De ce 1 Mai?
Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificației zilei de 1 mai, de sărbătoare internațională a lucrătorilor. În anul 1872, circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore. În anul 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a decretat ziua de 1 mai ca Ziua Internațională a Muncii, în memoria victimelor grevei generale din Chicago, ziua fiind comemorată prin manifestații muncitorești. Cu timpul, 1 mai a devenit sărbătoarea mișcărilor muncitorești în majoritatea țărilor lumii, diversele manifestări căpătând amploare pe măsură ce autoritățile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă. Aşadar, în anul 1888, la întrunirea Federației Americane a Muncii s-a stabilit ca ziua de 1 mai 1890 să fie data pentru susținerea, prin manifestații și greve, a zilei de muncă de 8 ore.
Ziua Internaţională a Muncii
Dar, în anul 1889, social-democrații afiliați la așa-numita Internațională a ll-a au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor. La 1 mai 1890 au avut loc demonstrații în SUA, în majoritatea țărilor europene, în Chile, Peru și Cuba. După aceasta, 1 mai a devenit un eveniment anual. La scurt timp, Federația Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day („Ziua Muncii”) anual, în prima zi de luni a lui septembrie.
Defilări și propagandă
În țările comuniste, ziua de 1 Mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoțită de defilări propagandistice. De asemenea, naziștii au transformat ziua de 1 Mai într-o sărbătoare prin care se făcea și mai multă propagandă politică.
Serbările câmpenești, chioșcurile cu bere și spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseseră interzise. Organizațiile muncitorești au fost înlocuite cu directive de la partidul unic.
Serbările câmpenești, chioșcurile cu bere și spectacolele nu lipseau, dar sindicatele fuseseră interzise. Organizațiile muncitorești au fost înlocuite cu directive de la partidul unic.
1 Mai, în România
În România această zi a fost sărbătorită pentru prima dată de către mișcarea socialistă în 1890. În perioada regimului comunist, de 1 Mai autoritățile organizau manifestații uriașe pe marile bulevarde. Coloane de oameni, în ținute festive, scandau lozinci și purtau pancarte uriașe. După 1990, importanța propagandistică a zilei a fost minimalizată, dar oamenii se bucură de acest eveniment, sărbătorindu-l în aer liber, la iarbă verde, la mare ori la munte.
La Boul Roșu, prima celebrare a 1 Mai
Aradul este orașul din România unde a avut loc prima celebrare a 1 Mai în 1890. Pe fațada clădirii Hanul Boul Roșu – situat pe strada Tribunul Dobra, nr. 22, există două plăci comemorative, una stă mărturie celebrării zilei de 1 mai a muncitorilor arădeni în anul 1890 în incinta hanului, iar cealaltă amintește formarea Partidului Socialist Democrat la 29 martie 1891.
Clădirea a fost construită în prima jumătate a secolului al XIX-lea și a fost concepută cu hotel la etajul superior, restaurant la parter, iar în spate existau grajduri. Scopul clădirii a fost găzduirea comercianților din sudul râului Mureș, care veneau la târgurile arădene.
Mini-vacanțe, grătare, mici și bere
În ultimii ani ziua de 1 Mai a devenit un motiv pentru a pleca în mini-vacanțe, de cele mai multe ori Guvernul găsind soluții pentru a lega ziua liberă legală de 1 Mai de weekend. Așadar, 1 Mai deschide sezonul vacanțelor de vară. Tradiția defilărilor propagandiste a fost înlocuită cu tradiția grătarelor, în mod special cu mici, ieșirilor la iarbă verde, iar berea este la mare căutare de cei care marchează Ziua Muncii.
Trimite articolul
X
Etc says: Urate amintiri, cu defilarile alea prin fata tovarasilor…sa-si alimenteze ego-ul idiot…
-
Ș.a.m.d. pentru Etc says:
Toată industria României care duduia, a fost făcută de ,, tovarășii ” prin fata cărora defilai de două ori pe an, în 1987 terminând de plătit 11 miliarde de dolari datoria față de rothschild jidanu cu banca mondială. La asa economie România era un ghimpe in coastă pentru vestul decadent, de aceea la comanda vestului, a chinezului de atunci și a lu Gorbi, gion ilici măi dragă a dat lovitura de stat în 1989, pe acei tovarăși executându-i fără drept la un proces real. Mai informează-te te rog înainte să scri după dictare.
