pus pe treabă, ştii că ai cei mai buni aliaţi: cetăţenii oraşului şi liderii comunităţii locale. Aşa că, deşi actuala putere centrală a USL se manifestă răzbunător şi chiar discreţionar, eu ca primar, consilierii, toţi oamenii care contează în comunitate, ştim că drumul pe care am pornit acum mai bine de opt ani e cel mai bun. Şi că, deşi acum există mai mult piedici, avem încredere că îl vom străbate cu succes. Vor fi şi întârzieri, şicane, aşa cum se vede deja din chestiunea pasajelor, a reabilitării celor 27 străzi prin PNDI, a intubării canalului Mureşel, preluarea sediului de la Politia de Frontieră pentru Şcoala Generală nr. 1 sau a alocării de fonduri pentru reabilitarea termică a unor blocuri. Dar dacă suntem uniţi, toţi arădenii, ştim ce avem de făcut şi nimic nu ne poate întoarce din drum.
JA. Dar acum, se spune, cel puţin din partea PDL, că Aradului nu-i va mai reveni nici o bucată din „tortul” naţional (vorbim aici de bugetul central şi cele ale ministerelor). Se plânge şi primarul Falcă de acest fapt?
G.F. Eu mă bazez pe Arad şi pe sprijinul arădenilor. Sunt sigur că aceştia nu au nevoie de favoruri, nu au nevoie să li se aloce fonduri în mod privilegiat. Avem, însă, cu toţii nevoie să ni se recunoască statutul. Pentru că Aradul, dezvoltându-se economic, aşa cum puţine oraşe din România au făcut-o, este cum nu se poate mai îndreptăţit să propună proiecte puternice, coerente, care să-i asigure în continuare dezvoltarea. Administraţia înseamnă nu negocierea unor privilegii pentru comunitatea pe care o conduci, ci o bătălie a proiectelor. Dacă proiectele sunt bune, iar cetăţenii şi companiile le susţin (şi de fapt, le finanţează prin taxe şi impozite), nicio putere centrală nu-şi va permite să ignore această susţinere. Cred că e un risc politic prea mare să te pui împotriva unui oraş ca Aradul, care a evoluat şi a demonstrat atât de mult.
JA. Cum va arăta bugetul în 2013? Vor exista sacrificii din punct de vedere administrativ?
G.F. Bugetul lui 2013 va fi alcătuit urmând aceeaşi logică a dezvoltării. Va fi prudent şi echilibrat, dar aşa au fost toate bugetele ultimilor ani. Vor exista, bineînţeles, priorităţi, dar acestea nu înseamnă că va trebui să sacrificăm anumite domenii. Iar în privinţa priorităţilor, vom putea introduce deja unele nuanţe. Astfel, dacă investiţiile din Gai, Bujac şi Sannicolau Mic, de pildă, au însemnat un plus de civilizaţie, fiindcă un cartier canalizat şi asfaltat e clar şi mai civilizat, începând cu 2013 administraţia va lua în considerare şi o creştere a statutului cultural al oraşului. Şi nu mă refer aici în primul rând la dimensiunea academică a culturii, ci la o rafinare a ofertei oraşului în ceea ce priveşte stilul de viaţă al cetăţenilor: de la noi spaţii verzi, la o preocupare specială faţă de centrul oraşului, şi de la revigorarea urbană şi civică a falezei Mureşului, la tot ceea ce înseamnă confort urban într-un oraş al Europei. Pentru o mai bună imagine, vă descriu pe scurt două proiecte. Primul ar fi cel de regenerare urbană a opt zone din Arad, şi anume: zona 1 – Alfa şi Confecţii, zona 2 – Micălaca 300, zona 3 – Micălaca 500 – 700, zona 4 – Micălaca 100 – 200, zona 5 – Vlaicu dreapta, zona 6 – Vlaicu stânga, zona 7 – arealul cuprins între str. Nicolae Grigorescu, str. Crişan, Str. Elena Ghiba Birta, Calea Victoriei, Piaţa UTA, Piaţa Gării, zona Podgoria şi splaiul Gen. Praporgescu, zona 8 – arealul cuprins între str. Grigorescu, str. Crişan, str. Elena Ghiba Birta, str. Andrei Şaguna, malul Mureşului, zona Boul Roşu, zona Palatului de Justiţie. Avem în vedere reabilitarea zonelor verzi, amenajarea de parcări, reabilitarea trotuarelor şi a străzilor, mobilierului urban, locurilor de joacă, crearea de facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi, toate în vederea creării unor poli de interes în zonele vizate.
Al doilea proiect se referă la punerea în valoare a unor clădiri şi ansambluri reprezentative pentru municipiul Arad: Palatul Cultural, Palatul Administrativ, Teatrul de Stat, Consiliul Judeţean, Gara CFR, malul Mureşului, Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare, Piaţa Arenei, Piaţa Avram Iancu, Piaţa Catedralei, Strada Preparandiei, Str. Cozia – punerea în valoare a Sinagogii ortodoxe, amenajare scuar str. Decebal cu Kunz Aladar, amenajare scuar str. Episcopiei colţ cu str. Desseanu, amenajare scuar str. M Eminescu colţ cu Vârful cu Dor, Parcul Eminescu. Vor fi realizate lucrări de amenajare peisagistică, iluminat arhitectural, amplasarea unor fântâni ornamentale concepute să îmbine elementele de apă, foc, lumină.
JA. Ne duceţi spre o zonă, spre un proiect pe care l-aţi lansat de curând, spre iniţiativa candidaturii Aradului la titlul de Capitală culturală europeană? Nu e prea mare noul proiect pentru un oraş ca al nostru?
GF. Nu poţi evolua, ca om sau comunitate, dacă nu-ţi propui ţinte ambiţioase, care par la un moment dat chiar că te depăşesc. Dacă proiectul e bun, oricât de ambiţios ar părea, sau chiar nerealist, tot ceea ce faci pentru a-l îndeplini e folositor. Toţi paşii urmaţi înseamnă progres. Pentru că, vă întreb, ce ar putea fi greşit în faptul că, depunându-ne candidatura pentru Capitală culturală, vom elabora o strategie şi vom realiza proiecte punctuale care vor ridica, din punct de vedere cultural, comunitatea? Nimic. Ceea ce vom face pregătind candidatura va fi deja un bun câştigat. Iar cel mai mare câştig va fi acela că vom pune oameni să lucreze împreună, imaginând un destin un pic mai altfel pentru oraşul lor.
JA. Vorbind despre ambiţii, există zvonuri că, pentru Gheorghe Falcă, un al patrulea mandat de primar nu este o miză. E adevărat că vizaţi un post călduţ de europarlamentar? Şi că aveţi ambiţii importante în interiorul partidului?
G.F. Bineînţeles că mandatul ca atare nu este o miză. Dacă ar fi aşa, m-aţi vedea, la acest al treilea mandat, mult mai liniştit, ca un om care şi-a atins obiectivul şi care poate să-şi ia un răgaz. Dar nu e în firea mea să fac asta. Sunt un om activ, nu cred că m-aţi văzut vreodată preferând postura „călduţă”. Şi nici nu suntem atât de naivi încât să nu credem că ocazii de a alege confortul au fost destule. Dar, cum spuneam mai devreme: măsura unui om politic e dată nu de înălţimea funcţiei pe care o deţine, ci de importanţa proiectelor de care şi-a legat numele şi destinul politic. Acest lucru e valabil şi pentru intenţiile mele de revigorare şi unificare a dreptei. Nu e vorba de o funcţie pentru mine anume, ci de o schimbare necesară. Schimbarea care să ofere perspectivă, fiindcă acum suntem cu totul lipsiţi de aşa ceva. Iar eu personal, bătăios şi deloc comod, cum mă ştiţi, încerc să aduc o nouă viziune. Una a valorilor dreptei mult mai autentic asumate şi comunicate: responsabilitate individuală, libertate şi concurenţă, un stat mai eficient, mai puternic, dar şi mai discret. Dacă eu sunt acela care poate produce schimbarea de perspectivă rămâne de văzut atunci când va începe competiţia internă.
„Cred că e un risc politic prea mare să te pui împotriva unui oraş ca Aradul, care a evoluat şi a demonstrat atât de mult”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!