Județul Arad ocupă primul loc pe țară în ceea ce privește incidența cazurilor de cancer: patru arădeni dintr-o sută suferă de această boală. Cât de gravă e situaţia, din perspectiva medicului oncolog?

SZEKELY. E adevărat, alături de alte judeţe din regiunea de vest, suntem între primele cinci din țară în ceea ce priveşte incidenţa cazurilor de cancer – în principal datorită modului de viaţă, a alimentaţiei bogate în afumături, în lipide… În 2014, în judeţul Arad au fost înregistrate 1.654 de cazuri noi de cancer, ceea ce înseamnă 0,4%. Acestora li se adaugă cazurile care sunt deja în evidenţă: 13.342, adică 3,34%. Deci e aproape de 4%. În ceea ce priveşte incidenţa, aceasta e 413 la 100.000 de locuitori, peste media pe ţară, care este 300 şi ceva. Prin această cifră ne apropiem de incidenţa din ţările din centrul Europei, unde e cea mai mare incidenţă şi mortalitate. Slovacia şi Ungaria au cea mai mare mortalitate în cancer.

Care sunt tipurile de cancer cele mai frecvente în Arad? Cum se explică?

SZEKELY. Cancerul pulmonar e pe primul loc, ca incidenţă şi ca mortalitate; în 2014 au fost înregistrate 230 de cazuri noi de cancer pulmonar. Pe locul doi se află cancerul colo-rectal, cu 226 de cazuri noi – foarte aproape de cancerul pulmonar. În urmă cu cinci ani, diferenţa era de cel puţin 150. Creşterea numărului de cazuri de cancer colo-rectal se datorează în principal alimentaţiei. Acum avem cea mai mare incidenţă şi mortalitate de cancere colo-rectale din ţară. Pe locul trei se situează cancerul mamar, cu 164 de cazuri noi în 2014. Urmează cancerul de col uterin cu 83 de cazuri noi, cancerul gastric cu 82 de cazuri şi cancerul de prostată cu 78 de cazuri noi. Toate aceste cifre sunt, însă, relative pentru că foarte mulţi bolnavi nu sunt luaţi în evidenţă. În realitate, cifrele sunt mai mari.

Cât de avansată e boala în momentul în care pacientul ajunge să fie diagnosticat de medicul oncolog?

SZEKELY. La noi, două treimi sunt cazuri avansate. Dacă punem şi cazurile metastazate, aproape 70%. Asta înseamnă că noi nu mai avem posibilităţi terapeutice, că de vindecare nu se pune problema. În oncologie nu există vindecare, din păcate. Cancerul e o boală cronică şi nicio boală cronică nu se poate vindeca. E o boală cu evoluţie ciclică, pusee evolutive, remisiuni. Cu timpul, remisiunile sunt tot mai scurte, iar fazele acute tot mai lungi şi, până la urmă, bolnavul moare într-o fază acutizată. Noi evaluăm bolnavii în remisiuni complete, în remisiuni parţiale sau boală staţionară. Bolnavul în remisiune completă îl urmărim, îl controlăm, până apare recăderea, recidiva sau metastaza. Totdeauna suntem pregătiţi să apară. Nu putem spune niciodată că bolnavul e vindecat.

Nu există vindecare, dar există tratament. Ce posibilităţi de tratament au în Arad, bolnavii de cancer?

SZEKELY. Cred că şi din cauza aşezării geografice – între Arad, Oradea, Szeged – Aradul nu are un centru oncologic performant, cu secţie de oncologie medicală, dar şi cu un compartiment de iradiere. De 30 de ani, de când sunt eu aici, de trei ori am avut ocazia să primim aparat de iradiere, dar totdeauna ni l-a luat cineva. 80% dintre bolnavii de cancer, mai repede sau mai târziu, trebuie să beneficieze de radioterapie. Avem în evidenţă 14.000 de bolnavi de cancer, din care aproximativ 3.000 sunt în tratament oncologic constant.

Ce fel de tratament oncologic?

SZEKELY. Tratament sistemic, adică tratament medicamentos, perfuzabil – care se administrează fie pe secţie, fie în ambulator, prin cabinetul de oncologie care funcţionează în incinta fostului spital municipal. Tratamentele sistemice sunt chimioterapia, hormonoterapia, imunoterapia şi tratamentele biologice – care sunt un capitol nou. Tratamente locale sunt chirurgia şi radioterapia. În ceea ce priveşte tratamentul sistemic, avem de toate, avem tot ce este rambursat în ţară; avem şi fonduri. Din păcate, bolnavii care au nevoie de radioterapie trebuie să plece la unul din cele 12 centre din ţară.

Ce şanse au bolnavii de cancer să se trateze?

SZEKELY. Cancerele pulmonare nu se tratează toate, fiindcă evoluţia este foarte rapidă, starea generală a bolnavilor este alterată şi atunci, de cele mai multe ori, ajung la tratamente paliative. Cancerele mamare se tratează în proporţie de 90-95%. Şi cancerul colo-rectal se tratează. Aceste două localizări se tratează cel mai mult. O demonstrează şi faptul că din aceste două tipuri de cancer avem cea mai mare cazuistică. E o dovadă că oamenii trăiesc mai mult. În ceea ce priveşte femeile cu cancer de col uterin, de obicei acestea nu merg la medic şi, de cele mai multe ori, ajung să decedeze fără a fi diagnosticate. Suntem pe locul doi în lume, la cancer de col uterin, după Costa-Rica. În Canada, de exemplu, se face screening şi nu este niciun caz de cancer de col extins, ci doar în stadiile zero şi unu, în cazul cărora vindecarea este de 95-100%.

Care e rolul eredităţii în cazul îmbolnăvirilor de cancer?

SZEKELY. Cancerul e o boală genetică, din oficiu. Totdeauna începe cu alterarea materialului genetic al celulei. Sunt oncogene care pot să imprime, singure, o transformare spre cancer a celulei normale. Sunt preoncogene care trebuie activate, activarea făcându-se sub acţiunea unor factori genotoxici care, de obicei, sunt factori externi. Cei mai numeroşi genotoxici sunt cei chimici pe care îi introducem în organism cel mai des prin alimentaţie. Revenind la ereditate, s-a descoperit că în anumite familii există o predispoziţie pentru cancer. Cancerul colo-rectal are o componentă ereditară foarte importantă. La fel, şi cancerul mamar e ereditar.

Există o categorie de vârstă predominantă în rândul bolnavilor de cancer arădeni?

SZEKELY. Cu vârsta este o poveste. Înainte, prin anii ‘80, se spunea despre cancer că este boala îmbătrânirii ţesuturilor. Este puţin adevăr în această afirmaţie fiindcă noi îmbătrânim prin enzimele noastre. Şi sunt foarte multe enzime sau alţi factori imunitari care ne pot apăra. Cu vârsta, aceste mecanisme de apărare slăbesc. Dar, în ultima perioadă de timp, avem tot mai multe cazuri de cancer la vârste mai tinere. Aici intervine, pe lângă genetică, şi o concentrare a factorilor genotoxici, a factorilor cancerigeni. Dar nu numai numărul cancerelor a crescut – şi aici este problema cea mai importantă –, a crescut agresivitatea cancerelor. În 2010 au fost 1.400 cazuri noi, acum sunt 1.600 – nu e o diferenţă foarte mare. Dar mortalitatea creşte şi aici e o problemă. Tot mai mulţi bolnavi fac metastaze, semn că a crescut agresivitatea biologică la aceleaşi tipuri de cancere. Deci sunt nişte factori agresivi genetici care intră în joc – tot factori externi. Şi viaţa stresantă… Stresul este imunodeprimant. Practic, stresul modifică toate procesele – la nivel celular, la nivelul sistemului nervos, la nivel vascular. Deci, modul de viaţă tot mai stresant, legat cu alimentaţia tot mai dezordonată, contribuie la apariţia cancerului.

Cum se poate preveni cancerul?

SZEKELY. Trebuie să evităm stresul şi să avem o alimentaţie sănătoasă. Adică să mâncăm alimente naturale, cât mai multe salate, mai puţine proteine animale şi mai multe proteine vegetale. Să nu luăm de la piaţă cele mai frumoase vinete sau cele mai frumoase roşii pentru că sigur sunt tratate. Mai bine să luăm fructe care au şi viermi… Să mâncăm mai multă carne albă, să evităm carnea roşie – de porc, de vită. Să nu prăjim carnea pe foc direct, mai bine fiartă sau înăbuşită… Cel mai bine e să avem o alimentaţie echilibrată: să mâncăm de toate, cu măsură şi – foarte important – să nu ne săturăm niciodată.

Mortalitate

În 2014, în judeţul Arad s-au înregistrat 1.313 de decese ale bolnavilor de cancer. În 700 dintre aceste cazuri au fost bărbaţi, peste 500 au fost femei. Decesele bolnavilor cu cancer pulmonar – majoritatea bărbaţi – fac diferenţa. Rata mortalităţii în Arad este 325 la 100.000 de locuitori, peste media din România (270-280 la 100.000).

„Cancerul colo-rectal şi cancerul mamar au o componentă ereditară foarte importantă.”